3,728 matches
-
toamnei ruginii”! Chiar dacă iernile pe mine cresc, Tu încă primăvară poți să-mi fii! S-au rătăcit în beznă visele Și au rămas doar umbre ce nu știu Că am ajuns să număr clipele Ce trec și mă veghează în pustiu! Tu mă-nsoțești în nopțile târzii Și nu mă lași pierdut într-un abis, Dar nici zălog în brațe de stihii Ori adormit de vraja unui vis! Mi-am dorit să mă chemi printre stele Purtat către zări pe aripi de
PARFUMUL UNEI TOAMNE TÂRZII de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373297_a_374626]
-
s-a întâmplat în trecut!”. Se chircea pe priciul de lângă soba încinsă și văruită cu grijă în alb și-și domolea imaginația debordantă înlocuind învălmășeala din clișee cu emulsia suturată, când și când iconică a gândului întrerupt, altminteri frustrat de pustiul patern, paradoxal resimțit nu ca pe o sleire așteptată ci ca pe încărcare de energie voluptuoasă, ambițioasă, dătătoare de speranțe. Atunci, în prezentul acela, făcea exerciții de memorie, nici nu-și mai căina insuficientele tatonări, le lăsa pe seama curgerii la
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
de lăieți. Șaorii, cum o văzură, veniră spre ea să cerșească. Mergea împleticindu-se, îi auzea, dar nu-i mai vedea. În spectacolul real, visa că plutește într-un abis, că dincolo de el se află limanul norocos al făgăduinței, un pustiu confuz de unde un Rabin sau un Moise, cu toiagul în mâini, îi făcea semne să se apropie. Șatra i se păru a fi un trib izraelit în pustiu, așa cum și-l imagina ea când asculta povestirile tatălui său, în zilele
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
un abis, că dincolo de el se află limanul norocos al făgăduinței, un pustiu confuz de unde un Rabin sau un Moise, cu toiagul în mâini, îi făcea semne să se apropie. Șatra i se păru a fi un trib izraelit în pustiu, așa cum și-l imagina ea când asculta povestirile tatălui său, în zilele de Pesah. Simți că nu mai are aer și se prăbuși fără cunoștință, sub arșița fierbinte a soarelui necruțător. * Când deschise ochii, nu a realizat unde este. Visase
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
când asculta povestirile tatălui său, în zilele de Pesah. Simți că nu mai are aer și se prăbuși fără cunoștință, sub arșița fierbinte a soarelui necruțător. * Când deschise ochii, nu a realizat unde este. Visase? Se întâlnise cu Moise în pustiu și acum era într-o șatră de lăieți ce se mișcau haotic în jurul ei? Visul ei devenise o altă realitate. Capul îi era așezat în poala unei țigănci vioaie, care o freca pe la tâmple cu o fiertură de oțet amestecat
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
Și erau foarte sălbăticiți, îndârjiți. La Aiud am avut un șef de gardieni acolo, la zarcă, se numea biro. Pe ungurește înseamnă primar. Era rău de tot. Să revin: cei de la pușcărie nu credeau în Dumnezeu. Și erau primejdioși. În pustiu luptai cu dracul. Dracul credea în Dumnezeu. Se temea de El. Puteai să-l ți pe diavol la distanță, de aceea nu mă speriam. Că te trăgea, trăgea haina de sub tine, o blană de piele pe care stăteam lungit noaptea
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
piatră, a semănat floare! Pe care a secerat-o gerul soartei fără noroc! Tatiana Stepa!... Ce nume înclinat către destin! Un destin neîntors de nimic, nici de plâns, nici de rugă, nici de luptă, destinul stepei, biserică fără candelă a pustiului, croită să frângă speranța și să usuce viața pe rug! Un destin cu viața ca povară și moartea ca nedreptate! Nimănui, niciodată nu i-a făcut un rău, Tatiana Stepa, iar ei, răul i-a pătruns până la oase! Cântecele, parcă
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
Acasa > Poezie > Cantec > DE IARNĂ... (RONDEL) Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului DE IARNĂ... (Rondel) Era tăcere și pustiu Iar timpul parcă-ncremenise, Pe buze, întrebări nezise, Și-n ochi, nimic din ce e viu. Când te-am pierdut, nici nu mai știu, Au înghețat, la nașteri, vise, Era tăcere și pustiu, Iar timpul parcă-ncremenise. Și prin decorul
DE IARNĂ... (RONDEL) de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376138_a_377467]
-
Autorului DE IARNĂ... (Rondel) Era tăcere și pustiu Iar timpul parcă-ncremenise, Pe buze, întrebări nezise, Și-n ochi, nimic din ce e viu. Când te-am pierdut, nici nu mai știu, Au înghețat, la nașteri, vise, Era tăcere și pustiu, Iar timpul parcă-ncremenise. Și prin decorul argintiu Mai zac poemele nescrise, Prin viscolul ce se stârnise Ai dispărut... La ceas târziu Era tăcere și pustiu. Referință Bibliografică: DE IARNĂ... (Rondel) / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221
