4,117 matches
-
de regulă, constante (puls regularis). Tot în sfera teoretică, se încadrează și ideea conform căreia pulsul reprezintă aceea creștere a volumului de sânge trimis de inimă în artere, fapt ce determină dilatarea acestora și implicit sesizarea undei mecanice produse astfel. Pulsul poate fi perceput: manual, prin presiunea exercitată la palparea unei artere pe plan (țesut) dur (fig.nr.137-139). Conform surselor din domeniul medicinii sportive, manual pulsul se măsoară și se evaluează prin palparea diferitelor artere accesibile: carotidă, brahială, radială, femurală
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
în artere, fapt ce determină dilatarea acestora și implicit sesizarea undei mecanice produse astfel. Pulsul poate fi perceput: manual, prin presiunea exercitată la palparea unei artere pe plan (țesut) dur (fig.nr.137-139). Conform surselor din domeniul medicinii sportive, manual pulsul se măsoară și se evaluează prin palparea diferitelor artere accesibile: carotidă, brahială, radială, femurală, poplitee, tibială posterioară, etc.; Fig. nr. 137, 138 și 139 - Măsurarea manuală a pulsului, prin palpare electronic (cu ajutorul diferitelor dispozitive sau aparate specializate, car „construiesc”, pe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
țesut) dur (fig.nr.137-139). Conform surselor din domeniul medicinii sportive, manual pulsul se măsoară și se evaluează prin palparea diferitelor artere accesibile: carotidă, brahială, radială, femurală, poplitee, tibială posterioară, etc.; Fig. nr. 137, 138 și 139 - Măsurarea manuală a pulsului, prin palpare electronic (cu ajutorul diferitelor dispozitive sau aparate specializate, car „construiesc”, pe baza unui senzor, sfigmograma centrală sau periferică și o afișează instantaneu pe un monitor). Fig. nr. 140, 141 și 142 - Măsurarea electronică a pulsului În condiții de repaus
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
139 - Măsurarea manuală a pulsului, prin palpare electronic (cu ajutorul diferitelor dispozitive sau aparate specializate, car „construiesc”, pe baza unui senzor, sfigmograma centrală sau periferică și o afișează instantaneu pe un monitor). Fig. nr. 140, 141 și 142 - Măsurarea electronică a pulsului În condiții de repaus, valorile prezentate de diferiți biologi sunt cuprinse între 60 - 90 pulsații/ minut, existând însă și valori extreme datorate fie adaptării superioare a activității inimii la efort Jogging de la A la Z II 143 (bradicardie puls rarus
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
a pulsului În condiții de repaus, valorile prezentate de diferiți biologi sunt cuprinse între 60 - 90 pulsații/ minut, existând însă și valori extreme datorate fie adaptării superioare a activității inimii la efort Jogging de la A la Z II 143 (bradicardie puls rarus, specific sportivilor de perfoamnță), fie a lipsei de adaptare sau a unor probleme medicale (tahicardie - puls frequentus). În directă legătură cu activitatea inimii și a controlului nervos superior asupra acesteia, pulsul poate evidenția la persoane sănătoase anumite modificări de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
minut, existând însă și valori extreme datorate fie adaptării superioare a activității inimii la efort Jogging de la A la Z II 143 (bradicardie puls rarus, specific sportivilor de perfoamnță), fie a lipsei de adaptare sau a unor probleme medicale (tahicardie - puls frequentus). În directă legătură cu activitatea inimii și a controlului nervos superior asupra acesteia, pulsul poate evidenția la persoane sănătoase anumite modificări de scurtă durată, având cauze dintre cele mai diverse, dintre care cele mai mediatizate sunt cele de natură
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Jogging de la A la Z II 143 (bradicardie puls rarus, specific sportivilor de perfoamnță), fie a lipsei de adaptare sau a unor probleme medicale (tahicardie - puls frequentus). În directă legătură cu activitatea inimii și a controlului nervos superior asupra acesteia, pulsul poate evidenția la persoane sănătoase anumite modificări de scurtă durată, având cauze dintre cele mai diverse, dintre care cele mai mediatizate sunt cele de natură fiziologică și afectivă. Numeroasele studii și cercetări efectuate până în prezent ne expun faptul că un
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
