5,033 matches
-
Supra-Eului, elaborând din acestea atitudini, sentimente, acțiuni și conduite morale. În mod egal Însă, pot fi elaborate și manifestări imorale sau amorale, cu caracter ostil, fie pentru persoană, fie pentru ceilalți, așa cum ar fi de exemplu actele de violență, ura, răzbunarea etc. Trebuie subliniat faptul că actele morale au un substrat psihologic profund, destul de greu de descifrat. Sursa lor se află atât În Inconștientul pulsional primar, cât și În Inconștientul spiritual (Supra-Eul morală. Forma de manifestare exterioară a acestor acțiuni morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Înșelătoria este bazată pe fals, pe construirea și oferirea unor avantaje ireale, iluzorii, speculând credulitatea sau buna credință a unor persoane naive. Este un act de dominare captativă prin care sunt atrase alte persoane În situații Închise, de eșec. dă Răzbunarea este acțiunea perversă, imorală, de agresivitate, orientată către o altă persoană, sau către un grup de persoane, În scopul descărcării unor frustrări sau complexe de inferioaritate ale unui individ care se consideră prejudiciat fizic, sufletește, moral sau social. Răzbunarea este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dă Răzbunarea este acțiunea perversă, imorală, de agresivitate, orientată către o altă persoană, sau către un grup de persoane, În scopul descărcării unor frustrări sau complexe de inferioaritate ale unui individ care se consideră prejudiciat fizic, sufletește, moral sau social. Răzbunarea este acțiunea imorală care are la baza ei ura și invidia unei persoane cu probleme psihologice cu un caracter agresiv. Ea are de regulă o notă de maximă pasionalitate, atunci când recurge la forma de manifestare prin violență a agresivității, sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoană și de existență. Spre deosebire de tipul nostalgic-tradițional, care cultivă valorile morale și culturale, tipul revoltat le neagă, le refuză, luptă pentru a le desființa, pentru a le Înlocui cu altele conforme cu tendințele sale. Sentimentele morale caracteristice sunt revolta, ura, răzbunarea. Toate cele patru tipuri de personalitate și modelele lor psihobiografice corespunzătoare se manifestă În exterior prin felul de a fi al eului personal al individului, care-și pune amprenta asupra psihobiografiei acestuia. Dincolo de dimensiunea trăsăturilor psihologice specifice acestor modele de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
util și necesar, mai mult chiar Îl justifică raportându-l fie la o „cauză declanșatoare”, fie În vederea realizării unui „scop (considerat de elă util”. Indiferent Însă de natura lor morală și de intenția care le determină (acte filantropice, acte de răzbunare, acte de suicid sau crimă, acte de eroism, de sacrificiu etc.Ă, toate „acțiunile psihologice” au În centrul lor o „justificare morală” care Încearcă să le dea o legitimitate și prin aceasta să obțină aprobarea și susținerea celorlalți, precum și În conformitate cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale negative, să-i redea un nou statut social, moral și sufletesc. Orice pedeapsă trebuie să aibă un caracter de exemplaritate pentru toți membrii societății, dar, În esența ei, aceasta trebuie să fie paidetică, să contribuie nu la distrugerea prin răzbunare a agresorului, ci la restaurarea personalității sale, ca efect psihologic și moral cathartic. Prin aceasta, pedeapsa devine, din supliciu, o terapie psihomorală de reabilitare a persoanei agresorului. Efectuarea pedepsei va contribui la purificarea agresorului, act care corespunde cu redobândirea unui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cruzime ca mamele să-și forțeze copiii să Înghită medicamente cu gust neplăcut, conform concepției false că suferințele atroce trebuie Îndepărtate prin medicamente amare. Lăsând la discreția noastră asemenea comori medicinale, cu siguranță că natura nu a recurs nicicând la răzbunare, pedepsindu-i pe cei care au apelat vreodată la ajutorul ei. Dimpotrivă, este mult mai rezonabil să presupunem că tocmai natura, În bunăvoința ei, a Înzestrat aceste remedii cu un gust mai puțin plăcut pentru a ne avertiza astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ar fi mai bine să pornim totuși spre Lahore pe uscat, prin Ispahan, Herat și Kabul. Pe parcursul acestei călătorii a trebuit să Îndurăm Încă o dată mari necazuri din pricina persanilor care, fiind Învinși de către ruși În război, erau acum dornici de răzbunare. De fapt, ne-au tratat mai rău decât pe niște câini, Înșelându-ne, jefuindu-ne și insultându-ne În așa măsură, Încât În una dintre aceste dăți domnul De Turck Încărcă pistolul țintind asupra unui radar (supraveghetor de drumuri) care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din conținutul cărora se putea deduce că englezii confiscaseră veniturile obținute de pe pământurile sikhșilor care locuiau pe malul opus al râului Sutlej, precum și faptul că aceștia au Întreprins numeroase acte de violență, pregătindu-se acum de război Împotriva sikhșilor; drept urmare, răzbunarea se impunea de la sine și era absolut necesară organizarea unui atac Împotriva lor. Teja Singh este proclamat comandant-șef al forțelor armatetc "Teja Singh este proclamat comandant‑șef al forțelor armate" Lal Singh a fost proclamat vizir, iar Teja Singh
