2,226 matches
-
martie pleacă la Rayak. La 31 martie sunt la Damasc, iar la 1 aprilie la Palmyra, unde au stat puțin, decolând spre Gaza, unde ajung survolând Haifa. La 2 aprilie ajung la Cairo, Bănciulescu simțindu-se foarte rău. Din experiența raidului din 1933 a rezultat că este nevoie de avioane cu motoare mai puternice decât motoarele Siemens Halske SH 13b de 80 CP. Organizatorii raidului au propus avioanele Fleet F-10G sau ICAR Universal Biloc, cu motoare de 130 CP, iar Comandamentul
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
ajung survolând Haifa. La 2 aprilie ajung la Cairo, Bănciulescu simțindu-se foarte rău. Din experiența raidului din 1933 a rezultat că este nevoie de avioane cu motoare mai puternice decât motoarele Siemens Halske SH 13b de 80 CP. Organizatorii raidului au propus avioanele Fleet F-10G sau ICAR Universal Biloc, cu motoare de 130 CP, iar Comandamentul Forțelor Aeriene a propus avionul SET-7K, un biplan metalic cu motor mult mai puternic, de 420 CP. Subsecretariatul de Stat al Aerului a optat
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
de la 5500 m la 4000 m, dar a crescut greutatea utilă cu 165 kg și s-a triplat autonomia de zbor. Pentru a simplifica formalitățile de survol, avioanele au primit înmatriculări civile, și anume: YR-ACK, YR-ACL și YR-ACM. Resursele necesare raidului au fost asigurate de primăria capitalei (950 000 lei din 1 100 000, din care circa 850 000 costau benzina și uleiul) și de Subsecretariatul de Stat al Aerului (avioanele și restul de 150 000 lei). Cei șase participanți la
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
au fost asigurate de primăria capitalei (950 000 lei din 1 100 000, din care circa 850 000 costau benzina și uleiul) și de Subsecretariatul de Stat al Aerului (avioanele și restul de 150 000 lei). Cei șase participanți la raid au fost locotenent-comandorul Alexandru Cernescu, locotenent-comandorul George Davidescu, locotenent-comandorul Mihail Pantazi, căpitan-comandorul Gheorghe Jienescu, căpitanul Gheorghe Olteanu și maistrul mecanic Anton Stengher. Echipajele au fost formate astfel încât în fiecare să fie un participant la raidul din 1933. La bordul avionului
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
lei). Cei șase participanți la raid au fost locotenent-comandorul Alexandru Cernescu, locotenent-comandorul George Davidescu, locotenent-comandorul Mihail Pantazi, căpitan-comandorul Gheorghe Jienescu, căpitanul Gheorghe Olteanu și maistrul mecanic Anton Stengher. Echipajele au fost formate astfel încât în fiecare să fie un participant la raidul din 1933. La bordul avionului YR-ACK erau Davidescu și Jienescu, la bordul YR-ACL Cernescu și Olteanu, iar la bordul YR-ACM Pantazi și Stenger. Dispunând de avioane cu autonomie mai mare, etapele au putut fi mai lungi. Traseul planificat al raidului
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
raidul din 1933. La bordul avionului YR-ACK erau Davidescu și Jienescu, la bordul YR-ACL Cernescu și Olteanu, iar la bordul YR-ACM Pantazi și Stenger. Dispunând de avioane cu autonomie mai mare, etapele au putut fi mai lungi. Traseul planificat al raidului era București - Istanbul - Eskișehir - Adana - Alep - Cairo - Assuan - Wadi Halfa - Khartum - Kosti - Malakal - Juba - Kisumu - Nairobi - Dodoma - Mbeya - Mpika - Broken Hill - Salisbury - Bulawayo - Pietersburg - Johannesburg - Kimberley - Victoria West - Cape Town și retur. Tot din experiența raidului din 1933 s-a constatat
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
mai lungi. Traseul planificat al raidului era București - Istanbul - Eskișehir - Adana - Alep - Cairo - Assuan - Wadi Halfa - Khartum - Kosti - Malakal - Juba - Kisumu - Nairobi - Dodoma - Mbeya - Mpika - Broken Hill - Salisbury - Bulawayo - Pietersburg - Johannesburg - Kimberley - Victoria West - Cape Town și retur. Tot din experiența raidului din 1933 s-a constatat că perioada septembrie-octombrie nu este cea mai bună, luându-se decizia ca raidul să fie efectuat în luna aprilie. Pleacă din București la 14 aprilie, cu noaptea în cap, și merg pe același traseu ca
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Malakal - Juba - Kisumu - Nairobi - Dodoma - Mbeya - Mpika - Broken Hill - Salisbury - Bulawayo - Pietersburg - Johannesburg - Kimberley - Victoria West - Cape Town și retur. Tot din experiența raidului din 1933 s-a constatat că perioada septembrie-octombrie nu este cea mai bună, luându-se decizia ca raidul să fie efectuat în luna aprilie. Pleacă din București la 14 aprilie, cu noaptea în cap, și merg pe același traseu ca și în 1933, dar la Istanbul fac o simplă escală, iar de la Eskișehir zboară la Adana fără escală
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
