2,974 matches
-
sfatul pe care-l dă regele bătrân războinicului tânăr un minunat exemplu al schimbării de atitudine și de susținere a valorilor creștine, cum ar fi modestia în locul mândriei și căutarea răsplății veșnice în locul celei lumești și efemere: "Tu, floare a războinicilor, să nu cazi în capcană. Alege, dragă Beowulf, partea mai bună, răsplata eternă. Nu da frâu liber mândriei. Căci puterea ta în floare-acu' nu va fi veșnică și curând păli-va; și boală va urma sau sabia te va lovi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și schimbări. De fapt, eroii au răspuns atât cerințelor laice, cât și celor bisericești. Peter Burke, de exemplu, identifică patru tipuri prin-cipale de eroi între secolele al XV-lea și al XVIII-lea în Europa occidentală, nordică și centrală: "sfântul", "războinicul", "conducătorul" și "proscrisul"52. Considerăm că cel puțin trei dintre acestea se bazează pe modelul Beowulf-Arthur. Atât Beowulf, cât și cavalerul arthurian se caracterizează prin trăsături creștine și precreștine, astfel încât sunt percepuți drept mesageri ai divinității deși folosesc magia și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
modelul Beowulf-Arthur. Atât Beowulf, cât și cavalerul arthurian se caracterizează prin trăsături creștine și precreștine, astfel încât sunt percepuți drept mesageri ai divinității deși folosesc magia și recurg la răzbunare, conform codului cavaleresc, sau sunt văzuți ca sfinți cu comportament de războinic. Pe măsură ce crește sfera de influență a creștinismului, conflictul dintre aceste trăsături se adâncește, astfel încât imaginea complexă a eroului mitic se scindează, dând naștere unor tipuri separate. Atitudinea creștinească, exemplificată de personaje reale sanctificate ca urmare a vieții lor sfinte, trimite
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Atitudinea creștinească, exemplificată de personaje reale sanctificate ca urmare a vieții lor sfinte, trimite la tipul "sfântului" (printre exemplele date de Burke se numără Sf. Ieronim, Sf. Martin și Sf. Francisc). Calitățile militare ale eroului mitic au dat naștere tipului "războinicului", iar poziția sa de rege glorios și neînvins al domeniului său a constituit baza modelului "conducătorului", ilustrat de Burke prin Charlemagne, Richard I, Gustav Adolf și alții. Printre narațiunile populare despre condu-cătorul-erou figurează și aceea potrivit căreia conducătorul (regele) nu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
între Arthur și Charlemagne, Matyas sau Sebastian, deoarece existența istorică a celui dintâi nu a fost atestată încă. De aceea, considerăm că Arthur poate deveni el însuși prototip pentru regele cel veșnic, justițiar, om și supraom în același timp. Tipul războinicului reprezintă, potrivit lui Burke, o transformare a cavalerului medieval. Acesta poate fi identificat cu tipul popular al banditului, al cărui "frate" din folclor este "proscrisul". În calitate de protagonist a numeroase balade populare, pro-scrisul este de fapt o creație populară menită să întru-chipeze
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dar și-a păstrat popularitatea și în următoarele secole, când figuri precum Roland (sau Orlando) și Cidul erau încă valorizate în Europa. Considerăm că, dintre cele patru tipologii ale eroilor pe care Burke le prezintă ca descendente ale bravului "cavaler", "războinicul" este cel care pregătește cel mai bine calea spre supereroul secolului XX. Transplantat în America de către emigranții europeni, în special de către cei de origine anglo-saxonă, tipul "războinicului" a răspuns de minune unor mituri nou create, în care americanii încă mai
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
tipologii ale eroilor pe care Burke le prezintă ca descendente ale bravului "cavaler", "războinicul" este cel care pregătește cel mai bine calea spre supereroul secolului XX. Transplantat în America de către emigranții europeni, în special de către cei de origine anglo-saxonă, tipul "războinicului" a răspuns de minune unor mituri nou create, în care americanii încă mai cred. În articolul său "Songs of the Unseen Road", Robert Reich 53 descrie opt mituri, pe care le consideră "credințe fundamentale" concept împrumutat de la Nachbar și Lause
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de o imitare rituală a comportamentului și aspectului exterior al lupului. Imitarea aceasta rituală a lupului caracterizează inițierile militare pentru care există un sistem de credințe și ritualuri proprii tinerilor războinici. Esențialul acestei inițieri constă În transformarea rituală a tânărului războinic În fiară. Nu este vorba de curaj sau de putere, ci „de o experiență magico religioasă care modifică radical felul de a fi al tânătului războinic. Acesta trebuie să-și transmită umanitatea printr-un acces de furie agresivă și terifiantă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și ritualuri proprii tinerilor războinici. Esențialul acestei inițieri constă În transformarea rituală a tânărului războinic În fiară. Nu este vorba de curaj sau de putere, ci „de o experiență magico religioasă care modifică radical felul de a fi al tânătului războinic. Acesta trebuie să-și transmită umanitatea printr-un acces de furie agresivă și terifiantă, care Îl asimila carnasierelor turbate.” De reținut este faptul că pentru a deveni războinic se asimila magic comportamentul fiarei și, de asemenea, tânărul era Îmbrăcat ritual
