5,549 matches
-
sa lună? S-ar risipi orice cutumă Din lumea ultimă, postumă. Ce-ar fi iubirea fără stele Să țipe-un pescăruș tăcând? Ar fi ca-n zbaterile mele Când plâng încet, mai mult visând. Ce-ar fi o mamă fără prunc Să nu-i mai simtă gânguritul? Înaltul ar fi doar adânc Întunecând tot răsăritul. Ce-ar fi o viață fără fine Să nu mai știu de-i rău sau bine? Te-aș rătăci-n suspine cristaline Să-nfrunt zâmbind teama
CE-AR FI... de MIHAELA RUSU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344626_a_345955]
-
-i plângând, Cerându-le zi și noapte Doar papa și apă Din leagăn, între scutece stând. Mergem deabușilea În mâini și picioare; Încercăm să ne ridicăm mereu, Iar când intrăm în lumea pipedă, Multora le este greu Să creadă că pruncul prea iute ascedă ! Cădem, ne ridicăm Timp de o viață. Și mergem mai departe. De ce la senectute oare Mergem iar în trei picioare ? Ne-ntoarcem în timp cu ambiții prostești; Nu suferim mai de nimic ! Și totuși avem pretenții copilărești
ÎNTOARCEREA ÎN PICIOARE, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344643_a_345972]
-
blând, doinind în cale. Natura toată încremenită-i Pe limba ornicului mut, Căci vine jertfa cea de sânge, Ce dă pământului tumult. Clopote bat fără-ncetare, Inimi-altar de-nchinăciune Șoptesc în taină, rând pe rând, Câte-o fierbinte rugăciune. Mame cu prunci în calde brațe Și tați, cu grijă ocrotesc, Bătrâni și tineri deopotrivă Lumina cerului slăvesc. În pragul sfânt Lumina-apare, Neprihănirea înviind, E Taina cea de mult vestită Viață lumii dăruind. Porțile cele de aramă Ale Tartarului nespus S-au sfărâmat
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]
-
vă topiți de drag și dor. Nimic nu e mai drag și tandru Decât un zâmbet inocent De înger și de copilandru Care îți este descendent! Nimic nu e mai drag și carmic Decât obrazul pe obraz Al unui sacru prunc și psalmic Ce-ți suflă viață și extaz. Nimic nu e mai drag și pudic Decât un gest de dor și drag De la copilul vesel, ludic Ce plânge când îl lași în prag... Nimic nu e mai drag și veget
NIMIC NU E MAI DRAG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344698_a_346027]
-
timp așa că am postat astăzi mesajul meu împreună cu această poezie. Mistuiți de patimi Plouă lacrimi în cădere sânge mistuiți de patimi rătăciți în mreje jeruiesc ard scrum fiori păcat răscolitor vântuiă iertarea fluturată-n speranță om păcătuit tresări în tine prunc de vis iubirea te strecori dorință către paradis o alta vânzare te-a ademenit. Referință Bibliografică: Mistuiți de patimi / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 854, Anul III, 03 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu
MISTUIŢI DE PATIMI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344700_a_346029]
-
mea de dezbinați, Din Moldova, în Ardeal, De din Vale, până-n Deal, De cu zori și până-n seară, Dinăuntru și-n afară, Peste tot unde te duci Numai vorbe de haiduci! Între-aceste zări divine Unde-s doi spurcatul vine! Nenăscuții prunci ne plâng, Pumnii de durere-i strâng, Mamele în somn suspină, Cine, Doamne, ne dezbină? Numai înspre Tine frig, Floarea tremură de frig! Frunză verde nu mai pot, M-aș muta de-aici de tot, Dar aici sunt morții mei
DOINĂ PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350665_a_351994]
-
Autorului Trăiești o semi-viață alături de jumătatea ta iar Dumnezeu, invidios pe fericirea ta, ți-o ia. Este cazul să-ți refaci viața? Să o iei de la-nceput? Este o situație, să-i zic comună. El sau ea rămas să crească pruncii deveniți probabil liceeni sau chiar studenți. Munca nu numai că-ți creează mijloace de trai dar alină răni ale sufletului. Cu cât ești mai ocupat, oră de oră, cu atât devii mai puțin pradă amintirilor. Sunt mii de ocazii să
A UITA I-O CRIMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350663_a_351992]
-
să aducă și ea copii. Asta când pe căile învățăturii ajungem mari, apți să muncim spre a întreține familia creată în scopul procreării. Din momentul când barza vine și-n noul cuib este cazul să ne îngrijim de viitorul acestui prunc. Prin muncă și numai prin muncă. Unii dintre noi creează locuri de muncă pentru restul, care nu poate avea inițiativa unei autogestionări (de exemplu gospodăria de subzistență a țăranului sărac). Capra fermierului este mai grasă dar el hrănește nu numai
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