este cel mai înalt aeroport de pe traseu, fiind situat la o altitudine de 1700 m. La Nairobi fac cunoștință cu căpitanul Caspareuthus (v. mai sus), pilot de linie pe un cvadrimotor , care-i va ajuta de mai multe ori în raid. Survolează lacurile și Natron și fac escală de alimentare la Dodoma, unde sunt ajunși din urmă de Caspareuthus, care făcuse escală la Moshi. Spre Mbeya trebuie să zboare după busolă și să treacă printr-o trecătoare muntoasă. Caspareuthus le face
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
președinte al FAI), Al. Gh. Donescu (primarul capitalei), g-ral Ion Sichitiu (comandant al Forțelor Aeriene Regale ale României) etc. Imediat sunt conduși la Palatul Regal, unde regele Carol îi decorează cu Ordinul Virtutea Aeronautică clasa Cruce de Aur. În total, raidul a durat 27 zile, 149 ore și 10 minute, din care 73 ore și 5 minute de zbor efectiv, în care s-au parcurs peste 23 000 km. Raidul a fost considerat una dintre cele mai mari realizări ale aviației
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
decorează cu Ordinul Virtutea Aeronautică clasa Cruce de Aur. În total, raidul a durat 27 zile, 149 ore și 10 minute, din care 73 ore și 5 minute de zbor efectiv, în care s-au parcurs peste 23 000 km. Raidul a fost considerat una dintre cele mai mari realizări ale aviației române. Raidul lui Bănciulescu la Cairo a fost relatat de ziarul "Universul" în articolul "Un raid aviatic de propagandă". Raidul lui Bănciulescu împreună cu Bibescu a fost menționat în ziare
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
durat 27 zile, 149 ore și 10 minute, din care 73 ore și 5 minute de zbor efectiv, în care s-au parcurs peste 23 000 km. Raidul a fost considerat una dintre cele mai mari realizări ale aviației române. Raidul lui Bănciulescu la Cairo a fost relatat de ziarul "Universul" în articolul "Un raid aviatic de propagandă". Raidul lui Bănciulescu împreună cu Bibescu a fost menționat în ziare ca , și , care subliniau reușita explorărilor echipajului româno-francez în contrast cu accidentul unei misiuni asemănătoare
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
minute de zbor efectiv, în care s-au parcurs peste 23 000 km. Raidul a fost considerat una dintre cele mai mari realizări ale aviației române. Raidul lui Bănciulescu la Cairo a fost relatat de ziarul "Universul" în articolul "Un raid aviatic de propagandă". Raidul lui Bănciulescu împreună cu Bibescu a fost menționat în ziare ca , și , care subliniau reușita explorărilor echipajului româno-francez în contrast cu accidentul unei misiuni asemănătoare întreprinsă de Édouard Renard (1883-1935), guvernatorul general al , care la 15 martie 1935 s-
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
în care s-au parcurs peste 23 000 km. Raidul a fost considerat una dintre cele mai mari realizări ale aviației române. Raidul lui Bănciulescu la Cairo a fost relatat de ziarul "Universul" în articolul "Un raid aviatic de propagandă". Raidul lui Bănciulescu împreună cu Bibescu a fost menționat în ziare ca , și , care subliniau reușita explorărilor echipajului româno-francez în contrast cu accidentul unei misiuni asemănătoare întreprinsă de Édouard Renard (1883-1935), guvernatorul general al , care la 15 martie 1935 s-a prăbușit în jungla
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Renard (1883-1935), guvernatorul general al , care la 15 martie 1935 s-a prăbușit în jungla din Congo împreună cu soția sa și cinci însoțitori. Ziarele menționează că traseul spre Juba a fost parcurs pentru prima dată pe calea aerului. Jurnalul acestui raid a fost predat companiei Air France, ca parte a materialului din contract, iar o copie a acestuia și un masiv set de fotografii au fost remise de Louis Agnus fiicei lui Bănciulescu, Renée Bănciulescu-Cozadini. Acest jurnal a fost inclus în
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
materialului din contract, iar o copie a acestuia și un masiv set de fotografii au fost remise de Louis Agnus fiicei lui Bănciulescu, Renée Bănciulescu-Cozadini. Acest jurnal a fost inclus în cartea "„Și totuși voi mai zbura...”". În presă relatarea raidului a fost eclipsată de relatările decesului lui Bănciulescu. Plecarea în raidul de la Malakal a fost semnalată în "Realitatea Ilustrată" nr. 352/1933 iar sosirea în nr. 356/1933, care publică o fotografie cu voievodul Mihai felicitându-l pe Davidescu. Tot
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
set de fotografii au fost remise de Louis Agnus fiicei lui Bănciulescu, Renée Bănciulescu-Cozadini. Acest jurnal a fost inclus în cartea "„Și totuși voi mai zbura...”". În presă relatarea raidului a fost eclipsată de relatările decesului lui Bănciulescu. Plecarea în raidul de la Malakal a fost semnalată în "Realitatea Ilustrată" nr. 352/1933 iar sosirea în nr. 356/1933, care publică o fotografie cu voievodul Mihai felicitându-l pe Davidescu. Tot "Realitatea Ilustrată" a publicat seria de articole „Jurnal de bord din
