18,605 matches
-
corupție?! Da, mărite geniu român, Eminescu, Așa va rămîne în veci, precum a rostit Poetul Nepereche, care nu și-a dorit trofee, medalii și onoruri!(”Nu-mi trebuie flamuri,/ Nu voi sicriu bogat,/ Ci-mi împletiți un pat/ Din tinere ramuri...”). Pentru Eminescu, premiul cel mai mare însemna să fie românul cu credință în Dumnezeu și cu dragoste de patrie. Catedrala Mîntuirii Neamului are o însemnătate identitară, teologică, este un simbol al României! De ce ține Erdogan să construiască o mega moschee
„Biserica Ortodoxă e Mama Neamului Românesc”! [Corola-blog/BlogPost/92498_a_93790]
-
păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorală. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului. În ajunul sărbătorii,oamenii priveghează În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
îmbelșugate și cu multe cadouri oferite sărbătoriților din comunitatea respectivă. Sfântul Gheorghe este patronul multor categorii sociale Din vremuri îndepărtate, în tradiția populară, Sfântul Gheorghe este patronul multor categorii sociale: măcelari, agricultori, călăreți, fermieri, dar și al bolnavilor de lepră. Ramurile de salcie au puteri magice în această zi În ziua praznicului sunt sărbătoriți Moșii de Sfântul Gheorghe. Este bines ă respectăm tradiția strămoșească și să ne împodobim ușile și ferestrele casei cu ramuri de salcie. Și porțile gospodăriei trebuie împodobite
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
fermieri, dar și al bolnavilor de lepră. Ramurile de salcie au puteri magice în această zi În ziua praznicului sunt sărbătoriți Moșii de Sfântul Gheorghe. Este bines ă respectăm tradiția strămoșească și să ne împodobim ușile și ferestrele casei cu ramuri de salcie. Și porțile gospodăriei trebuie împodobite cu ramuri înmugurite de salcie, deoarece planta are în acestă zi puteri magice și-i apără pe gospodari de boli și de pagubă. Să ne cântărim pentru a fi viguroși și sprinteni În
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
salcie au puteri magice în această zi În ziua praznicului sunt sărbătoriți Moșii de Sfântul Gheorghe. Este bines ă respectăm tradiția strămoșească și să ne împodobim ușile și ferestrele casei cu ramuri de salcie. Și porțile gospodăriei trebuie împodobite cu ramuri înmugurite de salcie, deoarece planta are în acestă zi puteri magice și-i apără pe gospodari de boli și de pagubă. Să ne cântărim pentru a fi viguroși și sprinteni În ziua praznicului oamenii se cântăresc. De secole, ritualul se
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
și sprinteni până la anul, când ritualul se înnoiește tot în ziua de Sfântul Gheorghe. În Giurgiu, pe străzi sunt aliniate numeroase cântare În ziua de Sfântul Gheorghe, patronul spiritual al orașului Giurgiu, pe străzi se aliniază numeroase cântare împodobite cu ramuri de salcie și flori de liliac. Localnicii se cântăresc de trei ori în această zi, mai ales copiii și persoanele vârstnice. De 100 de ani, obiceiul acesta se respectă cu sfințenie, an de an. Localnicii care împlinesc ritualul preferă să
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
această zi, mai ales copiii și persoanele vârstnice. De 100 de ani, obiceiul acesta se respectă cu sfințenie, an de an. Localnicii care împlinesc ritualul preferă să se cântărească pe un cântar așezat sub o scară de lemn împodobită cu ramuri de salcie și crengi de liliac. Femeile cred că atunci când te cântărești pe un cântar protejat de o scară de lemn împodobită cu salcie și flori de liliac ești apărat tot anul de farmece și de necazuri. În ziua praznicului
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
seria Chromebook. Ecranul de 12,85 inch are o rezoluție de neegalat în piață: 2560×1700 pixeli și 239 dpi, cea mai bună valoare din piață. Laptopul dispune de procesor Intel Core i5 dual-core 1,8 Ghz, are 4 GB RAM și este disponibil cu 32 sau 64 GB de stocare. Că și conectivitate, vorbim nu doar de WiFi, ci și de LTE în versiunea mai scumpă. Laptopul costă de la 1.299 dolari în SUA și 1.049 lire sterline în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93002_a_94294]
-
încă de la început, acordându-i încredere și sprijin. Din acest buletin informativ apar 9 numere în perioada 1997-1998. Apoi a fost înființată o foaie culturală, în aceeași perioadă, menită să promoveze aspectele culturale din orașul Bocșa. Această publicație purta numele „Ramuri”, dar din cauza fondurilor insuficiente, dar și din cauză că nu exista o echipă închegată, nu rezistă nici această publicație, apărând doar 5 numere în perioada 1997-2000. Ambele publicații erau realizate la editura „Timpul” din Reșița. Deoarece primarul Victor Creangă a renunțat la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
