53,590 matches
-
a dispozițiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013, autorul acesteia din Dosarul Curții nr. 227D/2019 susține, în esență, că, deși argumente similare celor expuse în cererea de recurs în casație ridică, în principiu, problema conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, reglementarea actuală a art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală nu permite valorificarea lor pe calea recursului în casație, dată fiind limitarea sferei cazurilor
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
casație ridică, în principiu, problema conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, reglementarea actuală a art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală nu permite valorificarea lor pe calea recursului în casație, dată fiind limitarea sferei cazurilor de recurs operată prin art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013, în special în ceea ce privește abrogarea pct. 14 al art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, care viza ipoteza în care instanța nu s-a pronunțat asupra
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
și fără participarea procurorului, deși alin. (2) al aceluiași text de lege îngăduie interpretarea potrivit căreia, cu ocazia verificării respectării dispozițiilor art. 438 din Codul de procedură penală, judecătorul nu se limitează la o verificare formală a indicării cazurilor de recurs în casație și a motivării lor, ci examinează dacă, în raport cu motivele arătate, sunt incidente cazurile de recurs în casație, antamând, în opinia autorului, fondul cererii. De asemenea, susține că dispozițiile art. 440 alin. (1) teza finală din Codul
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
respectării dispozițiilor art. 438 din Codul de procedură penală, judecătorul nu se limitează la o verificare formală a indicării cazurilor de recurs în casație și a motivării lor, ci examinează dacă, în raport cu motivele arătate, sunt incidente cazurile de recurs în casație, antamând, în opinia autorului, fondul cererii. De asemenea, susține că dispozițiile art. 440 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală prevăd că examinarea admisibilității cererii de recurs în casație se realizează „fără citarea părților și fără
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
în raport cu motivele arătate, sunt incidente cazurile de recurs în casație, antamând, în opinia autorului, fondul cererii. De asemenea, susține că dispozițiile art. 440 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală prevăd că examinarea admisibilității cererii de recurs în casație se realizează „fără citarea părților și fără participarea procurorului“. Or, cum termenii „citare“, respectiv „participare“ au accepțiuni complet diferite, sar putea interpreta că doar participarea procurorului este interzisă, nu și a părților, care se pot prezenta, fără să
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
nesoluționată acțiunea civilă, lăsând, teoretic, posibilitatea sesizării instanței civile, care nu este legată de hotărârea de achitare sub aspectul existenței prejudiciului ori vinovăției inculpatului. În aceste condiții, susțin, în esență, că, prin abrogarea a nouă dintre cele paisprezece cazuri de recurs în casație, verificarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile se face predominant din perspectiva interesului inculpatului, partea civilă fiind pusă într-o situație de inegalitate de tratament legislativ. ... 15. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia din Dosarul
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
acesteia din Dosarul Curții nr. 2.575D/2019 susține, în esență, că, prin abrogarea art. 438 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură penală, prevederile art. 434 din Codul de procedură penală, în vigoare, limitează cazurile în care se poate face recurs în casație, încălcându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. 21 din Constituție. Arată că prevederile art. 436 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală conferă părții responsabile civilmente dreptul de a formula recurs
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
recurs în casație, încălcându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. 21 din Constituție. Arată că prevederile art. 436 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală conferă părții responsabile civilmente dreptul de a formula recurs în casație, fie în privința laturii civile, fie cu referire la latura penală, în măsura în care soluția din latura penală a influențat latura civilă, partea responsabilă civilmente din prezenta cauza aflându-se în situația prevăzută de prima teză a
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
