5,383 matches
-
8.IX.1926, Pomi, j. Satu Mare), istoric literar, bibliograf și editor. Este fiul Mariei (n. Crișan) și al lui Ioan Ștrempel, agricultori. A fost elev al liceelor „Mihai Eminescu” din Satu Mare (1937-1940, 1945-1947) și „I. C. Brătianu” din Pitești (1942-1945, în refugiu), va urma Facultatea de Istorie a Universității din București (1947-1951). Își susține doctoratul în istorie medievală și paleografie românească în 1967, la Universitatea din Cluj, cu lucrarea Copiști de manuscrise românești până la 1800, apărută în 1959. Întreaga activitate științifică o
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
religie la Liceul Militar „Regele Ferdinand” și apărător la Consistoriul Eparhial al Mitropoliei Basarabiei. Începuse să publice versuri din 1922 în „Vulturul Basarabiei”. Mai colaborează la „Raza”, „Basarabia literară”, „Luminătorul”, „Școala basarabeană”, „Viața Basarabiei”. În 1940, nevoit să plece în refugiu, se oprește la Buzău, unde va sluji la biserica „Neguțători”. După un an se întoarce la Chișinău, dar în 1944 ia din nou calea pribegiei, stabilindu-se ca preot la biserica „Sf. Împărați” din Târgu Jiu. De la înființare, în 1939
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
2003; B. Voicu și M. Voicu, 2003). Relațiile informale erau periculoase din cauza zvonului, în bună parte real, că oricine poate fi informator al poliției secrete, iar orice cuvânt poate fi interpretat astfel încât să ajungi repede la închisoare. Familia rămânea singurul refugiu, chiar dacă, adesea, chiar spațiul intim era controlat de aparatul de represiune (vezi Verdery, 2003). Rețelele sociale ce facilitau corupția erau fragile, nesusținute de încredere și marcate de suspiciuni. Legături mai puternice se realizau la nivelul unor grupuri mici, restrânse, cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ghid și de model, are o deosebită strălucire în primii ani de viață ai copilului. Mama rămâne pivotul vieții copilului pe toată durata copilăriei și a unei bune părți din adolescență. Cercetările au arătat că la toate vârstele, mama rămâne refugiul preferat al băiatului, ca și al fetei, când se ivesc dificultăți sau conflicte de orice natură, tot așa și în ochii copilului mic ea apare ca autoritatea cea mai hotărâtoare în viața de zi cu zi. Moartea mamei constituie evident
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
expertale, neutralitatea și obiectivitatea expertului ca și conștiința limitelor proprii vor permite concluzii expertale tetice și nu preluate tale quale sau cu iz sancționatoriu. Evitarea riscului de victimizare și etichetare psihiatrică prin erori de diagnostic, prin concluzii ambivalente sau prin refugiu al bolnavului În boală expertală (iatrogenie expertală) vor completa exigențele eticoștiințifice ale acestui gen de explorare medicală.
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
timpuri mai bune. O parte au părăsit Basarabia, refugiindu-se În România. Unii s-au Înscris la Universitatea din Iași, alții s au Încadrat În viața politică și culturală a Regatului. Un mare număr de naționaliști basarabeni și-au găsit refugiul la Moscova, Sankt Petersburg, Kiev și Odesa. Tineri moldoveni ce-și făceau studiile la Kiev au fondat un cerc național moldovenesc. În pofida tuturor persecuțiilor, o parte dintre naționaliștii basarabeni rămași În ținut au continuat să activeze În condiții mai mult
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
legată din punct de vedere psihanalitic, de principiul plăcerii și de principiul realității; rolurile în cadrul relației „medic-bolnav” fluctuează; medicul este când „cel care tratează”, când „cel care este tratat”, iar bolnavul este „când bolnav”, când „non-bolnav”; este vorba de un refugiu, sau o „fugă de sănătate”; o veritabilă plăcere a bolii, sau „plăcerea de a fi bolnav” la care se asociază o „reacție negativă față de tratament”, o respingere sau chiar refuzul manifestat ca ostilitate față de acesta; e) boala-salvatoare este legată de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de un ajutor permanent, de o atenție deosebită din partea medicilor și a personalului medical auxiliar de îngrijire. În relația sa cu medicul, orice bolnav urmărește câteva avantaje, care ar putea fi sintetizate în: a) caută un punct de sprijin, un refugiu, medicul având rolul simbolic, în sens psihanalitic, de „mamă protectoare”; b) caută o figură parentală omniscientă și omniprezentă de care să asculte și în care să aibă încredere; c) caută un contact emoțional pe care, în aparență, refuză să-l
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în plan social, reprezintă forme periodice de manifestări sublimate ale unor pulsiuni acumulate sau refulate ale inconștientului colectiv, sau aspirații ale Supra-Eului spiritual și moral. Raportate la reprezentările și miturile colective, specifice unei comunități social-umane, comportamentele ritualizate reprezintă modalități de „refugiu” sau de „descărcare”, un catarsis colectiv care completează sau compensează protectiv viața cotidiană cu rigorile ei, cu sistemele și normele sociale, precum și cu tabu-urile socio-culturale și moral-spirituale impuse ca obligativități. Nu vom insista asupra acestor manifestări, ci ne vom