publicații erau realizate la editura „Timpul” din Reșița. Deoarece primarul Victor Creangă a renunțat la buletinul informativ din lipsă de fonduri, a dat mână liberă directorului bibliotecii să continue publicația culturală, dar sub altă denumire. Astfel, din martie 2000 revista „Ramuri” devine „Bocșa culturală”, nume ales împreună cu Victor Creangă. Această publicație nu mai apare în format tipărit, ci este redactată pe calculatoarele primăriei de către angajați din primărie coordonați de Gabriela Tiperciuc, șefa bibliotecii. La alegerile din 2000 Victor Creangă pierde funcția
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
unui mare eveniment istoric petrecut în viața românilor - Mica Unire sau Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza realizată pe 24 ianuarie 1859. Cercul Cultural Româno-Austriac Unirea pin președintele său Ioan Godja a invitat la acest eveniment personalități din diferite ramuri ale artei. În cadrul manifestării culturale are loc un spectacol de muzică populară și tradițională susținut de interpreți valoroși precum Maria Neag și Răzvan Roșu. Maria Neag vine din frumosul oraș Reghin este absolventă a Școlii Populae de Artă din Târgu
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC UNIREA [Corola-blog/BlogPost/93047_a_94339]
-
necesarul de gaze naturale, s-a ajuns ca peste 96% din sarcina de import să fie asigurată de consumatorii industriali! În urma acestei situații dificile înregistrate pe piața gazelor naturale, s-au redus capacități din industrie, s-a diminuat producția principalelor ramuri afectate - industria siderurgică și metalurgică, construcții de mașini, sticlă și ceramică, industria chimică. În cel mai fericit caz, companiile și-au trimis angajații în șomaj tehnic, pe perioade îndelungate, toate acestea din cauza creșterii prețului gazelor. În aceste condiții, CIR semnalează
Marii producători de gaze, afectaţi de liberalizarea rapidă a preţurilor [Corola-blog/BlogPost/93075_a_94367]
-
cu muzica, cu teatrul, cu imagini vizuale. Nici jurnalistica nu a rămas pe loc, amintesc doar că ea a căpătat din ce în ce mai mult un rol creator. Să nu uităm că, înainte de orice, jurnalismul este o artă a cuvântului ca și celelelte ramuri ale literaturii. In jurnalism, cuvintele conțin mărturie, comentarii, critică, ele au identitate, materialitate, pot avea gust și miresme ca și în literatura de creație. Nu de puține ori jurnalistul trebuie să pritocească în adâncuri pentru a scoate la lumina limpezimea
CUVÂNT PENTRU SUSŢINEREA INIŢIATIVEI LEGISLATIVE PRIVIND JURNALISMUL DREPT CREAŢIE [Corola-blog/BlogPost/93403_a_94695]
-
însuți ! Asculta și TU Radio Fi ! Ne găsești pe: www.radiofi.ro dar și în Winamp : www.radiofi.ro/listen.pls Windows Media Player: www.radiofi.ro/listen.asx QuickTime : www.radiofi.ro/listen.qtl RealPlayer : www.radiofi.ro/listen.ram Ne găsești și pe aplicația TuneIn http://tunein.radiofi.ro/ Dan Boanta
Fii original, Fii tu însuţi ! Este deviza RADIO Fi ! [Corola-blog/BlogPost/93410_a_94702]
-
infinitezimale, de finețea celestă a celor din domeniul cuantic; 2.Abilitățile sale sunt atât de bine cultivate și strunite încât preferă să renunțe la panoramarea ,,codrilor” seculari, în favoarea copacilor, pe care, însă, îi ,,sare” instantaneu, cantonându-și bucuria analizei la nivelul ramurilor, al frunzelor, al zgoandelor teribile ale luminii (solare și spirituale) pe nervurile acestora, pentru a coborî, a se adânci apoi, îndelung, asupra disecției în profunzime a țesuturilor, a decantării și degustării clorofilei și a realizării ecografiei fiecărei celule vii, fiecărei
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
frunte cu învățătorul Stoia, părintele Tatu și doamna preoteasă, mergeau în dimineața Floriilor în afara satului, ca apoi să revină pe ulițele lui, frumos încolonați, cu cei doi bărbați în față și doamna Eudochia în urma lor, într-o procesiune emoționantă, purtând ramuri de salcie în mâini, și cântând pricesne specifice Floriilor. La 19 august 1934, casa preotului Tatu se umple de bucuria venirii pe lume a unei fetițe drăgălașe, care va purta numele Doina. Fericirea tinerei familii sporește în 1937 când se
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
Dar într-o dimineață, abătându-se pe acolo, ca de obicei, a văzut în locul casei deschizându-se hăul prăpastiei, și oricât a încercat să distingă ceva pe fundul ei întunecat, n-a putut zări decât valuri de pământ și câteva ramuri din imensa coroană a nucului din curte. Ce s-a ales de porumbei, nu și-a putut da seama; au fost surprinși în culcușurile lor în toiul nopții, s-au putut unii salva dacă prăbușirea a survenit către ziuă... Zile
