5,656 matches
-
interpersonale între cei implicați în actul didactic. Fiecare profesor are, cu siguranță, pe baza propriei experiențe, multiple ilustrări pentru fiecare dintre aspectele prezentate. Subliniem, concluziv, remarca unui specialist în domeniul comunicării: „Privarea de feed-back reduce învățarea la un discurs fără receptare, fără eficiență, frustrant pentru ambii parteneri, mai ales pentru elevi” (Mucchielli, R., 1982, p. 37). 4.2. Taxonomia feed-back-uluitc "4.2. Taxonomia feed‑back‑ului" Literatura de specialitate este generoasă în a semnala și chiar prezenta o serie întreagă de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Surorile Brontë În sfârșit, al cincilea context este mediul socioistoric, care poate avea o influență importantă asupra muncii subiectului. Gruber (1974/1981) a susținut că Darwin a amânat multă vreme publicarea lucrării Originea speciilor în mare măsură din frica față de receptarea ei ostilă. Însă creația lui nu a fost inhibată de acest factor; și nici nu a însemnat un motiv de distres. Freud și mulți alții au fost nevoiți să părăsească țările celui de-al Treilea Reich al lui Hitler pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din partea Agenției Naționale a Medicilor Români pentru cercetările sale despre originile etnice ale populației din Transilvania 61. Cercetările sale nu erau doar cunoscute În cercurile academice, ci și apreciate ca lucrări științifice de cel mai Înalt nivel. O astfel de receptare reflectă orientarea la nivelul Întregii comunități științifice către un accent pe determinismul ereditar și o preocupare pentru puritatea etnică. Lucrările lui Râmneanțu despre secui ilustrează Încercarea eugeniștilor români de a reintegra grupurile aparent indezirabile În corpul sănătos al națiunii. Existau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
descrie bazele unei reforme definitive a sănătății publice. Lucrarea se bazează pe o muncă de cercetare impresionantă, se referă la toate aspectele Îngrijirii medicale și propune măsuri de reformă foarte detaliate și cuprinzătoare, aplicabile În cadrul noii organizări politice. Mărturie pentru receptarea pozitivă a Tratatului stă faptul că lucrarea a fost tipărită de trei ori În decursul unui an. Acțiunile Ministerului Sănătății În perioada de tranziție de după război reflectă, Într-adevăr, un interes continuu pentru conceptele eugeniste și aplicarea lor la domeniul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Afectivitatea” are, Într-adevăr, această particularitate aparte: cu cît este mai crescută În raport cu cineva, În sens pozitiv sau unul negativ, cu atît ea ne unilateralizează judecata, făcînd-o să susțină doar un anumit tip de argumente, sau să fie sensibilă pentru receptarea doar a unui anumit gen de informație În legătură cu respectiva persoană. * „Cuvîntul aparține pe jumătate celui care-l rostește, pe jumătate celui care-l ascultă.” (Mch. de Montaigne) Mihai Eminescu exprimă În termeni sugestivi această coparticipare, În egală măsură, a interlocutorilor
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
stoicismului... Philodemos inovează și în ceea ce privește muzica. Filosofia antică e săracă în această privință. Pot fi citați Pitagora și Platon, desigur, dar mai ales pentru că, în acest subiect, au examinat chestiunea Cifrei și a Numărului, a Armoniei, și mai puțin problema receptării sunetelor de către un corp capabil de percepție, deci de emoții, de senzații și, în final, de plăcere... Muzica pitagoriciană a Sferelor sau Armonia platoniciană a Sufletului sunt categoric opuse teoriei jubilatorii asupra muzicii pe care o formulează Philodemos. Bineînțeles, Epicur
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a programelor TV de către televiziuni sunt importante pentru protecția telespectatorilor minori, ci și respectarea signalecticii de către telespectatorii minori; în acest caz, nu trebuie ignorat rolul familiei în controlul exercitat asupra consumului TV al copiilor și, în general, întregul context de receptare. Un studiu ulterior, „Analiza comportamentelor de consum TV ale elevilor (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani)”, realizat în 2005 de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană și Regională pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
să structureze toate aceste întrebări în două direcții de cercetare: pe de-o parte sunt studiile privind conținutul de violență al programelor televizate - cercetarea frecvenței, duratei, tipologiei și contextualizarea scenelor de violență -, iar pe de altă parte sunt studiile privind receptarea și percepția acestor scene în rândul publicului - studiile privind consumul mass-media, studierea efectelor violenței televizuale, atât la nivel individual, cât și la nivelul societății, pe termen lung și scurt, dar și studiul percepției pe care publicul o are despre cantitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