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
experiență magico religioasă care modifică radical felul de a fi al tânătului războinic. Acesta trebuie să-și transmită umanitatea printr-un acces de furie agresivă și terifiantă, care Îl asimila carnasierelor turbate.” De reținut este faptul că pentru a deveni războinic se asimila magic comportamentul fiarei și, de asemenea, tânărul era Îmbrăcat ritual În pielea lupului pentru a semnifica preschimbarea În lup. Se realizează o interesantă substituție În care fiara ia locul omului, În timp ce acesta nu mai are nimic omenesc. Însemnul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
se asimila magic comportamentul fiarei și, de asemenea, tânărul era Îmbrăcat ritual În pielea lupului pentru a semnifica preschimbarea În lup. Se realizează o interesantă substituție În care fiara ia locul omului, În timp ce acesta nu mai are nimic omenesc. Însemnul războinicilor era măciuca, armă a luptei arhaice, specifică În „jocurile tinerilor” (Călușarii, care subzistă mereu În amintirea confreriilor inițiatice. Un alt obiect important era stindardul, „un corp de balaur cu cap de lup. Totul era alcătuit din aramă, de unde și supranumele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cota de popularitate în sânul unui popor judecat stereotipic drept "religios". Acest amalgam de opulență, pioșenie și spirit întreprinzător i-au construit lui Becali imaginea de "bun român". Combinația fastă între religiozitate (prin referințele și declarațiile sale), retorica autoasumată de Războinic al Luminii și conjunctura de a fi patronul Stelei București (fostul club de fotbal al Armatei) face ca acest personaj să întrunească simbolic încrederea pe care alegătorul de rând ar avea-o în aceste două instituții Biserica și Armata. Este
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din mediul rural pentru a nu-i lăsa pe aceștia să se îmbuibe prea tare cu proteine, că nici de mămăligă prea multă la ceaun nu se puteau plânge pentru că altfel, ce-ar fi făcut bieții și sărmanii cai ai războinicilor lui Stalin?! Ar fi mestecat coceni? Așa că: „On daet vam nași hrabrâie rumânskie ptițî i iaiț Krasnoi Armi! I ne zabâvaite: maslo, miaso, moloko, med, belâi hleb i goriacii, potomu cito inace Nagan, i streliatî vam priamo mejdu glaz! Ia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Le-am arătat delegația cu care venisem de la Vaslui, dar băieții n-au dat doi bani pe ea considerând-o doar bună de șters la fund. Prin preajmă era un operator al TVR care m-a ajutat, lămurindu-i pe „războinici” ce, dar mai ales, cum. Bag „armele” în sacoșă și nu mă opresc decât la stația de destinație. Aici am pozat zidurile bătrânei instituții bucureștene de învățământ superior, unde se mai afla vopseaua aruncată de lacheii Ceaușeștilor, peste inscripțiile anticomuniste
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
concepția despre bard nutrita de Macpherson și de Gray se baza pe credință că vechii poeți au fost puternic implicați în afacerile publice ale societăților lor" (1992, p. 85). Și bardul lui Gray, adaugă, în continuare, Mee, si Ossian sunt războinici, întocmai lui Los la finalul poemului blakean Europe (1992, p. 85). 29 Una dintre trăsăturile caracteristice ale bardului este sagacitatea divină. Ca atare, el incarnează arhetipul înțeleptului, a cărui expresie este, printre altele, profetul. Toate aceste figuri pot fi reunite
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
lupte sau în arderea pisicilor de vii (o ceremonie anuală la Paris), a ajuns să fie considerată grosolană și respingătoare. Elias arată că această transformare a avut legături strînse cu procesul formării de state, în mod deosebit cu supunerea clasei războinicilor la un control strict, precum și cu aducerea nobililor la curtea regală. Întregul proces a fost exprimat prin termenul lansat de Erasmus din Rotterdam, "civilitate", care apoi a dat naștere verbului "a civiliza", ambele cuvinte fiind curînd folosite în multe alte
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
este o experiență umană universală. El nu a sesizat că sinistrul capătă diferite forme istorice și că, în sistemele premoderne, definițiile sinistrului tind să fie monopolizate și strict definite de către instituții de bază cum ar fi autoritățile religioase, clasele de războinici și comunitățile locale. Înțeleasă în acest mod, sensibil la istorie, teoria sinistrului are o implicație clară pentru teoriile proceselor moderne de civilizare, care trebuie reformulate astfel: inventarea și dezvoltarea formelor moderne de societăți civile nu pot fi descrise ca fiind