DE IARNĂ... (RONDEL) de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376138_a_377467]
-
am pierdut, nici nu mai știu, Au înghețat, la nașteri, vise, Era tăcere și pustiu, Iar timpul parcă-ncremenise. Și prin decorul argintiu Mai zac poemele nescrise, Prin viscolul ce se stârnise Ai dispărut... La ceas târziu Era tăcere și pustiu. Referință Bibliografică: DE IARNĂ... (Rondel) / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221, Anul VII, 29 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DE IARNĂ... (RONDEL) de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376138_a_377467]
-
dădu ordin să nu coboare decât șoferul. Până să se întoarcă acesta, le vorbi celorlalți: - Băi, băieți, după cum ați observat, este o noapte liniștită, așa că, m-am gândit eu..., să bem și noi o cafea, liniștiți, să ne tihnească... - În pustiul acesta, dom’le agent șef principal? De unde naibii? exclamă plutonierul Vijelie de la Jandarmerie. - Păi..., uite că va fi chiar aici! De aia păstrăm căldura în mașină, să ne fie bine... Scoate, colega, în ordine, tot ce am eu acolo! se
D ALE POLIŢIEI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376180_a_377509]
-
ai nimica spre a spune, Te du în drumul tău pribeag Rătăcitor ești omule prin lume. Și nici în cea mai neagră zi A vieții tale scrise pe pămînt Să nu gândești c-ai să mai poți trăi Când cu pustiul tu făcut-ai legământ. Pe o mare în furtună traiul tău Se va desprinde în mii de talazuri Fără iubire, drept busolă a inimii Nu îți vei găsi tu drumul spre zăgazuri. Și când fără speranța de- a te mai
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
amuțitși nu mai ai nimica spre a spune,Te du în drumul tău pribeag Rătăcitor ești omule prin lume.Și nici în cea mai neagră ziA vieții tale scrise pe pămîntSă nu gândești c-ai să mai poți trăiCând cu pustiul tu făcut-ai legământ.Pe o mare în furtună traiul tăuSe va desprinde în mii de talazuriFără iubire, drept busolă a inimiiNu îți vei găsi tu drumul spre zăgazuri.Și când fără speranța de- a te mai vedeaDispare ca un
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
hangul, sug din subțioara pală doar o notă muzicală din fantastice fanfare printre parcuri funerare, neperechi albe de fluturi, mută visul în alt vis, tot dansând într-un abis, fără arme, fără scuturi, stelele clădesc incendii printre păsări călătoare, în pustiul lor de toamnă, scuturând zborul în mare, soarele stă să se-nchidă prin ferești de crisalidă, numai noi, pribegi mereu, ne-nchinăm la Dumnezeu toamna noastră ca să fie pentru toți o feerie. duminică, 24 august 2014 Referință Bibliografică: dansează toamna
DANSEAZĂ TOAMNA PRIN LIVEZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376286_a_377615]
-
lumină de stele-n petale Luceferii-mi zâmbesc, iar eu extazu-l chem Să revină! Doamne! Semenul audă îndemn: -Implică-te cât încă nu este prea târziu! Și nu se lasă înserarea peste omenire Nu seară zilnică, ci veșnică, ce sună a pustiu Azi trebuie salvat! Pământul nostru vrea Iubire! ELENĂ ARMENESCU membră a Uniunii Scriitorilor din România Referință Bibliografica: Cuibul berzelor / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1540, Anul V, 20 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elenă Armenescu
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ROSTUL MEU Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1627 din 15 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Rostul meu de-abia începe. Semăn visuri și-aștept lanuri de mirabile elanuri în pustiuri și în stepe. În sfârșit pot azi pricepe de ce nu mai am limanuri și regretele-n noianuri nu mai pot să mă înțepe. Vreau ca trista mea ursită să înceapă să zâmbească, lumea-mi să fie firească și s-o
ROSTUL MEU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379714_a_381043]
-
care nu voi mai fi Decat o adunătură de condei Vopsită în călimara frunzelor de castan Sau o sculptură în gerurile troienite De primele zăpezi ale planetei Ooo, tu, chemare degeaba mă strigi Caravanele mele au ajuns de mult în pustiul Unde oazele au secat sub apăsarea buzelor Ultimilor însetați de libertate Și totuși ele mai vor alergare de urme În stepele copilăriei Cu tunete dezlănțuite de furtuna naivitații Să simtă iar carnea crudă Cum ascultă povești cu năzbatii Scrise de