ULTIMII ROLLERI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383136_a_384465]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ZÂMBET DE IARNĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ZÂMBET DE IARNĂ Desculță de așteptări caut colțul ierbii În iarna cu chiciură pe ram, În tăcere ascult cum se-ngână cerbii Când țurțurii dezgoliți mustesc la geam. Clipe haotice se zvârcolesc în iarna albă Prin gânduri răvășite în besmetice căutări, Cu vise înșir speranțe în aleasă salbă Peste oceane întinse, mări de așteptări. Cu
ZÂMBET DE IARNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383177_a_384506]
-
gândul troienit de frig Într-o lume absentă de durerea ta, Ochi-mi zâmbesc chiar și atunci când țip Topind nămeții cu căldura din inima mea. Cenușă adun... renasc din propriul scrum Cu versuri pășesc pe aleea gândurilor tale, Speranțe-n ramuri cresc pe margine de drum În ,,Poeme cu aripi de îngeri,, în noi ,,petale,, Valentina Geambaș 10.01.2015,Foto internet Referință Bibliografică: ZÂMBET DE IARNĂ / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1838, Anul VI, 12 ianuarie 2016
ZÂMBET DE IARNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383177_a_384506]
-
se vedea picior de gospodar, prașila fiind în toi. Numai condiții prielnice pentru tărbacă în aer liber. Adică, erau îndeplinite condițiile de realizare a visului oricărui copil să se joace neîngrădit în acel rai care era curtea școlii. Ei, dar ramurile caișilor, pline de acei bumbi galbeni-verzui cu miezul alb erau extrem de ademenitoare. Cum să treci pe sub ele și să nu-ți lase gura apa? Cu toate că, dacă mâncai unul, ți se făcea gura pungă și ți se strepezeau dinții. Dar lăcomia
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
domnie peste plaiuri de munți, păduri și coline a împărătesei Primăvară încoronând-o natura cu diademă bătută cu aur din raze boboci și muguri cu răsuflare de suave parfumuri întâmpinată cu măreție și alaiuri de renăscuții la viață supuși: de pe ramuri o întâmpină corul poporului înaripat al pădurii se trezesc sub petice de omăt ultime lacrimi ostenite ale iernii primele viorele și ghioceii odraslele sale; se șterg la ochi bobocii suav clipesc din petale albastru și alb înălțând capul perlat cu
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRIMĂVARA FIINȚEI Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017 Toate Articolele Autorului Zăpezi topite în abisuri, renașteri și emoții infinite, înalte zboruri pe aripi de fluturi, verde virgin din ramuri smerite, înmuguresc lăstarii de iubire, Primăvara zglobie ne robește, valsează luna de fericire și răsăritul înflorește. Câmpia de smarald se înveșmântă în verde crud, neîmblânzit, și îngerii de bucurie cântă că firul ierbii din nou a încolțit. De-atâta primăvară
PRIMĂVARA FIINŢEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383194_a_384523]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > RĂTĂCIND CĂRĂRI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1797 din 02 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului O să te aștept prinsă-ntr-o pânză de ger nemiloasă, pe un trunchi schilodit de copac fără ram, o să mușc din zăpada topită,sfioasă, și-o să-ți înfloresc în colinde,la geam. O să mă prefac într-un pumnal cu tăișul de gheață, și-o să-l împlânt într-o înfrunzire de veri, o să-mi curgă din ochi amintiri cu
RĂTĂCIND CĂRĂRI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383201_a_384530]
-
care trosnesc, iubire risipind din clipa când ale speranței pluguri din al meu suflet brazde mari desprind. De la o vreme sunt numai lumină, sub nicio umbră nu mă răcoresc. Cu inima de bucurie plină simt că încet, încet întineresc. Din ramurile mele plesnesc muguri ce râd, de fericire strălucind, când simt o nouă sevă-n rădăcină. Și totu-mi pare simplu și firesc încât îmi vine-a crede c-o să țină poate mai mult decât am să trăiesc. Anatol Covali Referință
SUNT FERICIT DOAMNE, CUM ARD ! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383198_a_384527]
-
trăiam clipele magice ale colindelor „live”, cu acei colindători reali, îmbrăcați sărăcăcios, cu haine de la cei mai mari, cu tălăngi luate de la gâtul oilor și al măgarilor, cu buhai din bășică de porc. Sorcovele erau făcute de mămicile lor, din ramuri de busuioc, prinse de băț, după priceperea și simțul artistic al fiecăreia. Pe la vreo doi-trei ani, când această lume de basm mi-a pătruns în suflet prin ferestrele ochilor mari și mirați, în acea vreme de sfârșit de decembrie, eram
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]