34,028 matches
-
formă nouă de ascensiune celestă cu n-dimensiuni prin Cerul cristalin. Popoarele din vechea Europa matriarhală și matrifocă, lemuriene, atlanteene și postatlanteene, cu deosebire popoarele solare, descendente din cele zece triburi ale Atlanților din Carpați, din cele zece țări și regate atlante, aveau această calitate: de “a trăi în viitor”. Și de a intra în relație directă cu Dumnezeu - cu Dumnezeu din Cerul Empireu. Și prin Oglinda Cerului cristalin puteau “comunica telepatic” cu Stația Cubului dumnezeului bibilic (CS), cu Stația finală
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_agonia_u_constantin_milea_sandu_1390586689.html [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
Oglinda Cerului cristalin puteau “comunica telepatic” cu Stația Cubului dumnezeului bibilic (CS), cu Stația finală - Sfântul Soare (SS) (cu cel de-al cincilea soare - soarele mișcării, care are ghiare și se hrănește cu inimi omenești pentru că vrea mereu sângele și regatul de aur pierdut) -, și cu cel de-al șaselea soare - Soarele Alb al Atlanților din “fortăreața carpatică” - România - țara verde numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis (SAR - TM)! Aici, la noi, în Terra Mirabilis, e particola SAR, “Particola Dumnezeu
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_agonia_u_constantin_milea_sandu_1390586689.html [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
consecință, foarte măgulit, adică strivit pur și simplu, de primirea fastuoasă făcută de un rege coborâtor din marele Hugo Capet. Împăratul primi invitația o citi cu destulă scârbă, avea lucruri mult mai importante de făcut totuși, deoarece nobilele doamne ale regatului nu mai pridideau cu invitații galante, iar o discuție cu blegul de Ludovic era cel mai plictisitor lucru cu putință. Oftă și căzu pe gânduri... Era un sacrificiu pe care trebuia să-l facă totuși pentru a revigora relațiile cam
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1441701037.html [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
dintre marele nostru rege, Ludovic cel Înțelept, și Autocratul Rusiei s-a bucurat de prezența străluci- tului ministru de externe, excelența sa prințul de Talleyrand-Périgord, cel care a oferit întreaga sa experiență pentru ca viitorul omenirii, dar mai ales al mărețului nostru regat nostru să cunoască o nouă perioadă de pace și progres. Pe timpul discuțiilor a fost remar- cată și pitoreasca prezență a unei delegații de cazaci care a jurat credință prea-luminatului nostru Rege. Acesta a răsplătit gestul lor binecuvântându-i! - Mdaa, mai
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1441701037.html [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Elena Armenescu, medic și scriitoare, este pasionată de istorie, de cultură și de artă. Licențiată în 1972 a Facultății de medicină din Timișoara, aceasta este autoarea volumelor "Ferestrele somnului", "Regatul ascuns", ‘Exodul uitării", "Dictatura iubirii", "Strigăt spre lumină", "Memoria statuilor", „Iubirea împărătească". Elena Armenescu afirmă că scriitorul trebuie să fie dominat de iubirea față de oameni, trebuie să fie într-un contact permanent cu viața, cu durerile și bucuriile ei, cu
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_scriitoarea_elena_armenescu_despre_virtutile_vindecatoare_ale_poeziei_.html [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
2007, pag 82 - În volumul Sinergetica, semnat de prof. Univ. A. Mărută, pag.156 În periodice: - Caietele revistei Viața medicală: Ecce medicus, 1995 editura Viața medicală românească, "Ferestrele somnului", semnat A.I. Trifan. - Revista Luceafarul, 1996 : Poetul ascuns, referitor la vol. "Regatul ascuns", semnat de Dan Stanca, „Regatul ascuns", semnat Emil Manu. - Cuvântul libertății (Craiova) 5 iulie 1998, „Regatul ascuns", semnat Gh. Boaghe. - Viața medicală - arhiva 2000 - Cartea confraților - " Dictatura iubirii", semnat de dr.Sebastian Nicolau - Lumini din adâncuri -supliment cultural Economistul
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_scriitoarea_elena_armenescu_despre_virtutile_vindecatoare_ale_poeziei_.html [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