responsabilă civilmente din prezenta cauza aflându-se în situația prevăzută de prima teză a acestui articol. Susține că dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care cererea de recurs se judecă în complet format dintr-un singur judecător, în camera de consiliu. De asemenea, susține că se aduce atingere dreptului la apărare și la un proces echitabil, întrucât admiterea în principiu se examinează de instanța supremă în camera de
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
formulând opinia în Dosarul Curții nr. 227D/2019, apreciază că, raportat la jurisprudența constantă și neechivocă a Curții Constituționale în domeniul egalității în fața legii, al accesului la justiție, al dreptului la un proces echitabil, precum și al dreptului la un recurs efectiv, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 este neîntemeiată. Invocă, în acest sens, considerente ale deciziilor Curții Constituționale nr. 699 din 29
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 este neîntemeiată. Invocă, în acest sens, considerente ale deciziilor Curții Constituționale nr. 699 din 29 noiembrie 2016 și nr. 424 din 9 iunie 2015, referitoare la natura juridică și limitarea sferei motivelor recursului în casație, reținând că, dacă scopul degrevării instanței supreme nu poate constitui un argument hotărâtor pentru limitarea sferei cazurilor de recurs în casație, specificul acestei căi extraordinare de atac constituie o justificare obiectivă și decisivă în acest sens. Subliniază, totodată
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
din 29 noiembrie 2016 și nr. 424 din 9 iunie 2015, referitoare la natura juridică și limitarea sferei motivelor recursului în casație, reținând că, dacă scopul degrevării instanței supreme nu poate constitui un argument hotărâtor pentru limitarea sferei cazurilor de recurs în casație, specificul acestei căi extraordinare de atac constituie o justificare obiectivă și decisivă în acest sens. Subliniază, totodată, că neprevederea, ca motiv de recurs în casație, a simplei omisiuni a unei instanțe de apel de a examina integral criticile
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
scopul degrevării instanței supreme nu poate constitui un argument hotărâtor pentru limitarea sferei cazurilor de recurs în casație, specificul acestei căi extraordinare de atac constituie o justificare obiectivă și decisivă în acest sens. Subliniază, totodată, că neprevederea, ca motiv de recurs în casație, a simplei omisiuni a unei instanțe de apel de a examina integral criticile apelanților nu trebuie privită disociat de ansamblul reglementărilor pertinente în această materie, în mod particular în privința contestației în anulare. Acest ultim remediu procesual permite
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
pur teoretic. Or, o atare concluzie contravine tocmai dreptului garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în componenta sa privind securitatea juridică. Reține, de asemenea, că sfera redusă a cazurilor de recurs în casație, limitată la chestiuni care vizează erori de drept, nu împiedică părțile interesate să apeleze la instanțele judecătorești, să promoveze căile de atac prevăzute de lege și să se prevaleze de garanțiile procesuale ale unui proces echitabil, posibilitatea promovării
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
care vizează erori de drept, nu împiedică părțile interesate să apeleze la instanțele judecătorești, să promoveze căile de atac prevăzute de lege și să se prevaleze de garanțiile procesuale ale unui proces echitabil, posibilitatea promovării căii extraordinare de atac a recursului în casație constituind o garanție în plus a conformității hotărârilor judecătorești cu regulile de drept aplicabile. Sub același aspect, reține că, deși este de netăgăduit faptul că, prin natura și finalitatea sa, recursul în casație - în materie penală și recursul
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
specificul fiecărei proceduri judiciare în parte; ele nu pot constitui, prin urmare, în mod obiectiv, criterii de evaluare comparativă a standardului de protecție a dreptului la acces la justiție. Pe de altă parte, reține că sfera redusă a cazurilor de recurs în casație nu afectează efectivitatea căii extraordinare de atac în materie penală, întrucât dreptul la un recurs efectiv garantat de Convenție nu este absolut, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, acesta putând fi supus unor restricții legitime. Apreciază că
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
evaluare comparativă a standardului de protecție a dreptului la acces la justiție. Pe de altă parte, reține că sfera redusă a cazurilor de recurs în casație nu afectează efectivitatea căii extraordinare de atac în materie penală, întrucât dreptul la un recurs efectiv garantat de Convenție nu este absolut, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, acesta putând fi supus unor restricții legitime. Apreciază că soluția normativă care prevede cazurile în care poate fi exercitat recursul în casație, restrângând sfera acestora, nu