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apatic și plângăreț. Către luna a 4-a sau a 8-a de viață se remarcă mișcările obișnuite atunci când sunt luați în brațe. Acțiunile motorii se desfășoară pe un fond de apatie și dezinteres față de ceilalți, tendința de izolare sau refugiul în jocuri ritualizate. Această categorie de copii prezintă un tip particular de comportament față de obiecte și față de oameni. Ei dau impresia că trăiesc într-o lume de obiecte pe care le utilizează într-un fel stereotip. Față de celelalte persoane nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atitudinea mintală a bolnavului față de boală; acest aspect constituind, în comparație cu „suferința-subiectivă” latura „ideativă” a atitudinii față de boală. Ea constă în „întrebări”, „obsesii și fobii”, „îndoieli”, „false reprezentări”, „iluzii și senzații”, „speranțe”, „refuzul de a vedea și accepta realitatea”, „conduite de refugiu” etc. Suferința ca stare emoțional-subiectivă sau ca atitudine a bolnavului, este o situație care se „comunică” imediat de către acesta celorlalte persoane din anturajul acestuia. Comunicarea are un caracter emoțional-afectiv, influențând direct și modificând tipul de relații în sfera anturajului bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este legată de vidul de existență pe care-l dă absența valorilor precum și de dificultățile ipohondriace ale individului respectiv. - Gesturi suicidare, reacții de panică, jocul cu moartea, fugile patologice. - Consumul de alcool și toxicomaniile ca forme sublimate de conduite de refugiu, imitație etc. - Bufee delirante legate de o puternică încărcare emoțional-afectivă a individului. Comportamentul delictual este o trăsătură dominantă a stării de dezechilibru psihic, care generează o stare dis-socială. Ea se manifestă prin furt, abuz de încredere, vagabondaj, uzurparea de titluri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de diferite forme și gravități, f) incapabili de a desfășura o activitate profesională teoretică sau practică utilă, susținută, continuă, indisciplinați, nepunctuali, instabili, vanitoși, suspicioși, invidioși față de colegii lor, g) tendință la delicventă și criminalitate, apetență pentru alcool, droguri, conduite de refugiu sau agresiune (suicid, criminalitate), tendință la perversiuni. Făcând o sinteză a acestor aspecte mai sus menționate, E. Dupré afirmă că viața psihopaților se înfățișează ca o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, internări repetate în spitalele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se înfățișează ca o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, internări repetate în spitalele de psihiatrie, expertize medico-legale psihiatrice, dezertări, simularea unor afecțiuni în scopul realizării unor interese, parazitism social, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii, diferite conduite de refugiu etc. Psihopații sunt personalități perverse moral și caracteriopatice din punct de vedere psihopatologic, incorigibile, imposibil de a putea fi ameliorate sau schimbate, imprevizibili, cu tendință la recidivă. 21. REACȚII, CONTRA-REACȚII ȘI DEZVOLTĂRI ANORMALE LA EVENIMENTELE VIEȚII TRĂITE Cadrul general Reacțiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ansamblu unic și bine ordonat. c) Reacții hipobulice și hiponoice, reprezentate prin următoarele: - reacții hiponoice asemănătoare visului, - reacții hipobulice din cursul isteriei. d) Simularea și refularea sunt forme de manifestare de tip reactiv înrudite între ele. Ele sunt reacții de refugiu, legate de situațiile de frustrare ale individului. Reacțiile personalității sunt cele în producerea cărora este antrenată personalitatea în totalitatea sa, într-o formă activă și conștientă. În această grupă se situează următoarele forme de manifestări psihopatologice; a) Manifestările expansive de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologice și morale” în raport cu stările reactive, contra-reacțiile se pot manifesta prin două modalități, ce reprezintă de fapt două categorii de forme, și anume: 1) Tipuri psihologice de contra-reacții, caracterizate prin manifestări de natură psihologică, cum ar fi următoarele: - conduite de refugiu, sau de retragere, - sentiment de culpabilitate în raport cu actul sau comportamentul consumat, - dorința de distanțare, de separare de actul reactiv petrecut, - o atitudine de angajare sau de coparticipare la acțiunea reactivă printr-un mecanism de inducție sugestivă, sau de reluare ori
