2,617 matches
-
a realiza dezvoltarea exprimării corecte a elevilor. Limbajul elevilor se cultivă în toate invpreiurarile în care ei exersează actul vorbirii. Crearea unei probleme de matematică impune atât cunoștințe matematice cât și respectarea unor reguli gramaticale: folosirea corectă a semnelor de punctuație, evitarea dezacordurilor: "Câți lei i au (și nu i-a) rămas?" O lecție de istorie nu ar putea fi povestita corect, frumos, daca nu ar fi respectate normele comunicării orale. La gramatică elevii învăța în mod sistematic un ansamblu de
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
deprinderilor de a scrie scurte texte prin care transmit un mesaj Conținuturile comparativ cu nivelele limbii vizează: testarea competențelor de comunicare, propoziția (fără definiție) cuvântul, silaba, despărțirea cuvintelor în silabe, sunetul și litera, grupuri de sunete și litere, semnele de punctuație folosite în comunicarea scrisă. Sunt introduse și câteva noțiuni pregramaticale cuvinte ce denumesc ființe, lucruri. Aceste noțiuni sunt reluate în clasa a Ii-a pe un plan superior. Cunoștințele de limbă română se diversifica. Astfel., elevii vor discuta despre propoziții
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
lucruri. Aceste noțiuni sunt reluate în clasa a Ii-a pe un plan superior. Cunoștințele de limbă română se diversifica. Astfel., elevii vor discuta despre propoziții enunțiative, exclamative și interogative (fără definiție), cu accent pe folosirea corespunzătoare a semnelor de punctuație. în capitolul "Cuvântul, silaba, sunetul, litera, alfabetul", elevii vor învăța despre omonime, sinonime, antonime (fără definiții), despre cuvinte cu înțeles de sine-statator nume, acțiuni, însușiri și cuvinte fără înțeles de sine stătător, dar care aiuta la inteiesul propoziției (în, pe
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
se topește nici iarnă; 30 Ieri am fost bolnavă; Ne-au urmărit cu privirea până departe. 4) COMPLEMENTUL POATE STA ATÂT ÎNAINTE, CÂT ȘI DUPĂ ELEMENTUL DETERMINAT: În cuibul vulturului erau două ouă. Bunica urca încet scările. 5) PROBLEME DE PUNCTUAȚIE: a) Complementele așezate după predicat nu se despart prin virgulă de acestă; b) Se despart prin virgulă mai multe complemente dintr-o enumerare: Am aranjat pe masa caietele, cărțile, stiloul; c) Complementele așezate înaintea predicatului, dar după subiect, se despart
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
întreaga țară un covor verde presărat cu flori multicolore. 3) ÎMBINAREA A DOUA SAU MAI MULTE PROPOZIȚII, LEGATE ÎNTRE ELE PRIN CUVINTE precum: și, iar, dar, dacă, pentru ca, deși, ca, încât, ca să, când, cum, unde etc. sau prin semne de punctuație că virgulă, punctul și virgulă formează o frază: Era inamurg și soarele asfințise. Vom pleca unde ați fost și voi. Citești sau te joci? Ieri am fost în parc, am fost la film și am fost și la prietena mea
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
la film și am fost și la prietena mea. Baza științifică a celor scrise mai sus o constituie: 1. "Gramatică Academiei" ediția a Ii-a, 1963. 2. "Gramatică practică a limbii române" Ștefania Georgescu. 3. "Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație", ediția a IV-a, 1987. La sfârșitul ciclului primar elevii trebuie: · să-și însușească cunoștințe despre cuvânt ca parte de vorbire și ca parte de propoziție; să clasifice cuvintele în părți de vorbire: substantiv, adjectiv, pronume, verbe, numerale și alte
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
predicative; · să stabilească numărul propozițiilor în funcție de verbele predicative; · să alcătuiască scurte fraze; · să utilizeze corect în comunicarea orală curentă și în comunicarea scrisă, sensul adecvat al cuvintelor, formele flexionare ale părților de vorbire învățate, topica propozițiilor, intonația sau semnele de punctuație adecvate, normele ortografice în vigoare. Comparativ cu programa în vigoare, cunoștințele precizate mai sus sunt mai multe. Acumularea acestora nu duce la o supraîncărcare a elevilor ci îi ajută în dificilă trecere spre clasa a V-a. Pentru o activizare
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
cuvinte al propoziției, să exprime grafic relația de coordonare sau subordonare dintre părțile unei propoziții. Analiza sintactica contribuie, în largă măsură, nu numai la însușirea cunoștințelor și la dezvoltarea exprimării coerențe, corecte că structura, ci și la formarea deprinderilor de punctuație, aceasta fiind îndeosebi legată de probleme de sintaxa. MIJLOACE DE ÎNVĂTĂMÂNT FOLOSITE Ioan Nicola în "Pedagogia" (p. 360), apreciază că: În sensul cel mai larg prin mijloace de învătământ înțelegem totalitatea materialelor, dispozitivelor și aparatelor cu ajutorul cărora se realizează transmiterea
