12,341 matches
-
Cioculescu a știut să o îndeplinească la înălțimea viziunii sale estetice, comentând semnificația pieselor și interpretarea actorilor cu rigoare și obiectivitate. Din păcate, activitatea sa de cronicar dramatic a încetat în mod neplăcut, deoarece nu putea accepta imixtiunile abuzive ale redacției ziarului în articolele sale: "In decembrie 1946 m-am retras de la Semnalul, din cauza cenzurii interne a gazetei, care înțelegea să știrbească deplina libertate a criticii." În ipostaza de cronicar dramatic, Șerban Cioculescu își afirma, întâi de toate, prestigioasa sa modalitate
Șerban Cioculescu – cronicar dramatic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6847_a_8172]
-
în vremurile noastre nu și-ar mai avea, chipurile, rostul, e, mai degrabă, vorba de semnificații pe care punctuația folosită de un scriitor nu ni le relevă de la primă lectură. Sunt și altfel de libertăți pe care și le ia redacția, fără să-și consulte colaboratorul. Este, de pildă, inacceptabilă menționarea titlului științific de doctor pe coperta I, cu atat mai mult cu cât precizarea se face, cu totul firesc de astă dată, pe pagina de gardă. Împrejurarea poate fi interpretată
Comunicare și corectitudine by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6858_a_8183]
-
înzestrare, cu care-și permite să fie oricât de generos, și creație, de care, dintr-un scrupul demn de încredere, ține cu dinții. Prima iubire, literatura, nu suportă deadline-uri. Nu se lasă trimisă ultimativ către editori, așa, ca gazetăria către redacțiile revistelor. Nu-l zorește cu nici un chip. Oricât ar amâna-o, e bun amânată. Pentru onestul cetățean Mitchievici, ficțiunea reprezintă cam ceea ce însemna pentru opulentul cetățean Kane magia cuvântului ultim, Rosebud. Din toate bucățile care compun Cinema-ul, nu cred
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
a fost deținut vreme de zece ani la Doftana și în alte închisori. Incult, orgolios și vindicativ, a fost unul dintre aghiotanții lui Leonte Răutu după 1945. A condus sindicatul oamenilor de artă, USASZ, a făcut parte din colegiul de redacție al Scînteii, a fost redactor șef la Flacăra, Viața românească etc. Profesor de estetică la Institutul ŤN.Grigorescuť, era renumit pentru opacitate, obtuzitate și infinit dogmatism. Pe seama lui au circulat nenumărate glume, savurate, se pare, chiar de cinicul Leonte Răutu
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
în zona de nișă a culturii publice este un detaliu cu care creatorii și consumatorii de gazetărie cultă din România s-au obișnuit de mult. Atîția suntem și e bine că suntem, chiar dacă nu suntem mulți. De aceea, Cronicarul urează redacției Ideilor în dialog (directorului H.-R. Patapievici, redactorului-șef George Arun, secretarului de redacție Alexandru Gabor și corectorului Radu Dobândă) numere cît mai inspirate și cititori cît mai șlefuiți. La mulți ani! Șerban Cioculescu văzut de Ion Dumitrescu Am primit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6749_a_8074]
-
consumatorii de gazetărie cultă din România s-au obișnuit de mult. Atîția suntem și e bine că suntem, chiar dacă nu suntem mulți. De aceea, Cronicarul urează redacției Ideilor în dialog (directorului H.-R. Patapievici, redactorului-șef George Arun, secretarului de redacție Alexandru Gabor și corectorului Radu Dobândă) numere cît mai inspirate și cititori cît mai șlefuiți. La mulți ani! Șerban Cioculescu văzut de Ion Dumitrescu Am primit un exemplar din ACAS|, publicație trimestrială de cultură editată de Consiliul Județean Alba (nr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6749_a_8074]
-
lui a coincis cu internarea poetului la Institutul „Caritatea" al doctorului Șuțu, la 28 iunie 1883. Știrea instalării bunicului scriitorului este inserată chiar în paginile ziarului „Timpul" din 2 iulie 1883: „Cu începere de astăzi, 1 iulie, direcțiunea politică și redacția ziarului «Timpul» este (sic!) încredințată d-lui Mihail Paleologu". Și pentru ca lucrurile să fie lipsite de orice echivoc, în ziua imediat următoare (3 iulie), în coloanele ziarului este inserată o altă notă: „Unul dintre colaboratorii acestei foi, poetul Mihai Eminescu
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
Paleologu". Și pentru ca lucrurile să fie lipsite de orice echivoc, în ziua imediat următoare (3 iulie), în coloanele ziarului este inserată o altă notă: „Unul dintre colaboratorii acestei foi, poetul Mihai Eminescu, a încetat de a mai lua parte în redacție, atins fiind în mod subit de o gravă boală". Este cât se poate de clar că, dacă s-au întâlnit în redacția ziarului „Timpul" Mihail Paleologu și Mihai Eminescu au făcut-o doar pentru a consemna ceea ce astăzi s-ar
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
