28,736 matches
-
atunci organizată. Așadar, cum nu un proiect muzeografic a stat la originea ei și cum nici intenția de a demonstra un fenomen istoric sau de a acredita o idee estetică nu o tulbura în vreun fel, expoziția putea fi citită, pur și simplu, ca rod al unei întîmplări. Și indiferent cine ar fi fost curatorul ei nemijlocit, Marele Curator, dacă i se poate spune așa, rămîne, în eternitate, fie hoțul care, cu decenii în urmă, a dat un sens comun cîtorva
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
mod natural, același privilegiu. Nu atît pentru calitățile pur literare ale stilului său (cum e cazul lui Michelet), cît pentru modul în care a reușit să transforme patriotismul în stil de existență și, în cele din urmă, în stil scriptic pur și simplu. Asemenea concordanță perfectă între ideile profesate de gînditor și modul în care acesta și-a dus existența mai poate fi întîlnit, în romantismul nostru, doar în cazul lui Eminescu. Pe măsură ce anii au trecut peste acel noiembrie 1852, cînd
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
bine, felul de-a dreptul marginal în care amintirile personale prevalau asupra acelora literare. Nu scrierea lui Hamlet, ci tot soiul de minore detalii biografice invadau mintea proaspătului posesor al nemaipomenitului rezervor cultural elisabetan. Prin urmare, nici măcar ficțiunea cea mai pură nu rezolvă corect misterele analitice amalgamate în jurul literaturii. Chiar și așa însă, există o lecție ce merită învățată dintr-un asemenea joc intelectual. Lecție fără de care remarcabilul volum apărut la Editura Curtea Veche (Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale însoțite
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
i-a impus autorului multe cezuri îndrăznețe ("făcea/ naveta", "trandafir/alb", "prima/ întîlnire", "era/disperat", "un/ sărut dulce", "doar/ clipe", "nu mai pot/ fii împreună"), în spiritul celei mai moderne sintaxe poetice. Dincolo de asta, emoționează mai ales candoarea mărturiei, vibrația pură a sentimentului, cărora mediul ambiant - grădina, lacul, fîntîna țîșnitoare - le oferă o ideală cutie de rezonanță. în memorie încep să-ți revină versuri ale altor poeți, care și-au acordat lira la aceleași chemări eterne: " Și în farmecul vieții-mi
Tu frunză cazi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8339_a_9664]
-
lor de înjosire și subjugare, integrând ele însele regula în chip real. Și totuși excepțiile sunt încă în nesiguranță față de lege. Improvizația în jazz are nevoie de un cadru, de o matrice care să o valideze. 5. Excepții care devin pur și simplu regulă. Când Schonberg inventa principiile dodecafonismului serial era clar că excepția nu se mai putea pierde în regulă, și nu mai putea fi absorbită de aceasta. Tăria ei era alta decât cea modelatoare de lege. Într-un fel
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
romanul ratării unor foști colegi de liceu. În contact cu viața reală iluziile pier una după alta, entuziasmul adolescentin se stinge și în locul lor se instalează, pe nesimțite, blazarea, ratarea (care îmbracă forme dintre cele mai diverse, de la cea profesională pur și simplu, la plafonare, eșuarea relațiilor amoroase și a căsătoriilor) întreaga existență este o continuă involuție, un drum spre degradare, precum apele tot mai poluate ale unui rău în care sunt deversate reziduuri. Comparația dintre soarta râului poluat și destinul
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
în apatie. Ratările televiziunilor Prejudecățile publicistice l-au făcut pe Cronicar să tresară uimit atunci cînd a dat peste un interviu cu Horia-Roman Patapievici în PRO TV MAGAZIN, după un interviu cu George Buhnici (vedetă media), unul cu Andrei Găluț (vedetă pur și simplu) și înainte de o rețetă de cură de slăbire miraculoasă, pusă sub genericul Cristina mărturisește: "În doar 6 săptămâni, am slăbit 19 kg, continuînd să mănînc tot ceea ce-mi place". Gîndin-- du-se bine, Cronicarul s-a bucurat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
de nuanțe de alb. Ludicul înlocuiește, într-un fel sumbrul, alimentînd, pervers, tensiunea și tragicul. Nu am văzut asta pînă acum în nici o montare cu "Othello". Desdemona își duce, și ea, la vedere, de la început, crucea. Plutind aproape, inocentă, senină, pură, ea apare cu "destinul" în spinare, cu o ușa îndoliată pe care ne invită să o deschidem, ca pe o cutie a Pandorei, ca să intrăm în poveste. Ca și în celelalte montări, și aici, totul se simte. Cu retina, cu
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
programatic și ilustrat prin creații literare (poezie, îndeosebi balade) în "Revista Cercului Literar" în 1945 și euphorionismul postcerchist, niciodată concretizat, rămas în stadiul de proiect, așa cum apare în scrisorile dintre Radu Stanca și I. Negoițescu din anii 1946-1947, ca o pură utopie morală (prietenia totală, pusă în slujba creației), filosofică și estetică (resuscitarea idealului clasic goethean, combinat cu spiritul romantic, într-o sinteză germanică). Principalele temeri ale fazei cerchiste sunt cantonarea în tradiționalismul naționalist, în blagianism și regionalism, de aceea le