tot creditul la generațiile tinere și se vorbește de ei ca de niște netrebnice rămășițe. Fenomenul acesta e destul de firesc. Ov. S. Crohmălniceanu a scris de curând în Luceafărul despre „sațietatea literară”. Există o dialectică firească și necesară, care dă receptării valorilor un caracter oarecum alternativ. E firesc că atunci când influența lui Rousseau devine dominantă, cea a lui Voltaire să scadă, iar el însuși să fie considerat ca o uscătură. La noi, de o vreme, Arghezi a intrat într-un asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
individuală e posibilă numai în societate, recte în stadiul de civilizație, pentru că numai civilizatul e apt de solitudine. În comunitățile gregare doar magul e singur; civilizația, presupunând conștiința individuală, dă fiecăruia această șansă. Iar creația individuală poate fi deliberat sustrasă receptării, precum acele sculpturi din unghiurile cele mai ascunse și inaccesibile ale catedralelor. Ele sunt nu mai puțin opere și sunt aceasta în absolut. De altfel teza lui Al. Ivasiuc denotă o destul de îngrijorătoare lipsă de simț al absolutului. Firește, cine
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
despre câțiva factori determinanți ai acestui fenomen liric și, bineînțeles, destule despre proză și critică. Poate și despre teatru, deși... mai bine nu! - II - Un fenomen notabil al deceniului al VII-lea în materie de poezie, la noi, a fost receptarea de către generația în plină formare a operei unor mari poeți ce fuseseră până atunci ignorați: Lucian Blaga și Ion Barbu. Prin absența lor din circulația publică a valorilor se produsese cu opera lor un fenomen de ocultare. Revenirea la lumină
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
acest ansamblu de reprezentări mitice, colective sau individuale care se interpun Între cititor și orice nouă scriere și care modelează lectura pe nebăgate de seamă. Inconștientă În cea mai mare măsură, această carte imaginară funcționează ca un filtru și determină receptarea noilor texte, hotărând ce elemente vor fi reținute și cum vor fi interpretate. Obiect intern ideal, cartea interioară - și asta se vede bine la cei din tribul Tiv - este purtătoarea uneia sau mai multora povești legendare care au o valoare
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
În parte - În afară de bătrânul stăpân - și e verosimil ca tocmai coeziunea grupului să tindă să le formeze o părere unitară. Chiar dacă, pentru fiecare cultură, există, totuși, o carte interioară colectivă, există, pentru fiecare, și una interioară, individuală, la fel de activă În receptarea obiectelor culturale, adică Într-un proces de construire, ca și cea colectivă. Țesută din fanteziile specifice fiecărui individ și din legendele noastre intime, cartea individuală personală este pusă la lucru În dorința noastră de lectură, adică În felul În care
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
să continui să scrii fără această imagine ideală a cărții perfecte - adică fidelă ție - căutată fără Încetare și gravitând În jurul ei, dar imposibil de atins. În același fel ca și cărțile interioare colective, cărțile interioare individuale conturează un sistem de receptare al celorlalte cărți și intervin imediat În acceptarea și reorganizarea lor. În această privință, ele formează o grilă de lectură a lumii și În special a cărților, cărora le organizează descoperirea, dând o iluzie a transparenței. Cărțile interioare sunt cele
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
exterior al celor din tribul Tiv față de Shakespeare - nu l-au citit și aparțin altei culturi - Îi pun Într-o situație privilegiată a comentariului. Refuzând să creadă În această poveste cu fantome, Tivii se apropie chiar de un mod de receptare minoritar, dar activ, al criticii shakespeariene, care se Îndoiește de reapariția tatălui lui Hamlet și sugerează că personajul ar fi putut fi victima halucinațiilor. O ipoteză care nu e În spiritul interpretării curente, dar care merită măcar să fie studiată și
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
psihologice și morale ale proverbelor prezentate și pentru a sublinia valoarea mesajelor transmise de acestea, am Încercat să Însoțim comentariile noastre cu maxime și cugetări aparținând unor personalități ilustre ale umanității. Le considerăm un adevărat „suport ideatic” al realizării unei receptări depline a proverbului respectiv. Având În vedere numărul relativ mare al proverbelor propuse (aproape 800), am considerat necesară o prezentare ordonată a lor, după un criteriu ce grupează, pe cât posibil, diversele calități și defecte umane În perechi antitetice: de exemplu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