semnat de prof. Univ. A. Mărută, pag.156 În periodice: - Caietele revistei Viața medicală: Ecce medicus, 1995 editura Viața medicală românească, "Ferestrele somnului", semnat A.I. Trifan. - Revista Luceafarul, 1996 : Poetul ascuns, referitor la vol. "Regatul ascuns", semnat de Dan Stanca, „Regatul ascuns", semnat Emil Manu. - Cuvântul libertății (Craiova) 5 iulie 1998, „Regatul ascuns", semnat Gh. Boaghe. - Viața medicală - arhiva 2000 - Cartea confraților - " Dictatura iubirii", semnat de dr.Sebastian Nicolau - Lumini din adâncuri -supliment cultural Economistul, martie 2003 - Dictatura iubirii, semnat Paul
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_scriitoarea_elena_armenescu_despre_virtutile_vindecatoare_ale_poeziei_.html [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
revistei Viața medicală: Ecce medicus, 1995 editura Viața medicală românească, "Ferestrele somnului", semnat A.I. Trifan. - Revista Luceafarul, 1996 : Poetul ascuns, referitor la vol. "Regatul ascuns", semnat de Dan Stanca, „Regatul ascuns", semnat Emil Manu. - Cuvântul libertății (Craiova) 5 iulie 1998, „Regatul ascuns", semnat Gh. Boaghe. - Viața medicală - arhiva 2000 - Cartea confraților - " Dictatura iubirii", semnat de dr.Sebastian Nicolau - Lumini din adâncuri -supliment cultural Economistul, martie 2003 - Dictatura iubirii, semnat Paul Silvestru -Elena Armenescu și puterea fascinantă a cuvântului scris, rostit sau
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_scriitoarea_elena_armenescu_despre_virtutile_vindecatoare_ale_poeziei_.html [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
modernă toate marile realizări, cristalizarea conștiinței de neam și limbă se face cu participarea și implicarea reprezentanților Bisericii, iar acest fapt este urmărit pas cu pas, în mișcările de la anii 1789, 1821,1848, 1859, 1877-1878, și mai apoi în cursul Regatului, pentru a conduce firesc spre perioada anilor 1945-1989. Fenomenele petrecute în această interacțiune sunt nenumărate, probabil imposibil de cuantificat material. Au fost mii de situații particulare neconsemnate nicăieri, păreri, gânduri ce nu vor fi date la iveală niciodată. Important este
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484893616.html [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
așezat pentru locuire în noile patrii. Conceptul patrie, folosit înainte în lumea romanădoar în cazul câtorva orașe, va fi utilizat în lumea evului mediu timpuriu pentru a delimita marile regiuni locuite de popoarele germanice. De la începutul secolului al VI-lea, regatul vizigot a fost numit adesea patria Gothorum. Înjurul anului 600, Burgundia și Austrasia au devenit la rândul lor patrii, în timp ce o a treia entitate, cea mai importantăpentru istoria Franței, a început săse contureze din ce în ce mai puternic, numindu-se, în cele din
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
importantăpentru istoria Franței, a început săse contureze din ce în ce mai puternic, numindu-se, în cele din urmă, Francia. Alții însă se pare căau denumit-o mai întâi Neustria. Începând cusecolul al VII-lea, pe harta Europei, se vor putea distinge hotarele marelui regat franc (regnum Francorum), compus la rândul lui din alte trei regate (tria regna): Neustria, Austrasia și Bourgogne, un mic regat franc ce nu trebuie confundat cu vechiul regat burgund. Cu ardoarea acestui concept al hegemoniei uneia dintre patrii, douămari evenimente
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
în cele din urmă, Francia. Alții însă se pare căau denumit-o mai întâi Neustria. Începând cusecolul al VII-lea, pe harta Europei, se vor putea distinge hotarele marelui regat franc (regnum Francorum), compus la rândul lui din alte trei regate (tria regna): Neustria, Austrasia și Bourgogne, un mic regat franc ce nu trebuie confundat cu vechiul regat burgund. Cu ardoarea acestui concept al hegemoniei uneia dintre patrii, douămari evenimente au zguduit lumea de atunci a încercatei noastre planete. Primul, conștientizarea
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