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
scrisorile pe care fiul lui Ion Pillat le trimite iubitei lui, Nelli (încă) Filipescu, e, pe de altă parte, atâta discreție încrezătoare în răspunsurile acesteia, încât eventuala reconstrucție a unui "roman erotic" având, drept bibliografie, rândurile acestea ar reprezenta o pură paradă de insolență. Chiar măruntele încurcături și cumpene ale iubirii iau chipul nostim al unor zadarnice chinuri. Registrul stilistic al scandalosului e, sistematic, extirpat de la rădăcină. Atunci când, la 5 martie 1944, într-un acces de altruism perfect imun în fața oricărei
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
rînd refuzul de a-i identifica pe transmițătorii (altminteri demni de încredere) ai unor informații. Prototipul situației a fost deja descris de Caragiale, în Reportaj, în care sursele apar în două ipostaze: mai întâi, reală și interesată, apoi fictivă, de pură imaginație. E descris mai întîi "izvorul știrilor Revoltei": "toate le aflam de la o damă din societate, care le lua într-adins pentru noi de la un stîlp al puterii, un om foarte de sus. Cîtetrele părțile erau interesate să lucreze cu
"Pe surse" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8473_a_9798]
-
un producător de limbaj, ca un secretor inert al acestuia? Să reprezinte individualitatea creatorului exclusiv o mască sau un șir de măști lingvistice menite a disimula nonsemnificația ori cel puțin derizoriul incurabil al trăirilor, al existențialilor? Să restrîngem poezia la pura manifestare a limbajului, la o ars combinatoria de factură semantică precum un formalism sans rivages? La o producție mecanică precum cea de automobile ori de pantofi? Începută poate încă în momentul sofiștilor, criza limbajului a atins cotele cele mai înalte
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
Thersites/Calchas, aparițiile lui/ei, show-ul apetisantei lui/ei Marilyn Monroe aterizată în plin război greco-troian, devoalarea travestiului, performanța remarcabilă a acestui actor englez, alternarea momentelor de vis, fantasmă și abandon cu ridicolul situațiilor și al derizoriului în stare pură, ludicul subtil, ironia, senzualitatea, erotismul, ambiguitățile sexuale sînt cîteva din ideile pe care Declan Donnellan își construiește spectacolul, bazîndu-se de la cap la coadă pe actori de clasă mare. Actori cu o tehnică uluitoare, cu clasă. Realitate exploatată de regizor. M-
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
american interbelic: I Can’t Give You Anything But Love (McHugh/Fields). Aici, originalitatea apare, oarecum neașteptat (după anterioarele aranjamente și improvizații în stil post-bop radical) prin expunerea temei în maniera stride a mult îndrăgitului pianist Thomas Fats Waller, comediant pur sânge al anilor nebuni interbelici. Improvizația lui Iancy Körössy lasă în urmă de la primele note nonșalanța surâzătoare a lui Fats, pentru a plonja direct în modernismul melodic sprințar de natură bop. Un modernism al anilor ’48-’50, pe care adaos
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
a avut parte de un tușeu puternic accentuat, secțiunile extreme fiind tratate cu o delicatețe diafană (dacă îmi este acceptat pleonasmul). În final, câteva note preclasic-europene sânt o pată de culoare inspirat lăsată să cadă pe linia melodică de jazz pur. Stimulat de aranjamentul lui Nicolas Simion pe o temă din Suita a II-a pentru orchestră de George Enescu, Körössy a improvizat free în tandem cu Simion în două reprize dinamice, turbulente, stabilind un interesant interplay. Am ascultat atunci și
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
ca posibilitate de realcătuire în vederea unui parcurs adecvat întocmai mișcării sale de instrumentare. Cum dpc este o configurare în timp, este implicată atât perspectiva formei lineare, proprie desfășurării timpului ieșind din conținutul său de continuitate<footnote Credem că, aprioric, timpul pur este informal, fiind doar substanță de continuitate. Forma sa se ivește într-o circumstanță de incidență sau fluctuație, din care diverg simultan-alternativ (în raport cu timpul) două forțe: inflația - ca extindere sau dilatare în intervalitate temporală odată cu radiația spațială (de/în distanță
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
în-parcurs, extensia spațial-verticală atinge climaxul, ca punctualizare sonoră la vârf, sub aspectul de sunet-înălțime, delimitat uniton (ca doar acolo), într-un areal/registru de înălțimi, și conceptual-ideatic pur, adică nealterat timbral (sinus)<footnote Desigur că instrumentele muzicale nu furnizează frecvențe pure - exceptând posibilitățile instrumentelor electronice -, în general, absența senzației de timbru fiind defavorabilă expresivității. Însă noi ne aflăm pe tărâmul Mins în raport cu Fmz, pentru care sunetele sunt aprioric repere formale elementare de conținut conceptual-ideatic, încă „nealterate” prin realitatea sonor-muzicală. footnote>. Dacă