teorie și practică. În fine, comunicarea, care face obiectul capitolului X, este privită ca dimensiune esențială nu numai pentru ființa umană individuală, ci și pentru omul organizațional, nimic în organizație neputându-se întreprinde și realiza fără comunicare, fără emiterea și receptarea de informații, fără formularea, solicitarea și transmiterea/primirea de sugestii, opinii și ordine. Pe lângă caracteristicile care o apropie de comunicarea general interumană, comunicarea organizațională posedă și trăsături proprii, care o individualizează, ca problemă specifică de studiu a psihologiei organizațional-manageriale. Acestea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate, educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți; Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive. DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV: Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, modelaje; Formarea capacității de receptare a lumii sonore a muzicii DOMENIUL PSIHO-MOTRIC: Formarea deprinderilor motrice de bază și utilitar applicative, Cunoașterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menținerea stării de sănătate OBIECTIVE DE REFERINȚĂ PE DOMENII EXPERIENȚIALE Domeniul Limba și Comunicare •Să participe la activitățile de grup, inclusiv
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și etnică variată semnifică dorința coordonatorilor de a colecta mărturii de la diverse categorii din nevoia de a redescoperi trecutul În multiplele lui fațete și niveluri de receptare. Acest principiu de lucru și criteriile de alegere a subiecților nu sînt expuse dintru Început, iar cititorul este lăsat să le descopere singur. Considerăm totuși că era necesară o explicație care să detalieze metoda de lucru și alte aspecte lămuritoare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
traducerea cărții lui Agapie Landos în câteva limbi slave și în limba română se stabilește un contact direct cu un vechi material literar, deosebit de prețuit în țările apusene. Mântuirea păcătoșilor „a cunoscut la români o difuzare cu totul deosebită în comparație cu receptarea sa la popoarele slave ortodoxe din sud-estul Europei” (Liviu Onu). Numai la Biblioteca Academiei Române se păstrează peste o sută de manuscrise cuprinzând variante diferite, cărora li se adaugă alte zeci de manuscrise răspândite prin diferite biblioteci dinăuntrul sau din afara granițelor
MANTUIREA PACATOSILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]
-
Universitatea din Dortmund. Dacă în critica românească, în acel moment, se afirma curentul criticii creatoare, contrabalansând cercetările exagerat formaliste sau de poetică neotematică, în Germania istoria literară se debarasa de studiile textimanentiste, datorită îndeosebi Școlii de la Konstanz, care fundamentase teoria receptării. Încă de la primele sale cronici M. propune un altfel de discurs critic, care nu respinge modelul călinescian (/crocean), dar introduce o deviație care s-ar putea numi scientistă. Această trăsătură s-a accentuat după stagiul din Germania, care a produs
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
Al. Dima, [Alexandru Marcu], RFR, 1942, 1; Petronela Negoșanu, „Valoarea artei în Renaștere”, RFR, 1942, 8; L. Kallustian, Alexandru Marcu, FLC, 1982, 43; Alexandru Balaci, În fluxul spiritualității, București, 1987, 194-199; Mihaela Șchiopu, Relații literare româno-italiene. Literatura italiană interbelică în receptarea presei literare românești a vremii, RITL, 1992, 3-4; Veronica Turcuș, Alexandru Marcu și cultura italiană în România interbelică. Profil biobibliografic, Cluj-Napoca 1999; Rusu, Membrii Academiei, 319-320; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului, Craiova, 2000: Dicț. scriit. rom., III, 72-75; Popa, Ist.
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
nuvelistica acestui scriitor este văzută ca o posibilitate de afirmare a ezitării funciare între claustrare, intimitate și conformism, având ca rezultat însingurarea naratorului în limbaj. Metoda practicată de M. este una complexă, alcătuită din elemente de naratologie, psihanaliză, sociologie, estetica receptării, istoria mentalităților, stilistică. El nu se oprește asupra unei metodologii anume, fiind de părere că nici una nu poate descifra, singură, sensurile multiple ale textului. Principiul va fi aplicat și în Analogii. Constante ale istoriei literare românești (1995) și Perspective critice
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
estetice ale lui M. Bense sunt aplicate la semiotica artelor vizuale. Dar M. nu renunță la teza fundamentală din prima sa carte, ci reia aici ideea potrivit căreia decisiv este antropocentrismul, componenta umană fiind esențială deopotrivă în crearea și în receptarea operei de artă. Astfel încât arta e privită ca o modalitate specifică majoră de definire a lumii lăuntrice a artistului, generatoare a unor impulsuri spre comunicarea propriei experiențe către o lume capabilă să participe la procesele existențiale ale creatorului. Termenul „supersemn
MASEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]
-
integrală din Nașterea tragediei a lui Nietzsche, sau Arta viitorului (1979). SCRIERI: Mărturia artei, București, 1972; Artă și matematică. Introducere în estetica informațională, București, 1972; Arta-o ipostază a libertății, București, 1977; Arta de a fi spectator. Contribuții la estetica receptării, București, 1986; Arta naivă, București, 1989; Pariul cu teatrul. Idei la rampă, București, 1998. Antologii: Estetică-informație-programare, București, 1971; De la Apollo la Faust. Dialog între civilizații. Dialog între generații, tr. și pref. edit., București, 1978; Arta viitorului, tr. și pref. edit
MASEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]