32,428 matches
-
îi sunt aplicabile și, în consecință, emitentul deciziei de pensie contestate a procedat în mod nelegal la plafonarea cuantumului pensiei sale de serviciu în acord cu acest text legal. Prima instanță a respins ca neîntemeiată contestația, înlăturând aceste critici, iar reclamantul a formulat apel împotriva sentinței pronunțate, cale de atac aflată pe rolul instanței de trimitere. ... 46. Prin urmare, este îndeplinită și condiția de admisibilitate (iv), ca soluționarea cauzei să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere. ... 47
DECIZIA nr. 3 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266098]
-
de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați. “ ... 58. În Legea nr. 303/2004 [abrogată prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor] erau reglementate la data nașterii dreptului la pensie al reclamantului din cauza aflată pe rolul instanței de trimitere (1 noiembrie 2020) pensiile de serviciu ale magistraților, în cuprinsul art. 82: (1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și
DECIZIA nr. 3 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266098]
-
instanței de trimitere) că în speță nu se ridică problema recunoașterii dreptului la pensie de serviciu menționat de art. 82, mai sus citat, în favoarea consilierilor de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. ... 60. Pe de altă parte, reclamantului i s-a recunoscut explicit dreptul la pensie de serviciu reglementat de art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, în calitate de fost consilier de conturi. ... 61. Din perspectiva dispozițiilor art. 50 alin. (1) teza întâi din Legea nr.
DECIZIA nr. 3 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266098]
-
Eicke, Faris Vehabović, Iulia Antoanella Motoc, Yonko Grozev, Armen Harutyunyan, Ana Maria Guerra Martins, judecători, și Ilse Freiwirth, grefier adjunct de secție, având în vedere: – cererea (nr. 47.358/20) îndreptată împotriva României, prin care o resortisantă a acestui stat, doamna C. („reclamanta“), a sesizat Curtea, la 8 octombrie 2020, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“); ... – decizia de a comunica cererea Guvernului României („Guvernul“); ... – decizia de a nu divulga numele reclamantei; ... – observațiile părților, ... după
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
natură sexuală cu C.P. Situația a fost descrisă după cum urmează în plângerea penală: [Reclamanta] și-a îndeplinit sarcinile în ultimii cinci ani, însă în urmă cu doi ani [C.P.] și-a schimbat atitudinea inițială (care fusese corespunzătoare), solicitând ca [reclamanta] să întrețină relații sexuale cu el. Deoarece ea a refuzat în mod constant [avansurile acestuia], C.P. a întreprins o serie de acțiuni destinate să-i creeze victimei disconfort la locul de muncă, terorizând-o. Acesta a încercat în mod repetat
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
cu societatea D., s-a întâlnit cu U.C., șeful serviciului siguranța circulației de la regionala CFR Timișoara, pentru a discuta despre comportamentul nepotrivit al lui C.P. față de aceasta. Aceștia au prezentat o înregistrare audio a unui episod descris de reclamantă ca fiind hărțuire sexuală. Cinci zile mai târziu, U.C. a chemat-o pe aceasta și pe F.C. în biroul său, unde C.P. era, de asemenea, prezent. U.C. l-a confruntat pe C.P. care, potrivit reclamantei, și-a recunoscut faptele și
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
bună de nimic. El a afirmat că, în mai multe ocazii, reclamanta a intrat în biroul său plângând, tremurând și roșie la față și i-a povestit despre ceea ce îndura din partea lui C.P. Martorul a sfătuit-o pe reclamantă să vorbească cu soția lui C.P. Reclamanta i-a urmat sfatul și i-a spus apoi că soția lui C.P. a dat-o afară și a făcut-o nesimțită. ... 14. D.I. a spus că pe înregistrările telefonice care i-au
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
Curtea observă că această cauză se referă la aplicarea sistemului instituit pentru protecția împotriva hărțuirii sexuale la locul de muncă (a se vedea, supra, pct. 48 și, dimpotrivă, A, B și C împotriva Letoniei, citată anterior, pct. 153, în care reclamantele s-au plâns exclusiv de lipsa unui răspuns de drept penal la situația lor de hărțuire sexuală). Situația de fapt din speță se încadrează într-o categorie de fapte pentru care Curtea a constatat deja că un cadru juridic adecvat
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