poate evidenția la persoane sănătoase anumite modificări de scurtă durată, având cauze dintre cele mai diverse, dintre care cele mai mediatizate sunt cele de natură fiziologică și afectivă. Numeroasele studii și cercetări efectuate până în prezent ne expun faptul că un puls ridicat în repaus, la un individ sănătos, se poate datora unei lipse de elasticitate a arterelor, fie ca urmare a unei insuficiente dezvoltări a acestora, fie ca urmare a prezenței colesterolului (delimitat ca și concept general ca fiind un depozit
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
substanțe ce restricționează fluxul sangvin spre diferite părți ale corpului, “forțând” inima să pompeze mai greu sânge spre părțile astfel afectate). În activitatea sportivă (de loisir, de întreținere sau de performanță), cele mai folosite modalități de a măsura și evalua pulsul sunt fie cele realizate prin palparea arterelor carotidă și/sau radială, fie cu ajutorul funcțiilor diferitelor dispozitive „inteligente” sau aparte (portabile sau fixe). Din punct de vedere al practicării joggingului, efortul aerob specific acestui tip de activitate corporală poate fi detectat
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
arterelor carotidă și/sau radială, fie cu ajutorul funcțiilor diferitelor dispozitive „inteligente” sau aparte (portabile sau fixe). Din punct de vedere al practicării joggingului, efortul aerob specific acestui tip de activitate corporală poate fi detectat ușor prin controlul frecvenței cardiace - a pulsului. Considerăm că pentru a menține efortul în limitele pur aerobe, limite specifice joggingului, cu efecte benefice, intensitatea alergării nu ar trebui să depășească 130-140 bătăi/minut la persoanele adulte sănătoase. Bineînțeles, că la alte categorii de persoane care pot practica
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
practica joggingul valorile prezentate anterior pot fi inferioare (la vârstnici, Scala BERG poate fi reperul pentru dozarea intensității alergării) sau ușor superioare (la copii). Precizarea nr.1 Chiar dacă practicantul de jogging este o persoană sănătoasă, trebuie știut faptul că valorile pulsului pot fi mărite în timpul practicării joggingului și în funcție de alți factori (prin acțiunea lor, pot influența ritmul și frecvența bătăilor inimii pe o anumită Dan Iulian Alexe 144 perioadă de timp). Este cunoscut faptul că emoțiile, modificările de temperatură, consumul de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
pot influența ritmul și frecvența bătăilor inimii pe o anumită Dan Iulian Alexe 144 perioadă de timp). Este cunoscut faptul că emoțiile, modificările de temperatură, consumul de alcool, cafea, stresul psihic, supraantrenamentul, anumite medicamente etc., pot menține valori ridicate ale pulsului pe durate de la câteva ore la câteva zile (alcoolul fiind printre factorii care mențin un puls ridicat până la 48 ore; modificările de puls datorate instalării oboselii ca efect al supraantrenamentului pot dura câteva zile). În acest caz, un practicant de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
timp). Este cunoscut faptul că emoțiile, modificările de temperatură, consumul de alcool, cafea, stresul psihic, supraantrenamentul, anumite medicamente etc., pot menține valori ridicate ale pulsului pe durate de la câteva ore la câteva zile (alcoolul fiind printre factorii care mențin un puls ridicat până la 48 ore; modificările de puls datorate instalării oboselii ca efect al supraantrenamentului pot dura câteva zile). În acest caz, un practicant de jogging poate fi „dus în eroare” atunci când își măsoară și evaluează valorile pulsului. Surse bibliografice studiate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
de temperatură, consumul de alcool, cafea, stresul psihic, supraantrenamentul, anumite medicamente etc., pot menține valori ridicate ale pulsului pe durate de la câteva ore la câteva zile (alcoolul fiind printre factorii care mențin un puls ridicat până la 48 ore; modificările de puls datorate instalării oboselii ca efect al supraantrenamentului pot dura câteva zile). În acest caz, un practicant de jogging poate fi „dus în eroare” atunci când își măsoară și evaluează valorile pulsului. Surse bibliografice studiate recomandă, ca informație generală, faptul că în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
care mențin un puls ridicat până la 48 ore; modificările de puls datorate instalării oboselii ca efect al supraantrenamentului pot dura câteva zile). În acest caz, un practicant de jogging poate fi „dus în eroare” atunci când își măsoară și evaluează valorile pulsului. Surse bibliografice studiate recomandă, ca informație generală, faptul că în orice activitate desfășurată de o persoană (incluzând aici și activitățile sportive tip jogging), valorile pulsului să nu se apropie de valoare maximă. Literatura de specialitate oferă ca reper orientativ pentru