altă notă: „Unul dintre colaboratorii acestei foi, poetul Mihai Eminescu, a încetat de a mai lua parte în redacție, atins fiind în mod subit de o gravă boală". Este cât se poate de clar că, dacă s-au întâlnit în redacția ziarului „Timpul" Mihail Paleologu și Mihai Eminescu au făcut-o doar pentru a consemna ceea ce astăzi s-ar putea numi încheierea unui act de predare-primire. Or, e greu de crezut că în astfel de momente s-ar putea lega mari
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
măsură să stârnească zâmbete. Nimic nu-i poate sta în cale, toate strategiile retorice sunt admise, de la eludarea cu eleganță a unor mici detalii cronologice (tocmai am demonstrat mai sus că cei doi nu au lucrat nicio zi împreună în redacția „Timpul"), la utilizarea unor sofisme de-a dreptul hazlii. Iată însă cum arată portretul bunicului Mișu Paleologu: „ Jntors de la Paris, bunicul a fost avocat, om politic conservator și director la «Timpul» în epoca în care Eminescu era redactor-șef. Bunicul
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
S-a spus că e un basm pentru copii; în piesă se Un gest condamnabil Prtoim, din partea zlaruîui „Cu. râatiil" următorul îndreptățit protest: Etî după amiază, la o oră la care namai colegul nostru 1. Călugăru obklnuește si stea la redacție — î'a strecurat înăuntru d, Păstorei Teodoreanu. Iritat ca totdeauna lupă masă, d. Păstorel Teodo-'eanu a apostrofat $i lovit pe colegul nostru, după ce ta întrebat dacă el este autorul cronicei dramatice asupra piesei a cărei prună reprezentație a avut
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
în „Curentul" din 19 septembrie, sub titlul „Un gest condamnabil", cititorii ziarului au putut astfel citi: „Primim din partea ziarului „Cuvântul" acest îndreptățit protest: Eri după amiază, la o oră la care numai colegul nostru I. Călugăru obișnuiște să stea în redacție - s-a strecurat înăuntru d. Păstorel Teodoreanu. Iritat ca întotdeauna după masă, d. Păstorel Teodoreanu a apostrofat și lovit pe colegul nostru, după ce l-a întrebat dacă el este autorul cronicei dramatice asupa piesei a cărei primă reprezentație a avut
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
acesta, cu cât aflasem odată din scrisul d-lui Teodoreanu că îndeletnicirea slovei sale este „o boierie" - a cărei elementară eleganță ar fi trebuit să-i pară respectul pentru părerile unui confrate, corect și cinstit exprimate. Sistemul revolverelor răsucite prin redacții și al bătăilor consolatoare, are însă un neajuns - se prea poate ca într-o bună zi și revolverele să se descarce - nu în pieptul sau în tâmpla redactorului. Cu nădejdea aceasta îl acceptăm. ION DIMITRESCU O zi mai târziu, „Cuvântul
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
zi mai târziu, „Cuvântul" a revenit cu un nou și patetic apel la solidaritatea colegilor de breaslă, din care citez: „Presa din Capitală a relatat brutala agresiune a d-lui Păstorel O. Teodoreanu împotriva redactorului nostru d. Ion Călugăru, în redacția ziarului unde-și face, cu dragoste și cu înaltă probitate, datoria sa de ziarist și de scriitor. S-ar putea pe chestia aceasta broda o întreagă serie de considerații asupra împrejurării în care un ziarist e pus uneori în viață
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
redactor la ziarul „Cuvântul", fac plângere împotriva D-lui Al. O. Teodoreanu, publicist, cu domiciliul la HOTEL „CAPȘA", LOCO, pentru faptul de lovire săvârșită în următoarele împrejurări: Eri 17 septembrie a.c., la ora 3 după amiază, pe când eram singur în redacția ziarului „CUVÂNTUL", pândind probabil acest moment, D-l Al. O. Teodoreanu a intrat în redacție și, fără nici o vorbă, m-a lovit în mod sălbatec și m-a amenințat că mă împușcă. În răstimp, venind servitorul ziarului HARALAMBIE NICU, D
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
la HOTEL „CAPȘA", LOCO, pentru faptul de lovire săvârșită în următoarele împrejurări: Eri 17 septembrie a.c., la ora 3 după amiază, pe când eram singur în redacția ziarului „CUVÂNTUL", pândind probabil acest moment, D-l Al. O. Teodoreanu a intrat în redacție și, fără nici o vorbă, m-a lovit în mod sălbatec și m-a amenințat că mă împușcă. În răstimp, venind servitorul ziarului HARALAMBIE NICU, D-l Al. O. Teodoreanu a fugit. Cer respectuos să se facă cercetări și apoi să
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
public Ursul în revista „Luceafărul" - care era condusă de el - și, spre uimirea mea, mi-a fost refuzat . Cele două explicații, primite „pe surse", se situau la poli opuși. Prima era că ursul fusese asimilat de cineva mai vigilent din redacție URSS-ului care a pus laba pe noi. A doua mergea pe ideea că poemul ar avea conotații sexuale, iar Cezar Baltag, care era șeful secției de poezie, s-ar fi jenat să-mi comunice lucrul acesta. După ce l-am
