107,135 matches
-
prin vremuri tulburi. întreaga istorie o lentă și treptată dezumbrire de inimă și se va ști doar, cînd se va deschide ultima ușă, cînd ne vom agăța de clipă ca de mînerul plumbuit de oprire al trenului ce acum ne poartă bătînd sacadat în șine, ritmul emigrării noastre în Siberia Te aud suspinînd, deși la cîteva zboruri de pasăre de mine, te văd întinsă în întunericul pustiu al casei, și-n jur ziduri și străzi încleiate-n somn brăzdat, sticla sfărîmată
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
fără brațe eu nu o să pun niciodată mîna pe armă copiii ascultă noaptea cîntece de război o istorie străbătută de la un capăt la altul de țipete te-am căutat printre ruinele orașului îmbrăcată ca o afgană am întîlnit copiii orbi purtînd cu ei craniul regelui abia ucis fluturînd în țepușă de ce vrei să știi mai multe despre această femeie iluziile nu au trup și nici suflet țara mea? aici niciodată nu a curs lapte și miere nici nu o să curgă vreodată
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
nu-i trece prin minte să tragă perdeaua, să facă un pic de-ntuneric, să nu se lăfăie peste șuncile astea lumina, el care e pe post de iubit (public cititor?), cică mă vrea așa, în afara canoanelor, a ceea ce se poartă acum, a noilor generații de iepșoare puse pe scris înainte de a trăi. Dă-i drumul, hai, primele cuvinte, după atâta vreme, primele atingeri stângace, stânjenitoare. Nimic nu e derizoriu, nimic nu e ridicol (că de asta ți-e frică), dă
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
într-o revistă cu nume bune, fă-te că ți-a plăcut. în toată degringolada asta care nici măcar terapeutică nu e pune și tu puțin suflet, puțină emoție, un sărut măcar, un vers citabil chiar dacă de mult nu se mai poartă talentul "toamna-n delir, zbucium ars, disperare/singurătatea e o moarte mai mare." Ajungă-vă. Dumnezeule, nu (se) mai termină odată! Ah?
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
cârca lor se tot hurducă drumul altarelor din Limpeziș am timp destul ca să mai mor o dată prin gerul somnului m-am logodit au humusul natal și ruginit cu luna - o pecingine uscată încuie vere poarta că e ceață că moartea poartă-n ea destulă viață! romanță desuetă vioara mea de antracit cât te-am iubit cât te-am iubit cădeau căldurile pe noi uitam ades să te despoi și te sorbeam ca pe-o cireașă înrotunjindu-te-n cămașă spărgând hotarele-n păcat
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
normelor etice În activitatea desfășurată funcționarul fiscal va ține seama de calitatea sa de funcționar public, care impune respectarea următoarelor obligații etice: - să facă cunoscute contribuabililor datele proprii de identificare (numele, prenumele, funcția și locul de muncă), prin intermediul unui ecuson, purtat în mod vizibil asupra sa. În situația în care își desfășoară activitatea la ghișeul de acordare a asistenței, ghișeul de informații sau la alte ghișee de relații cu publicul, funcționarul fiscal va face cunoscute, prin afișare la loc vizibil, datele
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
dincolo de masa lui trivial-opacă se-ntinde-o pajiște de aer diafan din care pornește drumul mult căutatul drum Doamne adevăratul drum al vieții fără munte n-ar fi fost cu putință s-ajungă la noi mirificul peisaj pe care-l poartă-n cîrcă fără acesta n-ar fi fost cu putință drumul care nu duce nicăieri.