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
un practicant de jogging poate fi „dus în eroare” atunci când își măsoară și evaluează valorile pulsului. Surse bibliografice studiate recomandă, ca informație generală, faptul că în orice activitate desfășurată de o persoană (incluzând aici și activitățile sportive tip jogging), valorile pulsului să nu se apropie de valoare maximă. Literatura de specialitate oferă ca reper orientativ pentru calculul valorii maxime formula: 220 - vârsta subiectului = pulsul maxim Pentru calculul valorii optime ce ar trebui să apară în timpul practicării joggingului (ca reper al dozării
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
faptul că în orice activitate desfășurată de o persoană (incluzând aici și activitățile sportive tip jogging), valorile pulsului să nu se apropie de valoare maximă. Literatura de specialitate oferă ca reper orientativ pentru calculul valorii maxime formula: 220 - vârsta subiectului = pulsul maxim Pentru calculul valorii optime ce ar trebui să apară în timpul practicării joggingului (ca reper al dozării intensității tempoului de alergare), un specialist francez (Jacqes Turblin, referire după S.Dumitrescu, 2003) recomandă formula: 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
220 - vârsta subiectului = pulsul maxim Pentru calculul valorii optime ce ar trebui să apară în timpul practicării joggingului (ca reper al dozării intensității tempoului de alergare), un specialist francez (Jacqes Turblin, referire după S.Dumitrescu, 2003) recomandă formula: 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins în efort de către jogger Aducem în atenția cititorului câteva detalii referitoare la evaluarea și controlul pulsului în practicarea joggingului, așa cum au fost ele evidențiate anterior în volumul I al lucrării de față29. Astfel, în timpul practicării joggingului frecvența
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
al dozării intensității tempoului de alergare), un specialist francez (Jacqes Turblin, referire după S.Dumitrescu, 2003) recomandă formula: 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins în efort de către jogger Aducem în atenția cititorului câteva detalii referitoare la evaluarea și controlul pulsului în practicarea joggingului, așa cum au fost ele evidențiate anterior în volumul I al lucrării de față29. Astfel, în timpul practicării joggingului frecvența cardiacă maximă ar trebui să se încadreze între 50% si 70% din valoare maximă determinată după formulele anterior evidențiate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
maximă a frecvenței cardiace ar fi 185 bătăi / minut (220 - 35), iar practicarea joggingului ar trebui să-l facă pe alergător să-și regleze tempoul astfel încât frecvența cardiacă să fie cuprinsă între 92,5129,5 bătăi / minut (50-70% din 185). Pulsul, ca și reper în dozarea efortului din timpul practicării constante a joggingului, poate oferi informații inclusiv despre instalarea stării de oboseală sau a celei de supraantrenament (stări care pot apărea fie ca urmare a dorinței inițiale prea mari a practicanților
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
a atinge anumite efecte în timp scurt, fie ca urmare a pasiunii exagerate pentru astfel de activitate fără a urma o dozare particularizată). Astfel, cercetările din domeniu fiziologiei sportive au evidențiat modificări pe durata a mai multor zile ale valorilor pulsului în cazuri de supraantrenament. Datorită cercetărilor efectuate de-a lungul anilor, astăzi știm cu exactitate: modificările pulsului care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
fără a urma o dozare particularizată). Astfel, cercetările din domeniu fiziologiei sportive au evidențiat modificări pe durata a mai multor zile ale valorilor pulsului în cazuri de supraantrenament. Datorită cercetărilor efectuate de-a lungul anilor, astăzi știm cu exactitate: modificările pulsului care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
evidențiat modificări pe durata a mai multor zile ale valorilor pulsului în cazuri de supraantrenament. Datorită cercetărilor efectuate de-a lungul anilor, astăzi știm cu exactitate: modificările pulsului care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
de-a lungul anilor, astăzi știm cu exactitate: modificările pulsului care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]