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Pe drumuri de munte) (grațios, ondulat, adâncă, tainic, colosal, nevăzut) 3. FIȘA DE LUCRU CU CONȚINUT DIFERIT, AVÂND CARACTER DE RECUPERARE Acestea se dau spre rezolvare elevilor care întâmpină dificultăți în însușirea unor teme, lecții etc. Exemplu: Scrieți semnele de punctuație corespunzătoare. Motivați folosirea virgulei. a) Diana și Cristina merg la film. Pe drum s-au întâlnit cu Ion. El le spune: Bună ziua fetelor, ce mai faceți ? b) Dealurile copacii văile păsările fântânile cărările ulițele satului pământul cerul o strigă în
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
El le spune: Bună ziua fetelor, ce mai faceți ? b) Dealurile copacii văile păsările fântânile cărările ulițele satului pământul cerul o strigă în felurite glasuri pe Mariuca. Lucrandu-se în felul acesta se obține o îmbunătățire a deprinderii folosirii semnelor de punctuație, dar și o mai intensă participare a gândirii elevilor în procesul folosirii semnelor de punctuație. Activitatea diferențiată implicit tratarea diferențiată a elevilor nu se poate reduce doar la folosirea fiselor de lucru. În cadrul lecției de repetare sau de consolidare a
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
ulițele satului pământul cerul o strigă în felurite glasuri pe Mariuca. Lucrandu-se în felul acesta se obține o îmbunătățire a deprinderii folosirii semnelor de punctuație, dar și o mai intensă participare a gândirii elevilor în procesul folosirii semnelor de punctuație. Activitatea diferențiată implicit tratarea diferențiată a elevilor nu se poate reduce doar la folosirea fiselor de lucru. În cadrul lecției de repetare sau de consolidare a cunoștințelor se poate lucra diferențiat cu elevii. Astfel, după activitatea frontală în care se rezolvă
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
de limbă ca mijloc de comunicare, de acumulare de cunoștințe. Fără cunoașterea gramaticii, fără respectarea regulilor de funcționare a limbii, aceasta nu poate fi folosită cum trebuie, nu poate servi ca mijloc de comunicare. "Gramatică influențează regulile scrierii, ortografia și punctuația. Actualele norme ortografice se bazează și pe două principii gramaticale: unul morfologic și unul sintactic. În ce priveste punctuația, ea este considerată, pe drept cuvânt, auxiliarul grafic al sintaxei"<footnote Gramatică limbii române, voi. I, Ed. Academiei, București, 1963, p.
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
limbii, aceasta nu poate fi folosită cum trebuie, nu poate servi ca mijloc de comunicare. "Gramatică influențează regulile scrierii, ortografia și punctuația. Actualele norme ortografice se bazează și pe două principii gramaticale: unul morfologic și unul sintactic. În ce priveste punctuația, ea este considerată, pe drept cuvânt, auxiliarul grafic al sintaxei"<footnote Gramatică limbii române, voi. I, Ed. Academiei, București, 1963, p. 25. footnote> Lecția de limbă română trebuie concepută astfel încât să solicite permanent personalitatea creatoare a elevului, să-1 angajeze în
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
prin efort propriu al elevilor, prin participarea lor directă la lecție în toate momentele ei. Metodele active au un rol bine definit în împlinirea acestui deziderat. Elevii din clasele I-IV pot ajunge să stăpânească mulțumitor regulile gramaticale, ortografia și punctuația limbii române, dacă se ține seama de faptul că ele se însușesc și se formează prin contribuția analizatorilor auditivi, vizuali și verbo-motorii, iar prevenirea greșelilor, explicarea situaționala a unor reguli, ortograme sau semne de punctuație și corectarea perseverența a fiecărei
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
mulțumitor regulile gramaticale, ortografia și punctuația limbii române, dacă se ține seama de faptul că ele se însușesc și se formează prin contribuția analizatorilor auditivi, vizuali și verbo-motorii, iar prevenirea greșelilor, explicarea situaționala a unor reguli, ortograme sau semne de punctuație și corectarea perseverența a fiecărei teme scrise sunt condițiile fundamentale ale succesului. În lecțiile de gramatică, pot fi create dese situații în care elevii să lucreze efectiv, studiind și consolidând cunoștințele prin efort propriu. Formarea deprinderilor de muncă independența necesare
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
îndeplinit; îndrumare; înger; înțeles; lapte; laptop; laudă; liniștit; lucru făcut; mama; cu mama; mare; milă; milostiv; mîncare; monoton; nasol; nimic; noutate; nu; nu prea; om; omenie; optimist; ordine; pare; părinți; pisică; popular; posibil; pozitiv; preot; prieten; prietenie; profesor de franceză; punctuație; răi; răspunde; răspuns; nu-i rău; și mai rău; relaxant; repede; reușit; reușită; rîu; roșu; satisfacere; sex; sigur; siguranță; sincer; somn; speranță; spus; sta; stabilitate; stare sufletească; succes; sufletist; șansă; tare; tăcut; cu tine; tot; e tot; totdeauna; totul; la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mai mult succes". Cele mai acute spaime ale eroului se materializează, după aceeași tehnică a aglomerării unor detalii care, înregistrate izolat, par infinit mai puțin periculoase sau chiar inofensive. Coregrafia gândită de narator este însă ireproșabilă; dansul circumstanțelor, suspendate de punctuație, are eficacicate maximă: O trosnitură de nisip strivit sub talpă!... Dar el e în colțuni și nici n-a mișcat măcar piciorul... A doua trosnitură... Mai multe... E desigur cineva afară, aci, foarte aproape". De vreme ce a bătut ceasul din noaptea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