căau denumit-o mai întâi Neustria. Începând cusecolul al VII-lea, pe harta Europei, se vor putea distinge hotarele marelui regat franc (regnum Francorum), compus la rândul lui din alte trei regate (tria regna): Neustria, Austrasia și Bourgogne, un mic regat franc ce nu trebuie confundat cu vechiul regat burgund. Cu ardoarea acestui concept al hegemoniei uneia dintre patrii, douămari evenimente au zguduit lumea de atunci a încercatei noastre planete. Primul, conștientizarea tot mai puternicăa creștinismului, ca religie unicăa europenilor,iar
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
al VII-lea, pe harta Europei, se vor putea distinge hotarele marelui regat franc (regnum Francorum), compus la rândul lui din alte trei regate (tria regna): Neustria, Austrasia și Bourgogne, un mic regat franc ce nu trebuie confundat cu vechiul regat burgund. Cu ardoarea acestui concept al hegemoniei uneia dintre patrii, douămari evenimente au zguduit lumea de atunci a încercatei noastre planete. Primul, conștientizarea tot mai puternicăa creștinismului, ca religie unicăa europenilor,iar al doilea mahomedanismul. Spre sfârșitul secolului al IV
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
2012. [12]Le Goff, Jacques, Pentru un alt ev mediu, p.135, Editura Meridiane, București, 1986. [13]Eliade, Mircea, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992, p.190. [14]Reconquista, trad. din lb. spaniolă: Recucerirea, a fost procesul prin care regatele creștine din nordul Hispaniei (Spania și Portugalia de astăzi) au recucerit peninsula iberică de la musulmani și mauri. Cf. adaptare ed. Cartier, Dicționar Enciclopedic, editura Codex, București, 2003. [15]Zimmermann, Michel, “L'œuvre historique de Pierre Bonnassie (1932-2005)”, Le Moyen Age
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Și-n pagini mii, deschisă-i calea. Lumină a făcut din scrum Și-a ars în ea dureri și jalea. Dar prea curând se-nchid iar foi Și drum uitării este liber. Veniți! Veniți din nou la noi, Că tot Regatul este lider! Da! Nu-i glumă, iar filele Revistei îmi vor confirma aprecierea, de cum pătrundeți și deschideți coperta. Vă așteaptă, dragi prieteni, mai mulți autori decât v-ați așteptat vreodată. Mai înainte de toate, vă veți reîntâlni cu Geniul poeziei românești
CU DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cu_dor_de_eminescu_marian_malciu_1389992182.html [Corola-blog/BlogPost/365880_a_367209]
-
Influențe creștine la Eminescu: Poemul Rime alegorice”. - Camelia Tripon, alăturându-l pe Ștefan cel Mare și Sfânt poetului Mihai Eminescu într-un interesant material sub titlul „În lumina Lumii”. Îmi permit să vă mai atrag atenția că, în paginile Revistei Regatul Cuvântului nr. 22 din ianuarie 2014, pe care am onoarea să vi-l prezint aici, regasiți și alți autori dragi domniilor voastre: - Valeriu Popovici - Ursu (Paris), amintindu-ne prin "Valoarea Bogățiilor țării noastre extorcate de invadatorii străini în trecut și ce
CU DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cu_dor_de_eminescu_marian_malciu_1389992182.html [Corola-blog/BlogPost/365880_a_367209]
-
Florina Dinu, Angela Neguriță, Jenette Carp (Olanda), cu versuri alese selectate de autoare din creația lor poetica; - Stelian Gomboș, cu un interviu de excepție, "În memoriam - Poetul Grigore Vieru - Apologetul și Mărturisitorul -"; Acestea fiind zise, VĂ DORIM CĂLĂTORIE PLĂCUTĂ PRIN "REGATUL CUVÂNTULUI" ! Accesați aici: http://regatulcuvantului.editii.com/ http://regatulcuvantului.editii.com/regat 19.pdf Secretar directorat, Marian Malciu Referință Bibliografica: CU DOR DE EMINESCU / Marian Malciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV, 17 ianuarie 2014. Drepturi de
CU DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cu_dor_de_eminescu_marian_malciu_1389992182.html [Corola-blog/BlogPost/365880_a_367209]
-