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai periculoasă; o dată, când rezidentul a dat o petrecere În grădinile regale, numite Shallemar, la care multe doamne și mulți domni au fost invitați cu copiii lor, Întâmplându-se să fiu și eu printre oaspeți, eram aproape să devenim victimele răzbunării poporului. Din fericire, totuși, rezidentul a fost informat de conspirație și au fost luate toate măsurile pentru a ne asigura securitatea, altminteri mă tem că am fi avut mari probleme, deoarece cartierul trupelor era la Anarkhali, la cinci mile depărtare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ca poet galant, S. e autor de omagii lirice, madrigale, versuri de album, elegii erotice, romanțe. Patetismul forțat, sensibilitatea superficială, comună nu erau departe de gustul unui anumit public și, susținute de muzică, romanțele sale au avut succes. Dor de răzbunare, considerată „capodopera” genului, provoacă însă, prin gesticulație grandilocventă, un comic involuntar. Cursivitatea dobândită la școala lui Macedonski și, deopotrivă, facilitatea liricii lui S. au făcut ca mai mult de cincizeci de compoziții muzicale să îi ilustreze versurile. Valurile Dunării, pe
SCROB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
incluse într-un volum din 1877. Prima inițiază la noi teatrul de factură clasică și raciniană. Aici se interpretează legenda întemeierii Romei în sensul triumfului libertății împotriva tiraniei. Caracterele sunt reduse la o pasiune unică, acaparatoare: setea de putere - Amuliu, răzbunarea - Rhea-Silvia. Ecouri din Andromaca lui Racine se infiltrează în construcția cuplului. Intriga este condusă cu abilitate, chiar cu intuirea adevărului sufletesc al personajelor, dar tiradele rămân pedante și greoaie. Despot Vodă este considerată de autor doar o introducere la drama
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
Francisc Șirato, Theodor Pallady, Ștefan Luchian, N. Vermont. Ziarul dă în foileton romanele de senzație Milioanele și metresele regelui Leopold și Cinstea fatală de Vasile Pop (sub pseudonimul C. Fulger) și alte câteva nesemnate (Dragoste criminală, O taină de nepătruns, Răzbunarea hidalgiului, Crimele bancherului), dar și traduceri: Selma Lagerlöf, Copiii din Betleem (transpunere de D. N. Ciotori), Rudyard Kipling (în tălmăcirea lui Vasile Savel), Al. Dumas, Pescarul din Neapole, Al. Dumas-fiul, Dragostea care ucide, H. G. Wells, Omul invizibil, August Strindberg, Mustrare
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
situație anomică, de criză a valorilor sociale, asistăm la un conflict care depășește diferențele de mentalitate dintre generații. W. Rathenau remarcă trei modele de revoluții sociale a căror motivație o descoperă în reacția indivizilor față de dezechilibrul social, și anume: revoluția răzbunării, manifestare primară a agresivității, care vizează indivizii, familia, grupele sociale, clasele sociale, având ca scop eliminarea acestora; revoluția egalizării bunurilor, cu un caracter democratic, deoarece vizează instaurarea dreptății și a ordinii sociale, dar și cu un caracter arbitrar, subiectiv, degenerând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de a dispune liber de propria persoană; actul violului are un caracter sadic-agresiv; criminalitatea sau omuciderea este actul de provocare a morții unei alte persoane; motivele pot fi afective (gelozia, ura, pasiuni diferite), nevoile utilitare (câștig, furt, obstacole) sau sociale (răzbunări, revoluții etc.); când crima are un caracter de masacru în masă, ea îmbracă forma genocidului. 3. Tipurile de conduite deviante Referitor la formele de conduite deviante s-au purtat numeroase discuții, acestea fiind interpretate din puncte de vedere diferite, de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de vedere interesant, tot din perspectiva modelului socio-cultural, mai lărgit decât schema lui E. Durkheim, îl constituie clasificarea și interpretarea formelor de suicid de către J. Baechler. Acesta distinge patru mari grupe de suicid: suicidul refugiu: fuga, doliul, pedeapsa; suicidul agresiv: răzbunarea, crima, șantajul, apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cazul cărora accentul se pune pe ereditate și tulburările de caracter și intelect; c) criminalii ocazionali sunt persoanele care comit în mod cu totul ocazional crime, cu caracter pasional (dragoste sau gelozie), fie datorită unor stări emoționale puternice (mânie, ură, răzbunare), fie dintr-un anumit fel de a înțelege sentimentul de onoare; tot în această categorie sunt incluși indivizii cu anumite forme de sentimente psihosociale influențate de ideologii, care pot comite crime politice, crime mistice, regicide, genociduri; d) criminalii fără un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Cugler-Poni, Th. M. Stoenescu, A. Steuerman, D. Teleor, Artur Stavri, Radu D. Rosetti, Ion Gorun (Al. I. Hodoș). În foileton se dă o traducere din Henri Rochefort, sub titlul Întâmplări din viața-mi. Alte traduceri se fac din A. S. Pușkin (Răzbunarea damei de treflă) și din Paul Verlaine (poezia Mandolina, în versiunea lui Ernest Istrati). R. Z.