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
scris; Nici un pas degeaba, Orice drum, un cerc, Nici o întrebare N-am putut să-ncerc; Și-am pornit spre soare Pe poteci de foc; Poate-n altă toamnă Am mai mult noroc Tu să fii aceea Munți de întâmplare ceasurile poartă, Calea vieții nu e niciodată dreaptă, Când deschid bezmetic poartă după poartă, Tu să fii aceea care mă așteaptă; Și de ești minunea zilelor puține, Lângă ne-ndurarea vremilor de clește, Cu frumosul lumii întrupat în tine, Tu să fii
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
a răspuns: N-am, nici eu nu am, dar îți voi dărui o luminare. Poem Aș putea să te învăț orice, poate chiar o toamnă ruginită ori sărutul pe ochii abia născutului. Aș putea să te învăț cum să te porți în pustiul frigului ori în vara rătăcită între palmele visătorului. Poate aș putea să te învăț valurile mării... Aș putea, desigur, să te învăț cum să prețuiești o lacrimă sau o picătură de sânge. Ce multe aș fi putut să
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
o iluzie. Apocalipsa nebunilor în fiecare casă e un nebun și nebunii aprind torțe, ca să vadă sufletele noastre. Și nebunii aleargă după gândurile noastre, pe care nu le vor prinde niciodată - bănuite de către ei a fi gândurile noastre. Fiecare nebun poartă câte-o mască, fiecare ne împrumută masca sa și noi sărim într-un picior, de bucurie. Lopețile Frenezie a culorilor - sarabandă a gândurilor... Calci pe un teritoriu regăsit. }i se pare că trece o luntre, - apa ai închipuit-o tu
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
-n crugul vieții albă. Unge-i condeiul, Doamne, fă-i fila grea fierbinte, Dă-i aripi și văzduh și ținere de minte. Psalmul III Poetului și prietenului Dan Verona Nici o durere, Doamne, nu mi-a rămas datoare, Călcâiul lor mă poartă pe patru, cinci picioare. în spinii frunții, fragezi, dau muguri și licori, De presărat pe ramuri și-n cărți, arareori. Dar mi le-a smuls, cu-n fugler, din carne vijelia, Și-acum îmi zace-n perini, bolnavă, bucuria; în
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
să-mi fulgere prin os, Și nu mi-a fost răbdarea, câinească, de folos? Muncesc ograda zilei și o păstrez întreagă, Dar pasul nu mi-e sprinten și mâna e mai bleagă. Mustrarea ta vioaie e aspră, dar curată, Că poartă-n miez și-aroma ispitei de-altădată. Femeia mea din lut și sânge - rug și floare - Te-aș aștepta din nou, cerșind la drumul mare, S-aduci săgeata vieții din timpuri înapoi, Căci s-a lungit cărarea de umbre după
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
în limba turcă de către învățătorul Ziya Yamaç, de altfel un tânăr critic și eseist cunoscut, este foarte apreciabilă. Ziya Yamaç fiind supus actualmente unei operații medicale m-a rugat a vă transmite expresia celei mai deosebite stime ce v-o poartă și să vă rog să-l scuzați că nu v-a putut scrie personal. Vă rugăm să binevoiți a ne trimite din operele Dvs. semnate, precum și două din recentele Dvs. fotografii. Una pentru noi, frații Yamaç, și cealaltă pentru editorul
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
de Rebreanu. Actualmente eu lucrez la o Istorie a literaturii române, carte ce va apărea cât de curând și vă voi trimite și cartea mea, Deliorman. Vă rog, scumpe Maestre, să primiți expresiunea celor mai profunde stime ce v-o port, Cavit Yamaç Cavit Yamaç, ,Servetifünun Gazeteri", Istanbul, Turcia." Scrisoarea este în măsură să ne furnizeze date extrem de importante despre cei doi traducători și despre activitatea lor în Turcia. Faptul că au făcut liceul în București la Sf. Sava i-a
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
Milițienii aveau oricum mai multe drepturi decât cetățenii, decât civilii de rând. Intrau prin spate în prăvăliile alimentare și ieșeau cu pachete subsuoară, singurul lucru care le strica ținuta. Nu stăteau la coadă să nu înjosească uniforma pe care o purtau, și ca să nu audă comentariile mulțimii sastisite. Aveau salarii pe care nu le cunoșteam, aveau locuințe speciale în blocuri construite pentru ei sau alocate lor, aveau în ultima vreme facilități la chirie și la taxe. Și preferau să umble toată
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
grijă de sine - acea eleganță puțin vetustă care se datorează întotdeauna ideii celuia în cauză că un bărbat nu poate ieși în lume fără o serioasă revizuire a ținutei înainte de-a deschide ușa și a pune cheia în buzunar. Purta cravată și un pardesiu bej care părea din păr de cămilă, dar nu era. Nu avea neglijența aceea lejeră a intelectualului, ci corectitudinea ceva mai formală a cuiva care nu iese niciodată din găoacea proprie, pentru care corectitudinea vestimentară este