să descrie în detaliu probele prezentate, fără a oferi nicio explicație cu privire la modul în care aceste elemente de fapt au susținut Ordonanța sa din 22 octombrie 2019 (supra, pct. 26). Se pare că parchetul nu a considerat declarațiile reclamantei ca fiind probe pertinente, întrucât nu a făcut nicio evaluare a coerenței și credibilității acestora. În plus, declarațiile reclamantei nu par să fi fost plasate în context de procuror. În această privință, Curtea trebuie să reitereze faptul că, la fel
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
13.902/11, introdusă de Ionel Panfile împotriva României, paragraful 28, prin care Curtea a considerat că legea contestată a instituit, într-adevăr, o diferență de tratament între persoanele pensionate angajate în sectorul privat și cele angajate în sectorul public, cum era cazul reclamantului; cu toate acestea, cele două categorii de persoane nu pot fi considerate ca aflându-se într-o situație analoagă sau asemănătoare în sensul art. 14, din moment ce diferența esențială, relevantă pentru contextul în care au fost luate măsurile criticate
DECIZIA nr. 672 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267605]
-
de data obținerii acestuia, beneficiind de prevederile art. 14. (…) ... ... III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept ... 10. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 6 decembrie 2021 cu nr. 9.116/109/2021, reclamantul D.C. a solicitat obligarea pârâtei Curtea de Apel Pitești să emită o adeverință în care să includă în venitul brut ce reprezintă baza de calcul pentru actualizarea pensiei de serviciu, începând cu 1 iulie 2017, sporul de doctorat de 15%
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
baza de calcul pentru actualizarea pensiei de serviciu, începând cu 1 iulie 2017, sporul de doctorat de 15% din indemnizația brută lunară a unui judecător în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței. ... 11. În motivare, reclamantul a susținut că a deținut funcția de judecător în cadrul Curții de Apel Pitești până la data de 1 iulie 2009, când a fost eliberat din funcție prin pensionare. Anterior deschiderii dreptului la pensia de serviciu a obținut titlul științific
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
data punerii sale în plată și până la data de 30 iunie 2017. După intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, sporul de 15% nu a mai fost menționat în adeverințele eliberate pentru actualizarea pensiei de serviciu. În acest context, reclamantul a subliniat că eliminarea sporului de 15% din baza de calcul al pensiei s-a realizat cu încălcarea principiului neretroactivității legii și a drepturilor câștigate la data pensionării. 12. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 85 alin. (2) din
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Prin Sentința civilă nr. 2.324/2022 din 4 mai 2022, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a admis acțiunea și a obligat-o pe pârâtă să emită pentru reclamant o adeverință în care să includă în venitul brut ce constituie baza de calcul al pensiei de serviciu, începând cu 1 iulie 2017, sporul de doctorat de 15% din indemnizația brută lunară a unui judecător în activitate, în condiții identice
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
serviciu, începând cu 1 iulie 2017, sporul de doctorat de 15% din indemnizația brută lunară a unui judecător în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței. ... 14. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul este beneficiarul unei pensii de serviciu în a cărei bază de calcul a fost inclus sporul de 15% pentru obținerea titlului științific de doctor până la data de 1 iulie 2017. ... 15. Subsecvent evocării art. 85 alin. (2) din Legea
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
drept. ... 16. Astfel, această normă a fost edictată în favoarea magistratului pensionat, dat fiind că el își poate păstra cuantumul pensiei în plată, dacă în urma actualizării ar rezulta un cuantum mai mic al pensiei sale. ... 17. La data pensionării reclamantului, sporul pentru titlul științific de doctor era de 15% din indemnizația brută lunară a unui judecător în activitate, fiind astfel reglementat în condiții mai avantajoase față de indemnizația acordată pentru același titlu prin Legea-cadru nr. 153/2017. ... 18. Prin urmare, tribunalul
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
are în vedere procentul de 15% de la momentul ieșirii la pensie sau cuantumul fix stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017. Aceasta, în contextul în care judecata în primă instanță a constat în admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la emiterea pentru reclamant a unei adeverințe în care să se includă în venitul brut ce constituie baza de calcul al pensiei de serviciu, începând cu 1 iulie 2017, sporul de doctorat de 15% din indemnizația brută lunară a unui judecător în activitate, în