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
de la Malakal a fost semnalată în "Realitatea Ilustrată" nr. 352/1933 iar sosirea în nr. 356/1933, care publică o fotografie cu voievodul Mihai felicitându-l pe Davidescu. Tot "Realitatea Ilustrată" a publicat seria de articole „Jurnal de bord din raidul București-Malakal” în numerele 357-361. Prin insolitul său, raidul Irinei Burnaia a stârnit mult interes în presă, revista "Realitatea Ilustrată" anunța pe coperta numărului 429/10 aprilie 1935 că va publica jurnalul de bord al raidului Burnaia - Ivanovici. Acesta, mai bine
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
nr. 352/1933 iar sosirea în nr. 356/1933, care publică o fotografie cu voievodul Mihai felicitându-l pe Davidescu. Tot "Realitatea Ilustrată" a publicat seria de articole „Jurnal de bord din raidul București-Malakal” în numerele 357-361. Prin insolitul său, raidul Irinei Burnaia a stârnit mult interes în presă, revista "Realitatea Ilustrată" anunța pe coperta numărului 429/10 aprilie 1935 că va publica jurnalul de bord al raidului Burnaia - Ivanovici. Acesta, mai bine zis o serie de articole despre călătorie, au
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
articole „Jurnal de bord din raidul București-Malakal” în numerele 357-361. Prin insolitul său, raidul Irinei Burnaia a stârnit mult interes în presă, revista "Realitatea Ilustrată" anunța pe coperta numărului 429/10 aprilie 1935 că va publica jurnalul de bord al raidului Burnaia - Ivanovici. Acesta, mai bine zis o serie de articole despre călătorie, au apărut sub genericul „Recorduri Bărbătești, Recorduri Femenine” în numerele 431, 432, 433, 435 și 436. De asemenea, în presă au apărut articole ca „De vorbă cu aviatoarea
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
mai bine zis o serie de articole despre călătorie, au apărut sub genericul „Recorduri Bărbătești, Recorduri Femenine” în numerele 431, 432, 433, 435 și 436. De asemenea, în presă au apărut articole ca „De vorbă cu aviatoarea Burnaia - povestirea unui raid îndrăzneț” sau „Cum a decurs raidul aviatorilor Irina Burnaia - Petre Ivanovici”. Însă multe articole din ziare prezentau raidul cu ostilitate. În capitolul „Fierbe cazanul satanei” din cartea sa, "Aripile mele", Burnaia menționează acuzațiile absurde ale acestora că ar fi plecat
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
articole despre călătorie, au apărut sub genericul „Recorduri Bărbătești, Recorduri Femenine” în numerele 431, 432, 433, 435 și 436. De asemenea, în presă au apărut articole ca „De vorbă cu aviatoarea Burnaia - povestirea unui raid îndrăzneț” sau „Cum a decurs raidul aviatorilor Irina Burnaia - Petre Ivanovici”. Însă multe articole din ziare prezentau raidul cu ostilitate. În capitolul „Fierbe cazanul satanei” din cartea sa, "Aripile mele", Burnaia menționează acuzațiile absurde ale acestora că ar fi plecat fără pașapoarte, că n-ar fi
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
numerele 431, 432, 433, 435 și 436. De asemenea, în presă au apărut articole ca „De vorbă cu aviatoarea Burnaia - povestirea unui raid îndrăzneț” sau „Cum a decurs raidul aviatorilor Irina Burnaia - Petre Ivanovici”. Însă multe articole din ziare prezentau raidul cu ostilitate. În capitolul „Fierbe cazanul satanei” din cartea sa, "Aripile mele", Burnaia menționează acuzațiile absurde ale acestora că ar fi plecat fără pașapoarte, că n-ar fi avut permise de survol, că ar fi survolat zone interzise sau că
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
absurde ale acestora că ar fi plecat fără pașapoarte, că n-ar fi avut permise de survol, că ar fi survolat zone interzise sau că ar fi făcut reclamă proastă pentru IAR. Dar cel mai virulent a fost articolul „Faimosul raid Burnaia” de Vasile Damaschin în care se insinua că tot raidul n-ar fi fost decât o idilă între „blondă” (ea spune că nu era blondă, nici oxigenată) și „gigolo”, pe banii (nn. statului) „adunați cu pumnul și cu toba
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
ar fi avut permise de survol, că ar fi survolat zone interzise sau că ar fi făcut reclamă proastă pentru IAR. Dar cel mai virulent a fost articolul „Faimosul raid Burnaia” de Vasile Damaschin în care se insinua că tot raidul n-ar fi fost decât o idilă între „blondă” (ea spune că nu era blondă, nici oxigenată) și „gigolo”, pe banii (nn. statului) „adunați cu pumnul și cu toba de la văduva cu șapte copii, de la funcționar, de la nenorocitul de țăran
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]