urmă de ciuboată, o pojghiță mică de sânge închegat". Acesta din urmă devine o metonimie a frigului paralizant, a morții prin îngheț, a suspendării oricărui flux vital. Aceste rânduri încheie un prozopoem al lichidului rubiniu, convenabil suspendat chiar la nivelul punctuației,: "O, de-ar fi fost vorba de oricât sânge vărsat, de oricât sânge proaspăt și cald, puțin i-ar fi păsat... dar pojghița aceea... înghețul. Frigul". Incidentul declanșează un episod anamnetic, petrecut în tinerețe, înainte de căsătoria providențială cu Mircea. Consemnarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ipoteze care ar sta la baza insuccesului: dificultatea traducerii neologismelor de proveniență franceză stâlcite de autor, a indicațiilor scenice, a repetițiilor, a clișeelor, a numelor proprii, a poreclelor și a formulelor de adresare afectivă, transferarea referințelor culturale, redarea interjecțiilor, a punctuației și a derizoriului. "Deși se intitulează adaptare", constată Magda Jeanrenaud, "traducerea pieselor lui Caragiale nu specifică însă și dacă a fost făcută pentru scenă sau pentru o ediție destinată lecturii. [...] Această indecizie subminează proiectul traducătorilor și suspendă oarecum traducerea într-
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de apărare și ilustrare a adevărului textual, formele din "Convorbiri literare" exprimând în cel mai înalt grad voința eminesciană. Deși Maiorescu a fost primul și cel mai important propagator al imaginii Poetului, ca interpret al textului eminescian mai ales prin punctuație, dar și prin modernizarea limbii (alinierea la standardele reformelor academice și chiar schimbarea unor cuvinte sau expresii), dar și ca editor ce a convins un tipograf să scoată cea mai luxoasă și voluminoasă carte de versuri în epocă pe adresa
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ca maximum de subiectivitate și respirația ca metaforă a corpului, despre importanța accentului pus pe cuvântul neaccentuat, pe cuvântul slab; spunea că un cititor, deja destul de constrâns că trebuie să citească, poate să devină liber prin ritm, suprimând semnele de punctuație. (Punctuația ar fi parazitul - teorie în care a excelat cummings). "Je ne suis pas dans ce que je cherche, mais dans ce qui me déborde", clama teoreticianul. Lionel Ray intervenea: cuvintele au în fiecare limbă aura lor. Altfel sună framboisier
Întâlnire cu Oskar Pastior by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7279_a_8604]
-
maximum de subiectivitate și respirația ca metaforă a corpului, despre importanța accentului pus pe cuvântul neaccentuat, pe cuvântul slab; spunea că un cititor, deja destul de constrâns că trebuie să citească, poate să devină liber prin ritm, suprimând semnele de punctuație. (Punctuația ar fi parazitul - teorie în care a excelat cummings). "Je ne suis pas dans ce que je cherche, mais dans ce qui me déborde", clama teoreticianul. Lionel Ray intervenea: cuvintele au în fiecare limbă aura lor. Altfel sună framboisier și
Întâlnire cu Oskar Pastior by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7279_a_8604]
-
a unei greșeli de tipar. Și asta nu e totul: atât în ediția din 2000, cât și în cea din 2004 lipsește punctul după versul care se încheie cu ,smarald". Nu mi se pare ceva neglijabil nici acest aspect de punctuație. Comparând edițiile de autor cu edițiile de referință îngrijite de alții mai apare o problemă, pe care nu o pot tranșa dacă nu dau o informație esențială. Ediția din 2000, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu, folosește ca text
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
din iunie 1946, p. 264. Am mers la sursă, să verific prima versiune. Principala diferență e că în versul 12, adică ultimul vers din strofa a treia, în loc de ,secetele mari" avem în revistă ,secerile mari". Există și unele diferențe de punctuație. În versul 8, în revistă nu există virgula (și nici nu ar fi necesară). În schimb, edițiile de după Scrieri îmbunătățesc punctuația, deficitară în revistă: de pildă, versul 14, cel mai violent antigândirist în metafizica lui, e pus, cum se cuvine
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
ultimul vers din strofa a treia, în loc de ,secetele mari" avem în revistă ,secerile mari". Există și unele diferențe de punctuație. În versul 8, în revistă nu există virgula (și nici nu ar fi necesară). În schimb, edițiile de după Scrieri îmbunătățesc punctuația, deficitară în revistă: de pildă, versul 14, cel mai violent antigândirist în metafizica lui, e pus, cum se cuvine, între virgule (absente în revistă). Dar problema cea mai importantă e substituirea ,secerilor mari" din 1946 (cuvânt păstrat în ediția definitivă
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]