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
comunități politice, fără ambiții militare și comerciale externe, și a căror preocupare pentru perfecționarea nonviolentă este însoțită de un oarecare complex de superioritate și de neîncredere în străini, toate acestea unindu-i într-o societate iubitoare de libertate, de potențiali războinici emancipați de blestemul războiului. *** Tendințele necivile ale societăților civile existente dau, într-adevăr, apă la moară ontologiilor pesimiste care, totuși, prezintă neajunsul de a accepta în mod nediscriminatoriu ca "faptele" să le confirme fantezia, o lipsă de interes pentru motivația
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
toată iscusința și candoarea unei femei din secolul XX. Evident, această fermă este nucleul cărții; totul se învîrte în jurul ei, însă Karen Blixen a știut să contureze și un vast tablou al vieții africane: Nairobi, orașul din apropiere; tribul Massai, războinici neînfricați; harnicii și amuzanții Kikuyu; misiunea scoțiană; genialul bucătar Kamante; maiestuosul administrator Farah; Knudsen, bătrînul emigrant alb etc. Sub pana ei prind viață o mulțime de personaje, de peisaje și de povești. Ansamblul formează nici mai mult, nici mai puțin
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
alte fascicule: extinderea predicativă trimite spre părțile care alcătuiesc acest "vast tablou" (relația sinecdotică cu întregul: Pd PART), ele însele tematizate prin intermediul unor noi proprietăți-calități (Pd PROPR). Să analizăm următoarele propoziții descriptive: (5) Nairobi, orașul din apropiere (6) tribul Massai, războinici neînfricați (7) harnicii și amuzanții Kikuyu (8) misiunea scoțiană (9) genialul bucătar Kamante (10) maiestuosul administrator Farah (11) Knudsen, bătrînul emigrant alb. O serie întreagă de elemente cu ajutorul cărora operațiunea de aspectualizare permite desfășurarea evenimentelor (părți și proprietăți ale temei-titlu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
complexul mitic la care se referă acest eseu, un fond religios comun societăților indo-europene, fiind doar una din manifestările ce țin de istorie? E adevărat că acea concepție trinitară a ordinii divine instaurate în cetăți concepție în care apar preotul, războinicul, lucrătorul pămîntului, concepție caracteristică pentru universul mental al acestor societăți se regăsește în acea umbră misterioasă ce învăluie imaginea puterii... Oare va trebui, dimpotrivă, să insistăm asupra moștenirii culturale iudeo-creștine, asupra felului în care aceasta a marcat, cu totul decisiv
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și turci a suferit o evoluție până la răsturnare, între veacurile al XIII-lea și al XV-lea. Inițial, bizantinii aveau în minte o imagine disprețuitoare a turcilor osmanlîi: aceea a unui popor insuficient înzestrat cu produsele spiritului, un popor de războinici viteji, dar reduși la minte. Pentru turcii osmanlîi, bizantinii apăreau ca un popor împărătesc, moștenitori, deopotrivă, ai tradițiilor elenistice, făurite de către Alexandru cel Mare (...). Dar, neîncetatele înfrângeri suferite de bizantibi din partea turcilor (...) și în final cucerirea Constantinopolului (...) a inversat raportul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
precum "a se îmbrăca", "a face cumpărături", "a călători" etc. Ph. Hamon, fără a utiliza termenul de script, explică perfect fenomenul: Acesta constă, de exemplu, în faptul că, în loc de a trece direct în revistă diferitele piese de armament ale unui războinic, autorul ne prezintă războinicul în momentul în care se îmbracă pentru a merge la luptă, punîndu-și, pe rînd, diferitele piese ale echipamentului, într-o ordine "firească" a oricărui model de îmbrăcare (centironul, de exemplu, vine pus după platoșă). Astfel, nomenclatura
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a face cumpărături", "a călători" etc. Ph. Hamon, fără a utiliza termenul de script, explică perfect fenomenul: Acesta constă, de exemplu, în faptul că, în loc de a trece direct în revistă diferitele piese de armament ale unui războinic, autorul ne prezintă războinicul în momentul în care se îmbracă pentru a merge la luptă, punîndu-și, pe rînd, diferitele piese ale echipamentului, într-o ordine "firească" a oricărui model de îmbrăcare (centironul, de exemplu, vine pus după platoșă). Astfel, nomenclatura tehnică "se naturalizează" conform
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
conform unei imagini verosimile, în maniera "medie" de a se îmbrăca, despre care orice cititor mediu deține o competență (1981, pp. 22-23). Se observă aici că SCRIPTUL are drept efect facilitarea lecturii: este un factor de lizibilitate. În cazul îmbrăcării războinicului, chiar dacă vreun termen tehnic nu este cunoscut de cititor, faptul că vede în ce moment al scriptului apare îi permite să-i atribuie o referință. Necesitatea de a nu asimila "descrierea homerică" povestirii este mai evidentă atunci cînd, precum în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]