lacustre ape colmatând Grâu încolțit ce înfrățește,din frigul iernii rezistând Porumb în lanuri,din sudoarea sărmanilor țărani crescând Păduri imense și diverse,pe continente colorând Lunci liniștite,răcoroase,sau de căldură mare-arzînd Imensul vegetal din lume,cu poluarea necedând Pruncul din leagăn,puiul mamei cu scâncetu-i cântat din gură Obiecte ,de soare pictate-n culoarea crudă din natură Gânduri curate,inimi pure ce dau a timpului măsură Și ochii tăi lucind iubito,sublimi,spre dulcea mea tortură! Dan Mitrache,Bălcești
VERDE DE MAI de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350705_a_352034]
-
făceau, acoperindu-se cu pături de capră și aplecându-se deasupra unui vas în care scufundaseră un pietroi încins în jarul din sobă. Vatra era elementul esențial al casei pe care se pregătea hrana și pe care femeia-mamă își aducea pruncii pe lume. Focul era acela care alimenta lumina și căldura soarelui în ziua și noaptea de Lăsata Secului când tinerii dădeau la vale de pe dealuri roți aprinse sau în jurul căruia tinerii făceau vârtejuri, un fel de comedii rudimentare. Și aici
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
s-a și întâmplat în noaptea următoare. Astfel, am trecut peste tot felul de apropouri ale stolnicilor sau cumnaților și ne-am făcut că nu înțelegem ce spun și ce vor ei, plecând la culcare și adormind îmbrățișați ca doi prunci, până a doua zi la prânz. Referință Bibliografică: IUBIRILE UNUI PESCAR - ROMAN / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1225, Anul IV, 09 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
au adus pe lume și nu se mai pot hrănii singur. Ai datoria să-i ajuți. Admit că ești un gospodar care pune sămânța în pământ iar cu recolta hrănește om și dobitoc toată gospodăria. Necesiți o vacă pentru laptele pruncilor, câteva găini pentru ouăle lor și chiar un porc pentru masa de Crăciun. Aceste dobitoace le hrănești cu ce ți-a dat Dumnezeu ca recoltă. Dar tot nu este suficient. Dumnezeu nu te vede pe tine Nea Gheorghe, Dumnezeu vede
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
acestea? Nu-mi iubesc nici inima căci fără ea... la dracu s-o ia! Mi-a făcut numai necazuri, mereu i-a fost dor de tine, de mama, de tata, de frați și surori, de locul curat în care un prunc a deschis ochii în mine... Eu nu iubesc nimic, căci toate acestea sunt, încă, ale mele Și cum poți să iubești ce este al tău? Eu te iubesc doar pe tine, țară străină de mine... Mă îndemni să mă duc
EU NU IUBESC ROMÂNIA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358950_a_360279]
-
Nu mai puțin frumoase sunt poemele-rugăciuni la icoana țării: “frumos țese zăpada cu fluturi, frumos, / peste țara uitată; / peste Argeș, pe Mureș, pe Olt și pe Jiuri în jos / o icoană curată. // ninge des, ninge lung, ca un zâmbet de prunci, / eu mă rog în română, / pentru casă și nor, pentru dor, pentru vise și munci, / să le am la-ndemână // dă-ne, Doamne, puțin, dar răbdare mai mult, / cruță-Ți trupul de pâine, / dă-mi puterea să văd, să Te
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Și fața toată i s-a luminat / Când, sărutându-L, i-a cântat troparul - // Și parcă-n toată viața ei nu a primit / Un dar mai scump. Ca un copil, sfioasă, / Era în fericirea-i, mai frumoasă / Ca somnul unui prunc, la răsărit. // Și am plecat prea plin de bogăție, / Lăsându-i ei, în palme, pe Maria / Cu pruncul, sărutându-i veșnicia. / De-un leu, o iconiță de hârtie ... // Dar ei, bătrânei, toată bucuria ... / 12 august 2008”. Multe poeme au în
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
viața ei nu a primit / Un dar mai scump. Ca un copil, sfioasă, / Era în fericirea-i, mai frumoasă / Ca somnul unui prunc, la răsărit. // Și am plecat prea plin de bogăție, / Lăsându-i ei, în palme, pe Maria / Cu pruncul, sărutându-i veșnicia. / De-un leu, o iconiță de hârtie ... // Dar ei, bătrânei, toată bucuria ... / 12 august 2008”. Multe poeme au în centru figura din icoană a Prea Sfintei Fecioare Maria, Măicuța lui Dumnezeu și Măicuța noastră, a tuturor. Rezonăm
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
viteazului dac. Dar ce păcat, vitejii noștri în țărână zac! Pentru întâia oară, un dac săvârșita o trădare În Dacia, și sufletul mă doare. Pedepsit e poporul. Ooo ... Fiica mea! Plătim cu toții vina ta! DURAS Din văgăuni, din munți, nevinovații prunci Nu vor ști de această nelegiuire, în văile adânci. Acolo, feriți de dușmani și de păcat Gândul lor se va înfiripa tot curat, Ca prin ei deapururea neamul să moștenească Iubirea de glia strămoșească. Când de geruri și de vreme