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
fi fiind acesta mai degrabă un autoportret, nu-i nici o îndoială că, în cazul particular care-l tulbură, Caragiale identifică ceva din legea de nepătruns a vieții. O sumă de paradoxuri - chiar și cu interstițiile retorice de care nu se poarte elibera - și consecința unei ,voințe oarbe de a fi": În capul cel mai bolnav, cea mai luminoasă inteligență - cel mai mîhnit suflet, în trupul cel mai trudit! Și dacă am plîns cînd l-au așezat prietenii și vrăjmașii, admiratorii și
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
butoiul de pulbere cât ai bate din palme ca oul lui Columb, plină până peste marginea lumii dis-de-dimineață paznic de nădejde al nopții ai fost. XVII. Cobai în noapte Cobai, cobai în noapte până la moarte, de-a fir-a-păr fiecare-și poartă crucea, pas cu pas; am murit sărind de la una la alta apă de ploaie a timpului ultim. XXIII. O ghicitoare Cu inima îndoită azimă, puțin lipsește cavalerului rătăcitor în balamucul și-n dus-întorsul minciunilor gogonate mai mare daraua decât ocaua
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
poet în Clujul studenției și al primelor camaraderii literare, mai ales după ce, la nici 29 de ani, devine redactor-șef al revistei Steaua. De atunci dăinuie în scrierile sale obsesia turnului gotic și, la fel ca I. D. Sîrbu, va purta nostalgic permanența unui ținut sufletesc septentrional. Începuturile îi stau sub semnul jurnalisticii. ,Vreme de șapte ani - scrie Al. Piru în Poezia românească contemporană - poetul a compus reportaje, mici povestiri, ode". După o îngroșare de voce în unele versificări ocazionale, pentru
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
două șanțuri ce plecau de sub nas și se îndreptau către bărbie ca două falii spontane iscate de capriciul pielii, se citea conștiința unei frumuseți de care nu căuta să facă paradă. Știa ce frumusețe are, dar se străduia să se poarte de parcă nu ar fi avut-o. Avea alternanțe imprevizibile de dispoziție, acum înseninată de un gînd ce-i mărea luciul irișilor, acum atinsă de umbra trecătoare a unei tristeți grave, asemeni unei melancolii irepresibile ce îi tulbura privirea și îi
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
amiază Cînd să le speli într-un lighean le-ai scos. Oh, părul gras, cu rădăcina tare, Dat la culcare cu petrol lampant, Înfierbînta în el orice agrafă. Iar curul tău gigantic și vibrant, Cu bucile cum pernele și roșii, Purtat în rochii leoarcă de lături, Ți-l arătai, pe putini aplecată, Punînd cu-nțelepciune murături!!!
Suprema servitoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11494_a_12819]
-
ezitări împotriva curentului de opinie care, după 1990, a părut că tinde să desăvîrșească, deși în numele anticomunismului, ceea ce comunismul nu reușise: discreditarea literaturii și a scriitorilor, anihilarea lor, poate chiar dispariția. Fără ezitări, dar și fără ostentație. Eliberat de armura purtată pînă la decembrie '89, criticul s-a revelat și ca un evocator de neobișnuită înzestrare epică, în linia portretelor și a memorialisticii lovinesciene, dar cu punerea accentului pe farmecul literaturii și pe valoarea ideii de scriitor. Nu e o lecție
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
Adrian Popescu 1. De-acum partea mea de soare se tot îngustează, altă lumină caut, să mă lumineze, cea dinaintea soarelui și a lunii, Lumina Celui care se purta pe deasupra apelor, El ne poartă spre Poartă, s-a terminat răsfățul trilurilor și al cascadelor apriline, forfota veselă ca în tablourile florentine. Pe Cel care n-are nici o formă îl cânt, dar care iscă toate formele, Din El se nasc
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
Adrian Popescu 1. De-acum partea mea de soare se tot îngustează, altă lumină caut, să mă lumineze, cea dinaintea soarelui și a lunii, Lumina Celui care se purta pe deasupra apelor, El ne poartă spre Poartă, s-a terminat răsfățul trilurilor și al cascadelor apriline, forfota veselă ca în tablourile florentine. Pe Cel care n-are nici o formă îl cânt, dar care iscă toate formele, Din El se nasc și Plinul și Golul, interogația
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
Ioana Diaconescu înger Să fii înger al înălțării Să știi că pe genunchii tăi, Pe aripile tale Se sprijinea în înălțare însuși Mesia. Să fii Apărătorul casei Domnului Ocrotitorul ceresc. Să fii unul din cei ce Poartă harul divin, Tronul lui Iisus reînviat. Să treci De la Pământ la Cer, Să împlinești Lucrarea începută-n rai Cu bucuria unui suflet viu întors înăuntru ca un ochi Strălucitor în afară. Perseu împăratul pășește Pe Calea Laptelui în lumina ei
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]