5,132 matches
-
toate și-n tot suntem doar noi, eu, tu, acel întreg armonios, sfânta unitate desăvârșită, fugim spre nicăieri, niciunde nu putem fi atât de-aproape ca-n noi înșine, prin tine se naște totul... FEREASTRĂ SPRE NOUA LUME Sunetul pianului răsună în jurul meu, îl simt aproape, amplu, puternic și delicat, mă cheamă, m-așteaptă, intrările și ieșirile respiră prin fiecare notă suplă, prin alungiri, ecouri, reverberații. Cufundă lumea-n tăcere. Alunec și rămân cu el, e parte din mine în notele
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
în: Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Când noaptea se-așterne cu liniște clară, aud suspinul frunzelor din ramuri ce-n urmă își lasă lacrimă amară. Când cad plutind pe-ale vântului valuri. În tăcerea nopții răsună baladă, când greierii cântă a disperare. De jalea lor pornesc lacrimi, să-mi cadă. Știind că-i semnal când natura moare. Pe-o harpă antică, ecouri răsună, când vântul bate frunza, de suspină. Adio le spun în loc de noapte-bună, crengilor, cănd
SUSPINUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379832_a_381161]
-
lasă lacrimă amară. Când cad plutind pe-ale vântului valuri. În tăcerea nopții răsună baladă, când greierii cântă a disperare. De jalea lor pornesc lacrimi, să-mi cadă. Știind că-i semnal când natura moare. Pe-o harpă antică, ecouri răsună, când vântul bate frunza, de suspină. Adio le spun în loc de noapte-bună, crengilor, cănd după ele se-nclină. De jalea frunzelor, și codrul suspină în vuiet prelung,de aprig vânt bătând! Triști și-nlăcrimați privesc la rădăcină că, au rămas goi
SUSPINUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379832_a_381161]
-
sunt trimișii lui Dumnezeu că nu-i așa, numai Domnul știe ce-i trebuie unui popor neascultător care nu respectă legile lui Moise degeaba merge la biserică, dacă abia așteaptă să se termine slujba și să intre în cârciumă ca să răsune apoi ulițele satului de dumnezeii mamei lor de boieri și peste câteva zile să nu se mai poată urni din pat de oasele rupte de jandarmi și au venit feseniștii la fel, nimeni nu știa de unde, deși unii țipau că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
toate relelepreoții binecuvântau că sunt trimișii lui Dumnezeucă nu-i așa, numai Domnul știe ce-i trebuie unui popor neascultătorcare nu respectă legile lui Moisedegeaba merge la biserică, dacă abia așteaptă să se termine slujbași să intre în cârciumăca să răsune apoi ulițele satului de dumnezeii mamei lor de boieriși peste câteva zile să nu se mai poată urni din pat de oasele rupte de jandarmiși au venit feseniștiila fel, nimeni nu știa de unde, deși unii țipau că feseneul exista de când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
2015. Mi-e dor, dar nu știu cum și cât, Că am uitat de tot de mine, Îmbătrânesc, mă fac urât, Dar tot îmi este dor de tine... Îmi tremură țigara-n mână, Te văd prin fumul străveziu, Ascult cum pașii tăi răsună Și tot oftez că-i prea târziu... Mai trag un fum până-n plăsele Și iar mă amăgesc perfid, Că e parfum de viorele Și sar spre ușă să-ți deschid... Citește mai mult Mi-e dor, dar nu știu cum și cât
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
adevărați prieteni și protectoiri ai manifestanților. Doar unii în civil erau ușor irascibili. Nu puteam să nu-i însoțesc în ciuda tinereței mele. Mii de participanți s-au înscris în urma uriașului tricolor luând Calea Ieșilor. Zeci și zeci de sloganuri au răsunat pe bulevardul ce ducea spre orășelul Vatra: „Unire! Unire!”, „Jos hotarul de la Prut !”, „Chișinău și București/ Două inimi românești”, „Vrem reîntregirea neamului!”, „România Mare în vechile hotare!”, „Putin îți ordon, ia-l pe Dondon!”, „Trăiască! Trăiască! Moldova, Ardealul și Țara
TABLETA DE WEEKEND (122): PREZENT LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A REÎNTREGIRII NEAMULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379945_a_381274]
-
liniște deplină. Un câine negru și flocos dormea la soare cu gura deschisă și cu limba roșie scoasă afară. A fost greu până l-am trezit, căci după aceea s-a apucat sărăcuțul de el pe un lătrat arțăgos de răsunau văile din spatele meu iar mie îmi țiuiau urechile. Lătrăturile acelea au avut însă și partea lor bună, căci după vreo câteva minute, de după un colț al cărării ce ducea spre pădure, răsări un moșneag îmbrăcat în niște haine ponosite și
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