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Astfel, pe plan muzical, variația dezechilibru→echilibru, se aspectează ca temporizare expresivă, din diferite perspective modal-interpretative: disonanță→consonanță (armonic); sensibilă→tonică (melodic); aperiodic→periodic (ritmic); tensiune→relaxare (emoțional); sunet→tăcere (instrumental); asimetric-simetric (figurativ); discontinuu→continuu (conceptual); început→sfârșit (narativ); alterat→pur (ideatic) etc. Circularitate - linearitate Citit ca moment compus dintr-un șir evenimente, timpul apare linear. Odată ce un segment sau altul se repetă, forma timpului ondulează într-un aspect de circularitate, al cărui stadiu ultim este punctualitatea. Circularitatea este deci o
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
școli, tendințe, culturi: În Europa se pune mai mult accentul pe o anumită diferențiere coloristică, stilistică, pe când în America se pune mare accent pe o perfecțiune tehnică, poate chiar exagerată" (Irina Mureșan); "Foarte interesante erau lecțiile de fagot în direcția pur muzicală, în ceea ce privește frazarea, interpretarea" (Adrian Jojatu); "Noile curente care circulă în lume ajung după șase luni, un an în România" (Adrian Mantu); Profesorii mi-au fost și părinți, și mentori, și prieteni" (Mariana Bâldea); "Organizarea este foarte bună, orice problemă
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
elită. Deținătorii de manuscrise rarisime îi lasă în urmă pe aristocrații cu viață scindată. Desigur, aici avem un Borges citit în literă și ignorat în adâncime. Dar, în totului tot, îl avem. Cine ar fi putut înțelege mai bine esența pur literară a unor atare devieri de la ordinea adevărului (fie el biografic sau bibliografic) decât un istoric literar format chiar în perioada de emulație locală a Ficțiunilor și exersat continuu în biblioteci, așa cum e Mircea Anghelescu ? Prejudecata aridității poveștilor datate și
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
în plină promisiune, și dovadă de energie lirică extraordinară, pe care am par-curs-o cu sufletul la gură și despre care aș vrea să vorbesc de-a lungul mai multor scrisori, aici, impresionată de forța talentului său. Voi încheia acest text pur și simplu cu un va urma, și voi conta pe răbdarea cititorilor rubricii, și voi conta pe rostul poeziei în îmbunarea spiritelor tulburate și sărăcite. Daniel D. Marin, de prin 2002 încoace a primit premii numeroase la concursuri de creație
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
a se deschide Cartea Genezei. în veșnicie e tot mai aprigă lumina și nici o intrare nu indică prezența cuiva, memoria se sfărâmă ca un fluture cap de mort. Verbul arde smerit și amurgul își uzurpă melancolia în fructele uscate. Ardere pură și nostalgia șerpuitoare a verii, ruguri înalte de lumini în care se topesc strigătele mulțimii, asmuțită fiind de biciuirea eului sarcastic în tratate codificate. La intrarea în veșnicie ne așteaptă înfrigurată clipa ieșirii din sine, vântul ironic spulberă amintirile care
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
prezentului. Prezentul era activ, energic, hotărât să înainteze. Intriga se rezema clar pe cauzalitatea cronologică (logica de milenii că din trecut se trage prezentul, iar din prezent viitorul - adică o ordonare comfortabilă a ideii de timp, în care suspansul era pur și simplu întrebarea ‘și? și?'). Fluxul conștiinței pune în discuție necesitatea viitorului pentru intrigă; el descoperă că nu e nevoie de love interest, de încheierea ne/fericită a prezentului în viitor. Cu toate acestea, textul modernist e plin de istorisire
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
are nevoie de forțele vitale inferioare pentru a se visceraliza? Criza subiectului duce la o puternică oscilație între contrarii, atît de nutritivă pentru poezie, corespunzătoare primului stadiu al existenței, conform lui Kierkegaard, al opțiunii pentru nondecizie, al opririi în spațiul purei posibilități. Registrului centripet i se substituie cu o amară consecvență unul centrifug. Rupturile de sens, fărîmițările perspectivei trădează o regie bruscată, o incoerență înscenată cu minuție. Spectacolul contrariilor ațîțate în conflictul lor nu răspunde oare, conceptual, stării confuze a dezorganizării
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
înseamnă să înfățișezi exact, respectînd lanțul sinuos și imprevizibil al memoriei, modul în care îți apare per-sonajul în cîmpul amintirilor tale. În felul acesta, vei avea acces la singura lume adevărată: cea a memoriei involuntare. Aceasta memorie echivalează cu durata pură a vieții omenești, acea durată a curgerii interioare care este independentă de unitățile convenționale cu care măsurăm timpul fizic, exterior. La nivelul acestei durate pure, timpul nu poate fi pierdut, căci îl regăsim intact pe calea memoriei. Iată cum descrie
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]