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
aștept pedeapsa pentru faptă. Scena 3. 1-iul CETĂȚEAN ( Intrând se apleacă în semn de rugăciune). Doamne pedepsește vinovatul și apără țara! ( Femei și cetățeni intră la rând, unii după alții, rostind diferite imprecațiuni și blesteme.) 1-a FEMEIE (Cu un prunc în brațe ) Copiii nu-s vinovați, stăpâne, nu pogorî asupra lor povara! II-a FEMEIE Nouă feciori am avut Opt în război au căzut, Eu pe-al noulea îl omor De este trădător. II-lea CETĂȚEAN La Tapae șapte răni
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
ne oprim asupra articolului „Zăpezile de altădată”, scris de Rodica Lascău, articol care adaugă ultimele două file la experiența luptei cu somnul. Autoarea reia momentul Crăciunului și al acelor timpuri când spune ea - „simțeam mirosul paielor pe care sta culcat Pruncul. Și noi eram prunci, și El venise în primul rând, la noi, în lumea bucuriei noastre copilărești, pentru că noi eram poate, cel mai aproape de El, de lumea Lui”. Rodica Lascău exprimă la sfârșit, o idee călăuzitoare în lupta cu somnul
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
eram prunci, și El venise în primul rând, la noi, în lumea bucuriei noastre copilărești, pentru că noi eram poate, cel mai aproape de El, de lumea Lui”. Rodica Lascău exprimă la sfârșit, o idee călăuzitoare în lupta cu somnul: „Unde era Pruncul de curând născut? Crescuse cum și noi crescuserăm. L-am căutat la iesle și ieslea era goală și pustie. Am alergat la casa dulgherului și nu era acolo. Târziu, pe colina sinistră din marginea orașului, am găsit o cruce. Am
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
acolo. Târziu, pe colina sinistră din marginea orașului, am găsit o cruce. Am urcat dealul și am plâns la poalele ei, când ni s-a spus că murise în locul nostru... Am descoperit acolo, la crucea din Dealul Iubirii, că El, Pruncul, Se întrupase în fiecare dintre noi, din lacrimile pocăinței și ale regăsirii. Vedem de atunci, acele albastre țărmuri, cu ochii Lui..., sperând în cuvintele Lui și trăim deja, în lumea Lui, a Pruncului ce a adus bună-învoire între cer și
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
la crucea din Dealul Iubirii, că El, Pruncul, Se întrupase în fiecare dintre noi, din lacrimile pocăinței și ale regăsirii. Vedem de atunci, acele albastre țărmuri, cu ochii Lui..., sperând în cuvintele Lui și trăim deja, în lumea Lui, a Pruncului ce a adus bună-învoire între cer și pământ, prin crucea jertfei Sale.” Cu alte cuvinte, în lupta cu somnul putem fi biruitori numai atunci când Christos Se întrupează în fiecare din noi prin „lacrimile pocăinței și ale regăsirii”. Prin urmare, somnul
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
munților, de maci din lunci De umbra deasă, mărul de la drum Și de alunul drag, lângă fântână Mi-e dor... atât! În jur e numai scrum Mi-e gândul la măicuța mea bătrănă Ce stă la poartă și-și așteaptă pruncii Nu i-a văzut demult...inima-i plânge „Din gard s-au rupt încet, încet ulucii...” Își zice-n gând și mâinile își frânge. Măicuță dragă, chiar plecați în lume Noi te purtăm în suflet cu mândrie În munți cerniți
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
serii urcă izbucniri de sevă Înspre vechi neliniști care cheamă-n rut, Sburători sar ziduri cu parfum de Evă Ce așteaptă clipa cu un nod în gât. Peste ape,reci, șerpi dansează-n smârcuri Șuierând la lună peste dinți, lucid; Pruncii printre vise cheamă lapte-n sfârcuri Iară cucuvele stau clipind pe zid... Când cetatea doarme, circulă miasme, Duhuri rătacite merg pe-acoperișe, Peste neguri orbii îmblânzesc fantasme Și-n ființe, tainic, răul se furișe. ------------------------------------------------ DE NOBILIS, Alensis (Cornel BĂLESCU), poet și
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
Intră în sufletul nostru, precum în scăldătoarea miraculoasă, De unde iese senin, întărit, binecuvântat. Desaga plină cu suflete, S-a răsturant în iarba raiului, Sfinții le adună Și le pun la icoana nemuririi. De trei ori a fost dat pe sub icoană pruncul, Apoi a fost încredințat Cerului. Rosturile lumii s-au desăvârșit, Rugăciunea a prins rădăcini, Iar din paginile însemnate cu brândușe, Au ieșit sfinții. GARĂ Dumnezeu se rătăcește Pe cărarea necosită a sufletului. Creația Lui S-a revoltat. Lacrimile de sfânt
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]