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a dezvoltării libidinale, - tendințe agresive deosebit de intense. Din punct de vedere clinico-psihiatric, D. Marcelli distinge următoarele tipuri de tulburări în cadrul „stărilor-limită”: angoasa, simptome de apartenență nevrotică, depresia, actele și conduitele antisociale, dependența de droguri și alcool considerate drept conduite de refugiu, episoade psihotice acute, conduite sexuale deviante. 23. PSIHOZELE EXOGENE I (Psihozele organice) Aspecte psihopatologice generale Psihozele exogene reprezintă un grup de tulburări psihopatologice, cu un profil clinic bine conturat, în care sunt reunite afecțiuni psihice de intensitate psihotică, de o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în această din urmă categorie fiind incluse numeroase substanțe naturale sau de sinteză. Utilizate de umanitate din cele mai vechi timpuri, ele au constituit o problemă medicală permanentă, consumul lor fiind legat de factori magico-religioși, dar și de conduitele de refugiu din fața unei vieți precare sau nefericite din punct de vedere material, social sau moral. Cunoscute în mod curent sub numele de toxicomanii, acest grup de manifestări psihopatologice reprezintă apetența anormală și prelungită pe care o manifestă unii indivizi pentru substanțele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individului, sau având un caracter „endogen”. La acestea se mai adaugă o serie de factori exteriori, „exogeni” care contribuie la apetența persoanei cu „predispoziție” pentru alcool. În acest al doilea caz, „apetența pentru alcool” trebuie înțeleasă ca o „conduită de refugiu” sau ca o „situație de compensare” a unor eșecuri personale. În sensul acesta menționăm următoarele aspecte: - eșecuri în viața socială sau familială, - situații de abandon, separări sau divorț, - conflicte de ordin afectiv, sentimental. - nevroza de eșec, - nevroza de situație, - imitația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dependență de aportul de drog la individul respectiv; - obținerea unei stări de beatitudine, de reverie, de plenitudine și de satisfacție interioară a individului care consumă droguri („paradisurile artificiale” ale lui Ch. Baudelaire și H. Michaux, J. Cocteau etc.); - conduite de refugiu ca „soluții” la situațiile de impas ale vieții cărora individul respectiv nu le poate face față. Din cele expuse mai sus se desprind câteva caracteristici psihopatologice legate de toxicomanii: a) conceptul clinic de toxicomanie exprimă nevoia permanentă de consum continuu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Orice început are semnificația simbolică a unui act inițiatic, „o încercare” de „a fi ca ceilalți”. Motivațiile profunde ale toxicomaniei sunt reprezentate prin revolta împotriva familiei, transgresiunea interdicțiilor (violarea unor tabuuri impuse de educație), nevoia unei satisfacții imediate, conduite de refugiu sublimate prin aportul de drog, căutarea exotismului artificial, depășirea spațiului și a timpului, al unei realități considerate ca insuficientă, represivă sau inacceptabilă. Personalitatea acestor subiecți are niveluri mintale diferite și ei provin din medii sociale la fel de diferite. Această personalitate nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o insuficiență a coeziunii social-umane. d) Sucidul fatalist este replica suicidului anomic fiind datorat unui exces al reglementării sociale. J. Baechler propune următoarea clasificare a formelor de suicid, după criterii psiho-culturale, considerându-le ca „forme particulare de comportament”: a) Sinuciderile refugiu, în care acestea au caracterul unor conduite de fugă în prezența, unui pericol, în care intră: fuga, doliul, pedeapsa legată de culpabilitatea reală sau imaginară. b) Sinuciderile agresive, ca forme de agresivitate sublimată, orientată împotriva altuia, sau „proiectată” asupra unei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simptomatologie somatică de un mare polimorfism (dureri, constipație, inapetență, grețuri, tahicardie, precordalgii, scădere ponderală, urticarie, dispnee, dismenoree etc.). Atitudinea bolnavilor față de suferință este pasivă, de tip masochist. Un fel de „alianță” cu boala sau chiar o atitudine de „retragere și refugiu” în boală. Acceptarea unei „dezorganizări a imaginii corporale”, manifestată specific (nevrozele de organ etc.) sau difuz (suferințe nespecificate). Le vom analiza în continuare. Deși aparent de un mare polimorfism, tulburările psihosomatice configurează „sectoare” ale patologiei sau chiar „tablouri clinice” specifice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu aspectul de mai sus, este și dorința inconștientă a individului, de „a fi bolnav” pentru a se afla sub ocrotire medicală. Toate aceste aspecte enumerate traduc a anumită imaturitate emoțional-afectivă și o regresiune a Eului, care este „comparată” cu „refugiul în boală”. Rezultă în mod clar, din cele de mai sus, că în situația bolilor autogene sau a celor iatrogene, individul construiește suferințele într-o manieră auto-sugestivă sau hetero-sugestivă. Condiția esențială, primară este însă reprezentată de „terenul”, respectiv „tipul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neprevăzut, care surprind persoana complet nepregătită să răspundă la acestea și făcând-o astfel vulnerabilă. Aceste situații critice de viață au, de regulă, un caracter psiho-traumatizant deosebit de brutal. Ele se pot manifesta prin depresii morale, doliu prelungit patologic, conduite de refugiu (fugi, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii etc.), prin fabulații etc. Toate aspectele mai sus prezentate reunesc condițiile etiologice capabile de a produce suferințe psiho-morale. Să analizăm aspectele formale ale acestor suferințe. Formele suferințelor psiho-morale Așa cum am spus deja, suferințele psiho-morale au fost
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]