EXTRAS DIN MEMORIA REMINIŞCENŢEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379732_a_381061]
-
să m-adun. Mă caut prin mine de parcă Aș umbla-ntr-o lume străină, Amintește-mi iubito și-ncearcă, Să m-aduci înapoi în lumină... M-a lovit peste viață-o erată Și mi-e noapte și frig și-i pustiu ... Citește mai mult Iubito!de Gabriela Mimi Boroianu 26.01.2017Iubito, e noapte și-i recepamântul... și-i greu peste mineIar timpul în ciudă nu trece,Nu aleargă, nu curge, nu vine...Nici lumină nu am c-a rămasîncuiată-n cuvântul
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
sunt să m-adun.Mă caut prin mine de parcăAș umbla-ntr-o lume străină,Amintește-mi iubito și-ncearcă,Să m-aduci înapoi în lumină...M-a lovit peste viață-o eratăși mi-e noapte și frig și-i pustiu... XV. SUB BRUMA DURERII, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2215 din 23 ianuarie 2017. Sub bruma durerii de Gabriela Mimi Boroianu 21.01.2017 Aceeași toamnă cade peste noi Cu brațe reci de ceață timpurie Un ochi
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
M-am afundat în codru pe frunze să mă scriu dar nu fusese modru căci totul e pustiu. - Ai rătăcit cărarea sălbatic bidiviu ? - Da!, mi-a șoptit pădurea ”venit-ai prea târziu !” Acum mă caut prin timpuri ca orbul în pustiu pierdut prin anotimpuri dorind să mă rescriu. Simt că m-ascund sub versuri ca giulgiul în sicriu și-aud din universuri ”e poate prea târziu !” *** Ciclul "Era să fiu poet" Referință Bibliografică: prea târziu / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN
PREA TÂRZIU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379811_a_381140]
-
nu ai timp și nici nu înțelegi... Să fii bătrân și doar cu amintirea, În câte zile... câte nopți întregi, Doar golul îți acoperă privirea. Atâta gol m-apasă și doboară... Și parcă m-a uitat și Dumnezeu, Prin tot pustiul care mă-nconjoară, Azi, lângă mine, am rămas doar eu. Referință Bibliografică: Azi, lângă mine, am rămas doar eu / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1571, Anul V, 20 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Bunget
AZI, LÂNGĂ MINE, AM RĂMAS DOAR EU de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374657_a_375986]
-
Acasa > Poezie > Imagini > SE SCHIMBĂ LUMEA Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului În gând pustiul se ivește prin mii de pori se adâncește, se plimbă iarna peste noi vara tot trece, iar nevoi. Tot omul alergat prin clisă viața și moartea o repriză, oamenii fug, un joc, război, libertate-n tărăboi. Se strigă catalogul, iar
SE SCHIMBĂ LUMEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374673_a_376002]
-
umezește fruntea când alergi pe nisip pe o arșiță insuportabilă în toiul zilei. Oaza la care adastă omul să respire, să-și întindă mădularele și să-și răcorească obrajii. Depinde doar de noi să sorbim din apa fântânii răsărită-n pustiu după ce am îngenuncheat de foame, sete și oboseală. Zor de primenire continuă. Acestea sunt doar spicuiri din grădina înflorită a gândurilor unei tinere contemporane cu noi, a cărei frumusețe de caracter ar putea fi un exemplu pentru generațiile de azi
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
apus să-mi îmblânzească cerul din fereastră. Și nu știu fără tine cât s-a spus din gândul alb al iernii fără nume, din cel al verii, încă auriu, din cel lăsat pe margine de lume să pârguiască roade de pustiu. Nu știu măcar de unde până unde hotarele poveștii se întind căci fără tine răspândesc secunde de timp confuz și-n zbucium mă aprind... Referință Bibliografică: Dependență / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727, Anul V, 23 septembrie 2015
DEPENDENŢĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374759_a_376088]
-
simțeam nici o rană, corpul îmi era intact, rămăsesem doar cu acea piuitură care mi se prelungea în creieri ca un lung fluier de locomotivă. Când am deschis ochii, în spatele meu se deschidea o groapă, un fel de hău, și un pustiu peste care zăceau bucăți de carne de om: mâini, picioare, trunchiuri, capete, toate împroșcate cu sânge; căzuse probabil un obuz sau o bombă, altfel nu-mi pot explica ce se întâmplase... Și, ironie a sorții, peste cadavrele celor executați, zăceau
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]