TRIBUNA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290251_a_291580]
-
București, 1957; Nazim Hikmet, Versuri, București, 1957, Poezii, București, 1961, Romanticii, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1965 (în colaborare cu Ruse N. Nedelea), Cântec la masa soarelui, pref. Viorica Dinescu, București, 1977; Móra Ferenc, Ariciul atotputernic, București, 1957; Aleksander Fredro, Răzbunarea, pref. Tereza Maiorescu-Kwieczinska, București, 1958 (în colaborare cu Olga Zaicic); Adam Mickiewicz, Poezii, București, 1957 (în colaborare cu Vlaicu Bârna și Miron Radu Paraschivescu), Balade și romanțe, București, 1998 (în colaborare); A. S. Pușkin, Micile tragedii, ed. 2, București, 1957 (în
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
treptat sensurile, suferința sa implicând chiar o dimensiune tragică. Ambiguitatea construcției este de atmosferă, dar și efect al modalității de a nara. Registrele temporale se întrepătrund, notațiile din prezent alternează cu ecourile subiective ale unor întâmplări petrecute în trecut. În Răzbunare ratată. Noaptea papagalilor (1982), carte în care sunt incluse două microromane, U. pune în pagină anchetele întreprinse de un căpitan de miliție pentru elucidarea unor crime și descoperirea asasinilor. Prozatorul știe să dozeze elementele ce permit aflarea adevărului, întreține abil
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
dornic să îi asculte istorisirile. Ceremonialul relatării se bazează pe o îmbinare de ironie și viclenie, pe enervări adesea prefăcute și pe o continuă amânare a sfârșitului povestirii. SCRIERI: Ochiul zilei de ieri, București, 1976; Vara bunei speranțe, București,1979; Răzbunare ratată. Noaptea papagalilor, București, 1982; Firul de iarbă, București,1983; Fântâna. Matei și Maria, Arad, 1999. Repere bibliografice: Ion Dumitru Teodorescu, Horia Ungureanu și Florin Bănescu. Debut și consacrare, O, 1977, 7; Al. Cistelecan, „Ochiul zilei de ieri”, F, 1977
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
speranțe”, O, 1979, 42; Ciobanu, Însemne, II, 253-254; Sultana Craia, În spațiul virtualității, LCF, 1980, 16; Marcel Pop-Corniș, Horia Ungureanu, între povestire și eposul rural, O, 1980, 20; Marian Odangiu, Prozatori la a doua carte, O, 1981, 4; Marcel Pop-Corniș, „Răzbunare ratată. Noaptea papagalilor”, O, 1982, 44; Constantin Ciopraga, Între „aventură” și „enigmă”, CRC, 1983, 15; Sultana Craia, „Firul de iarbă”, LCF, 1984, 14; Brândușa Armanca, Structuri retorice, O, 1984, 18; Miron Blaga, „Firul de iarbă”, F, 1984, 12; Viorel Gheorghiță
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
suferă de pe urma unui grup de „acuzatori” într-un pseudoproces și vrea să își ia revanșa trezindu-i la „viață” pe cei care, asemenea lui Hăngănuș, l-au făcut încă din 1959 „să nu mai existe”. Până la urmă va renunța la răzbunare, revenind doar la dragostea pentru Uliana, desfășurată într-un spațiu în care oamenii fug din calea torentelor Marelui Val (o aluzie la inundațiile de la începutul anilor ’70). Interesantă e ideea autorului despre cultură ca formă perfidă a înfruntării omului cu
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
îngrijorează”). Astfel, copilul va învăța să ascundă informații, va avea o viață secretă, personală, nebănuită de părinte. De asemenea, atunci când va fi pus în situația de a-și exprima frustrarea sau mânia, preferă să se exprime indirect prin acte de răzbunare sau sabotaj. Părintele care se comportă democratic are în vedere întotdeauna ca drepturile copilului să fie respectate, fără a omite stabilirea unor reguli care să fie aplicate consecvent și urmate de toți membrii familiei (cu excepția situațiilor în care este imposibil
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
îi mai dau o palmă din când în când? Pentru a găsi răspunsuri adecvate acestor întrebări, e bine să facem întâi distincția între pedeapsă ca tehnică de modificare a comportamentului și pedeapsa ca reacție la comportamentul nedorit al copilului, ca „răzbunare”. Dacă prima este o metodă psihoterapeutică ce garantează ameliorarea comportamentului în cazul în care este folosită corect, cealaltă reprezintă un răspuns negativ la un stimul neplăcut, ceea ce nu oferă garanția că în viitor stimulul va dispărea. De aceea, citind cele
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]