aud, simt inima-mi cum bate Și-ntreaga mea ființă un fior o străbate. De câte ori te văd, asupră-ți privirea-mi ațintesc, Dar când privești spre mine, mă tulbur și roșesc. Aș vrea ca glasul meu în minte să-ți răsune Așa precum sîngele îți clocotește-n vine. Aș vrea ca al meu chip în fața sa- ți apară În somn ,dar și aevea să te gândești la mine. Ți-aduci aminte oare de despărțirea noastră La vârsta când unii copii deja
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
vers viu îți voi compune De vei vrea, vibrând armonii, a-mi spune Secretul notei tale muzicale. Lasă-te purtată pe-o muzică nouă Și piesă cuvintelor mele-ți va părea regăsita, Ce declarație de dragoste poate fi înăbușita! Îmi răsună din tine melodia primei întâlniri Retrăiești cu mine totul pe frecvența iubirii, Ți-a fost scris ritmul sincron în ADN-ul muzical? Iubirea ta-i motivul meu de-a crede în vise Iar revelația muzicii tale mi-e înțelepciune, Vreau
POEZIE-N SI MAJOR de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380032_a_381361]
-
Să nu mă-ntrebi de ce am fost atras de tot ce ai frumos și am rămas să ducem crucea vieții împreună, să împărțim dureri și bucurii, fiindcă nu am să știu și n-ai să știi de ce trecutul în prezent răsună. Să nu mă-ntrebi de ce zâmbind trăim, pentru că știi răspunsul:Ne iubim ! Anatol Covali Referință Bibliografică: Iubește-mă Să nu mă-ntrebi / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1720, Anul V, 16 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
IUBEŞTE-MĂ SĂ NU MĂ-NTREBI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381832_a_383161]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > RĂU DE DRAGOSTE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1726 din 22 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Descarc razele de lună de pe lacul înghețat auzi noaptea cum răsună la pasul meu de bărbat De pe lacul înghețat am sărit direct în puț să sting noaptea iar în sat nicio groapă n-o să cruț Am sărit din lac în puț auzi noaptea cum răsună cel mai bel și cel mai
RĂU DE DRAGOSTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381829_a_383158]
-
de pe lacul înghețat auzi noaptea cum răsună la pasul meu de bărbat De pe lacul înghețat am sărit direct în puț să sting noaptea iar în sat nicio groapă n-o să cruț Am sărit din lac în puț auzi noaptea cum răsună cel mai bel și cel mai țuț descarcă raze de lună De pe lacul înghețat taman vai la tine-n pat Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: Rău de dragoste / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1726, Anul V
RĂU DE DRAGOSTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381829_a_383158]
-
o părere Tu, Evă, izgonită dintr-un rai. Primit-am mărul tău și din tăcere Am evadat făcând din trupu-ți nai. Eu te iubesc! Ce altceva pot spune? Noi amândoi am zămislit mistere, Ecou ce'n rai sau iad o să răsune A tril ce cântă nouă înviere. Eu te iubesc, Adamul tău de azi! Alt nume pentru steaua căzătoare, Plutind alene peste vârf de brazi, Vestind crepusculul când noaptea moare. Eu te iubesc! Te voi iubi mereu, Ca o nălucă urmărindu
EU TE IUBESC! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381837_a_383166]
-
în cântec povestea crestelor munților, pădurilor, ciobanilor cu norii de oi urcând prin iarba scurtă și grasă a culmilor, apoi o înapoiază fermecată de glasul ei, tot lor. Rar au fost, sunt sau vor mai fi cântece păstorești care să răsune într-un chip dumnezeiesc, asemenea celor ale „crăiesei” munților sibieni, Lucreția Ciobanu! Interpreta muzicii folclorice a munților, Lucreția Ciobanu va rămâne o legendă a cântecului păstoresc! În acest cântec, ceea ce duce la perenitate, e grija de a scoate la lumină
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
ele, ducând-o la cerul iubirii de cântec, sunt cele ale nemuritoarei Lucreția Ciobanu. Sunt sfâșiată de regret. Melosul folcloric românesc închide de azi în filele istoriei sale un nume, numele Lucreția Ciobanu, dar glasul ei rămâne liber și va răsuna pentru inima neamului românesc, în veșnicia culturii sale. Acest neam n-ar putea continua să aibă puls cultural fără Lucreția Ciobanu, ea lasă în urmă cântecele ei, vii, fără durată, veșnice! Pe cât de veșnic este însuși neamul nostru. Mi-a
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
după toate aparențele nelocuite - imprimându-le un aer de tristețe și Smarandei i se păru pentru o fracțiune de secundă, cu tot zgomotul din jur, că rătăcește într-un tărâm pustiit și părăsit de sute de ani, în care mai răsună doar ecoul... absenței. Absența cui, sau a ce anume, nu putea încă să-și răspundă. Și totuși, continuând să privească atentă fațadele vechilor clădiri, râul de oamenii ce se scurgea monoton în susul și-n josul străzii comerciale, începu să-și