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
doar contemporanii, ci și clasicii. Alde Dinu Săraru, care trebuia să se iscălească pe versurile lor ca să poată intra pe post, dar mima faptul că le-ar cunoaște și nu mai e nevoie să le citească, a venit odată în redacție tunînd și fulgerînd că într-o emisiune aș fi introdus o poezie cu cruci și cu biserici, care n-a fost vizată de el. Probabil îi făcuse observație un ștab mai mare că nu ar fi fost îndeajuns de vigilent
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
Cînd i-am spus că poezia incriminată era Melancolie, de Eminescu și i-am arătat că pe copia ei dactilografiată exista semnătura lui m-a privit cu o ură de neimaginat. Deși nu mi-a fost ușor, am rămas în redacția condusă de el pînă la tezele lui Ceaușescu, cînd am avut o intervenție „nepotrivită", am fost discutată, în absență, într-o ședință de partid și am plecat, fără regrete, la revista „Argeș", unde nu am rezistat decît vreo 8 sau
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
nu se aștepta ca scriitorii să vorbească la tribună aproape numai despre revendicări sindicale, nu și despre colaboraționismul cu regimul Ceaușescu, nici despre vina tăcerii complice. Înaintea lor însă vine în București pe neanunțatelea Neculai Constantin Munteanu și apare în redacția României literare. Adică, din punctul meu de vedere, intră în biroul lui Roger Câmpeanu, în care eram mai mulți și discutam politică, un tip zîmbitor, nici înalt nici scund, cu o geacă de piele, zice „Bună ziua" și se reped cîțiva
N.C. Munteanu la București by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6770_a_8095]
-
Cronicar Alte fețe ale istoriei recente Cronicarul știe din experiență că există un hazard al sumarelor, care uneori face ca texte diferite, venite pe căi diverse, să se lege și să-și răspundă, fără ca redacția să fi premeditat „asortarea" lor. B. Elvin mărturisește o asemenea întîmplare în preambulul numărului 71 - toamna 2009 al revistei LETTRE INTERNATIONALE: „Recitind filele selectate pentru acest număr, am constatat că istoria recentă se află pe primul plan". Istorie recentă înseamnă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
idee vizând astfel de șosele moderne. "Băieții aștia nu au semnat niciun proiect pentru autostrăzi, dar vor să construiască acum una către Bombonica (n.r. prenumele soției lui Liviu Dragnea), la Alexandria", a declarat șeful statului în discursul său. Invitat în redacția DC News, Liviu Dragnea și-a amintit de acel episod și a zis: "Traian Băsescu, fiind atât de viteaz, a început să se războiască la televizor cu soția mea. Mi-a dovedit că este un mare bărbat acest invidid".
Liviu Dragnea, replică dură pentru Traian Băsescu: Mi-a dovedit că este un mare bărbat by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78920_a_80245]
-
consiliile populare județene și al municipiului București se face fără plată. Articolul 4 Federația Automobil Clubul Român (F.A.C.R.) editează revista "Autoturism". Articolul 5 Numărul maxim de posturi în aparatul Federației Automobil Clubul Român (F.A.C.R.) și în redacția revistei "Autoturism" este prevăzut în anexa nr. 3 *. * Anexă a fost comunicată instituțiilor interesate. Articolul 6 Activul și pasivul stabilit pe baza bilanțului la data de 30 aprilie 1985, împreună cu indicatorii de plan economici și financiari și cu contractele încheiate
DECRET nr. 128 din 27 aprilie 1985 privind unele măsuri referitoare la activitatea "Automobil Clubului Roman" (A.C.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106678_a_108007]
-
mîna lui Berman, ca la alții vioara, aparatul cu ochean se umaniza. ș...ț Re-por-ter la o importanta instituție de presă, contribuția lui sfida orice act de memorie a colegilor cu altă atribuție. Pe documentul lui indubitabil, se situa în redacție factúra exactă a evenimentului, se completa și se corecta episodul deformat de imaginația ziaristului cu plaivaz. Fapte diverse și solemnități, momente politice și sportive, catastrofe și serbări, drame colective și manifestări sociale, în sfîrșit tot ce poate destăinui, public sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7419_a_8744]
-
conducea, Colocvii, cu sediul într-o frumoasă casă din Cotroceni. Întâmplarea făcea ca amicul Ștefan Bănulescu să aibă o colaborare lunară la acea publicație. Ne-am văzut acolo, în primăvara lui 1968, și l-am rugat să mă accepte în redacția revistei Luceafărul, al cărei redactor-șef devenise cu puțin timp în urmă. Fără nici o ezitare, el și-a dat acordul. Dar pot oare spune că eram "colegi"? Educația mea cu baze țărănești transmise prin părinți mă ajuta să lucrez, fără
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]