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
ordine publică și siguranță națională“ prevăzute în anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au fost câștigate o serie întreagă de procese prin care instanțele au obligat pârâtele la plata către reclamanți a unor drepturi salariale, precum și a diferențelor rezultate dintre salariul încasat și cel cuvenit la nivel maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare pentru fiecare funcție, grad, treaptă, gradație, vechime în funcție sau specialitate, existent la nivel de categorie
DECIZIA nr. 657 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270032]
-
ulterioare datei de 1 aprilie 2001 și indiferent de tipul contribuției de asigurări sociale datorate de angajator (fostul angajator) la sistemul public de pensii] au generat practică neunitară la nivelul instanțelor judecătorești ce au fost sesizate cu cauze în care reclamanții au contestat deciziile emise de casele județene de pensii prin care le-au fost respinse cererile de pensionare pentru neîndeplinirea condițiilor de vârstă. ... 67. Reclamanții au solicitat anularea acestor decizii și obligarea caselor de pensii la emiterea unor decizii noi
DECIZIA nr. 2 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267509]
-
însă din probele administrate în cauză rezultă că nu se poate determina proveniența diferenței de suprafață identificate, iar diferențele semnificative din teren nu ar putea fi justificate prin existența unor erori de măsurare. ... 20. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, solicitând schimbarea sentinței apelate, în sensul admiterii cererilor de chemare în judecată. ... 21. În ședința publică din 21 septembrie 2022, tribunalul, din oficiu, a pus în discuție, în raport cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei
DECIZIA nr. 8 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265714]
-
de Casație și Justiție, cererile conexe formulate în cauza aflată în apel pe rolul instanței de trimitere au ca obiect modificarea, în temeiul art. 914 din Codul civil, a suprafețelor de teren înscrise în cărțile funciare pe numele fiecăruia dintre reclamanți, pentru imobile învecinate, în sensul menționării suprafețelor reale rezultate din măsurători. ... 56. Cât privește competența de soluționare în primă instanță a unor astfel de cereri, nici în Codul de procedură civilă, nici în Legea nr. 7/1996 nu se regăsește o
DECIZIA nr. 8 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265714]
-
de interes. Dacă suspendarea s-a dispus, aceasta încetează de drept și fără nicio formalitate. ... 3. La articolul 15, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 15 (1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă a cauzei. Cererea de
LEGE nr. 102 din 13 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267165]
-
cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată. În drept: art. 18 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ În probațiune: înscrisuri Prin întâmpinare, pârâta solicită respingerea acțiunii formulate de reclamantă, ca neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente: Menționează că din lecturarea cererii de chemare în judecată nu rezultă care sunt motivele de netemeinicie, de nelegalitate ale actului administrativ ce face obiectul prezentei cauze deduse judecății. Potrivit legislației în vigoare și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
curselor din Programul interjudețean de transport persoane prin servicii regulate 2019- 2024, este determinată de evoluția relațiilor economico-sociale care impun luarea de măsuri pentru asigurarea unor servicii de transport de calitate. Pentru toate aceste motive, solicită respingerea acțiunii formulate de reclamantă, ca neîntemeiată. În drept, dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată: La data de 5.12.2018 a fost emis Ordinul nr. 1.824 al Ministerului Transporturilor pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind aplicarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
de transport punându-se un accent deosebit pe principiile liberei concurențe, calitatea serviciilor de transport, interesul publicului călător și siguranța rutieră. Prin urmare, reglementările emise de către pârât trebuie să respecte aceste principii, o parte din motivele invocate de către reclamantă vizând încălcarea principiilor liberei concurențe și a garantării accesului nediscriminatoriu la piața transportului rutier. Prima critică adusă de reclamanta Gifan Strong - S.R.L. acestui ordin vizează dispozițiile art. I pct. 1, care conțin următoarea reglementare: 1. La articolul 54, alineatul (3
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]