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
sub omătul de păr în care-și oblodise buna frumusețea.Și cât era de frumoasă! ...-Bunico eu când mă voi face mare vreau să fiu ca matale de frumoasă! ...-Ai să fii mult mai frumoasă crăița mea!...Crăița mea...îmi răsunau și acum,ca un alin,vorbele ei de femeie supusă de viață. ...Soarele își răsfira ca și atunci,în copilăria mea,razele dar eu nu mai eram copilul căruia îi plăcea să împletească umbrele norilor pe sub acoperișul copacilor sau al
UMBRA BUNICII... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381961_a_383290]
-
șchiopătând de subiect. Corigent la limba română, înțelesul ei devine abject! Mai insistent bate la poartă, cel de profesie, informator. Pe ea să intre, n-o să poată! De limba română nu-i formator! Se agață de Eminescu, numele să-i răsune poetic! Chiar când din coadă-i sună ...escu, străin este de liric și epic! Degeaba vrei să fii etalon în exigențele poetice, când abia poți fi un epigon, iar textele nu sunt artistice! 15.01/2015 © Maria Filipoiu Regăsire Mă
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
fânu-i jumate, Vitele zbiară-n ocol... La biserică clopotul bate... Ninsoarea cade domol. La crâșmă, poteca-i bătută; E mare zarvă-nlăuntru - Un ocheșel încearc-o lăută, Iar alții joacă barbutu’. E vremea târzie de-acum. Mai toți își făcuseră suma. Chiote răsună pe drum Și ninge, și ninge întruna! ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1442, Anul IV, 12 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I.
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382043_a_383372]
-
nr. 2017 din 09 iulie 2016 Toate Articolele Autorului UN GEST FOARTE SCUMP Tu mă dorești mereu în visul tău Așa cum îți dorești îmbrățișare. De mă gândesc ! ... Nu poate fi chiar rău ! Atuncea când aud a ta chemare. Ce îmi răsună în urechi demult Căci nu am șansă și nicio scăpare. În astă viață, în al său tumult Nu vreau decât a ta îmbrățișare. Și dacă simți că uneori mai doare Este firesc ! ... Că a trecut mult timp ! Totuși să știi
UN GEST FOARTE SCUMP de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382117_a_383446]
-
zisă muzică ușoară. E însăși o stare de lirism, poartă o voce emoționantă dinspre maxima potență a corzilor vocale spre ceea ce, aproape că numai violoncelul mai poate, și duhul poemului. Pe unde pasul lui Nichita Stănescu a lăsat cândva urme, răsună și alină azi vocea interpretei Nico. Iar de la boema lui Nichita, până la spiritul mocnit în praful de pușcă al comediei lui Toma Caragiu, tot Ploieștiul are cărări. Câtă vreme timpul artiștilor nu are ani, fără îndoială că Nico e mândră
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
fără minte Râzând cu soarele în ochi și-n suflet, Să-mi las pe drum aducerile aminte, S-o pot lua pe urmă de la capăt. Mama s-aud chemând la asfințit, Când valea e învăluită în mistere Iar pe dealuri răsună glasuri răzlețit, Aduse unduios de blânda adiere. La pieptul mamei să-mi miroase a vară, A mere, a sărbători și-a fân cosit, Și adăpost să-mi dea când plouă afară, Iar mâna-i caldă-n părul meu să simt
TĂRÂM PIERDUT de NINA DRAGU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380373_a_381702]
-
a început la Chișinău... Unde va începe ultima Unire a Românilor ? - se gândește patriotul neamului românesc, istoricul și profesorul Vasile Dobrogeanu...La Bălti ! - îi șoptește iarbă de la Copăceni...La Bălti ! - îi murmura apele Răutului cu toate bălțile Bălțului... La Bălti ! - răsună ecoul din eternitate a martirilor neamului Valeriu Gafencu, Visarion Puiu și Eugen Coșeriu... La Bălti !- strigă printre lacrimile bucuriei apropiate Vasile Dobrogeanu... Referință Bibliografica: Să fim un vis / Iacob Cazacu Istrati : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
degeaba se stăruie Unii să accentuieze prin toate metodele și mijloacele ideia „statalisto-moldovenistă”, fie chiar și cu serbări pompoase în Chișinău... a independenței. Degeaba! „Proțess poșeol...”, cum a spus Gorbaciov... Al nostru „proțess...” merge spre Unire! Î-mi bate inima, Răsună Codrul, Î-mi cântă lacrima Și-n piept onorul, Îmi spune luna, Imi strigă Dorul, Că Tara-i una ...Și Tricolorul!.. Apleacă-te Spre rădăcină, Înalță-te Tot spre lumină, Plin de noroc Să-ți fie zborul, Să-ți știi
PE ARIPILE SPERANŢEI... (DIN CULISELE ISTORIEI) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380443_a_381772]