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
ce țin de încălcarea egalității între cetățeni ar presupune să se constate că, în raport cu persoanele aflate în aceeași situație, se prevăd condiții diferite de declarare și examinare a căii de atac, ceea ce nu este cazul dispozițiilor aplicabile recursului în casație. În fine, apreciază că formularea unor critici de neconstituționalitate a actualei reglementări a recursului în casație prin invocarea statuărilor Curții Constituționale în Decizia nr. 783 din 12 mai 2009 nu se raportează pertinent la natura juridică actuală a
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
persoanele aflate în aceeași situație, se prevăd condiții diferite de declarare și examinare a căii de atac, ceea ce nu este cazul dispozițiilor aplicabile recursului în casație. În fine, apreciază că formularea unor critici de neconstituționalitate a actualei reglementări a recursului în casație prin invocarea statuărilor Curții Constituționale în Decizia nr. 783 din 12 mai 2009 nu se raportează pertinent la natura juridică actuală a căii de atac extraordinare analizate, considerentele expuse de autoritatea constituțională în decizia evocată raportându-se la
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Decizia nr. 783 din 12 mai 2009 nu se raportează pertinent la natura juridică actuală a căii de atac extraordinare analizate, considerentele expuse de autoritatea constituțională în decizia evocată raportându-se la natura și finalitatea unei căi ordinare de atac - recursul, ceea ce nu mai este cazul recursului în casație, în actuala legislație procesual penală. ... 17. Cât privește criticile de neconstituționalitate formulate de autor cu privire la dispozițiile art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, instanța supremă
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
acuzată penal, cerințele ce decurg din art. 6 devenind relevante numai subsecvent parcurgerii fazei admisibilității, în caz de rejudecare propriu-zisă a procesului. Cât privește critica autorului potrivit căreia judecătorul este abilitat să examineze concordanța dintre motivele alegate și cazul de recurs în casație invocat, pronunțându-se astfel asupra unei chestiuni care ține de fondul cererii, apreciază că, prin maniera în care este formulată, critica invocată ridică, în realitate, doar o problemă de interpretare și aplicare a legii în cazuri de speță
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
și aplicare a legii în cazuri de speță, iar nu una de constituționalitate a textului criticat, conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Totodată, arată că examinarea, din punct de vedere formal, a existenței motivării cererii de recurs în casație și a unei concordanțe aparente cu unul din motivele expres prevăzute de lege nu echivalează, în sine, cu o statuare asupra aplicabilității acelui motiv de recurs în speță. De asemenea, apreciază că pronunțarea soluției asupra admisibilității în principiu
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
că examinarea, din punct de vedere formal, a existenței motivării cererii de recurs în casație și a unei concordanțe aparente cu unul din motivele expres prevăzute de lege nu echivalează, în sine, cu o statuare asupra aplicabilității acelui motiv de recurs în speță. De asemenea, apreciază că pronunțarea soluției asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație doar de către unul dintre cei trei membri ai completului colegial ce urmează să judece pe fond calea extraordinară de atac nu
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
a unei concordanțe aparente cu unul din motivele expres prevăzute de lege nu echivalează, în sine, cu o statuare asupra aplicabilității acelui motiv de recurs în speță. De asemenea, apreciază că pronunțarea soluției asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație doar de către unul dintre cei trei membri ai completului colegial ce urmează să judece pe fond calea extraordinară de atac nu este de natură a împiedica, prin ea însăși, justițiabilii în demersurile de sesizare a instanțelor judecătorești
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
de natură a împiedica, prin ea însăși, justițiabilii în demersurile de sesizare a instanțelor judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele lor legitime au fost încălcate. Deopotrivă, apreciază că examinarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație doar de către judecătorul de filtru nu poate aduce atingere independenței celorlalți doi membri ai completului de judecată, fie în componenta obiectivă a acestei noțiuni (care se referă la independența judecătorilor față de alte autorități, în special față
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]