autoare din creația lor poetica; - Stelian Gomboș, cu un interviu de excepție, "În memoriam - Poetul Grigore Vieru - Apologetul și Mărturisitorul -"; Acestea fiind zise, VĂ DORIM CĂLĂTORIE PLĂCUTĂ PRIN "REGATUL CUVÂNTULUI" ! Accesați aici: http://regatulcuvantului.editii.com/ http://regatulcuvantului.editii.com/regat 19.pdf Secretar directorat, Marian Malciu Referință Bibliografica: CU DOR DE EMINESCU / Marian Malciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV, 17 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CU DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cu_dor_de_eminescu_marian_malciu_1389992182.html [Corola-blog/BlogPost/365880_a_367209]
-
deceniu să zicem, pana găsim metode de exploatare prietenoase cu mediul”, conchide ea. Apel la protest Activiștii bulgari din Londra, alături de câțiva români și cu ajutorul organizației Frack Off se adună sâmbătă, 11 februarie, la ora prânzului în fața Ambasadei României din Regatul Unit pentru a cere oprirea exploatării gazelor de șist în România. Până acum, aproape 200 de oameni și-au anunțat prezența la protest. Sursa: http://www.dela0.ro/ Notă. Acest articol a fost publicat cu acordul autorilor, Roxana Bucată și
Exploatarea gazelor de șist by http://balabanesti.net/2012/03/10/exploatarea-gazelor-de-sist/ [Corola-blog/BlogPost/339962_a_341291]
-
cu necunoscute agățate pe Net. Pentru că nici viața pe Net nu este ușoară, Jim fiind cel care l-a aruncat pe Gary în brațele Juliei, după ce îi provocase doctorului, dându-se drept Julia, mai multe orgasme pe chat. Cum nici regatul orgasmelor nu este prea simplu, Gary se îndrăgostește de Julia, așa șleampătă și năucă. Chiar o ia de nevastă. Acum, simt nevoia unui comentariu de bun simț venit din partea voastră, Ogari Risteozauranți Mangofructifieri! Din păcate, plictisiți, ați adormit; eu am
MIGDALE DULCI-AMARE: „IUBIREA HAINELOR CE CURG” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1477471121.html [Corola-blog/BlogPost/349683_a_351012]
-
În consecință, se poate afirma, că organizarea teritorială a imperiului carolingian era una tipic administrativ-militară și urmărea optimizarea resurselor umane și materiale în vederea îndeplinirii sarcinilor de război, însă nici aceasta nu era o premieră în istorie. Toate marile imperii sau regate făcuseră la fel, iar peste timp, nimic nu se va schimba în mod esențial. Oricum, comiții, numiți mai târziu, conți, aveau de îndeplinit, ca principală sarcină militară, echiparea și pregătirea, foarte important, cu resurse economice proprii, a unui număr de
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
va moșteni coroana regală. Nici în prezent lucrurile nu s-au schimbat și este suficient să privim la pregătirea prinților din familia domnitoare britanică, pentru a ne edifica asupra subiectului. Principele, conducătorul unui principat (formațiune administrativ-teritorială, având prerogative asemănătoare unui regat, mai puțin autonomia) este casă domnitoare dinastică, iar autoritatea sa se raportează direct la o casă imperială. Implicațiile militare ale principelui (ex. principii casei de Savoia) se referă, de regulă, la purtarea unor războaie în numele și folosul casei imperiale. De
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
aplicabil în cazul conților sau a ducilor). arhiducele sau marele duce sunt titluri apărute mai mult ca o expresie a orgoliilor. Spre exemplu, în țaratul rus, marele duce, de regulă, fratele țarului (împărat), avea domenii mult mai mari decât unele regate europene, așa că i-a fost creat un titlu special. Cam aceeași situație este reprezentată și de titlul de mare ducat, deși, în prezent, cei cincisprezece militari ai Marelui Ducat de Luxemburg, sau forțele militare ale Principatului de Monaco, nu aduc
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
înființat „Liga Scriitorilor din România”, devenind președintele executiv al acestei organizații profesionale care are 32 de filiale în țară și 12 în străinătate și care editează 15 reviste în care se promovează literatura română autentică. Este fondatorul revistelor :„ Agora Literară„, „Regatul Cuvintelor „, „ Constelații diamantine„, „Scurt circuit oltean „, „Memoria Slovelor „etc. În prezent este directorul revistei „Agora Literară” care apare sub egida Ligii Scriitorilor din România. În anul anul 2009 a propus Patriarhiei Române ca Poetul Mihai Eminescu să fie sanctificat ca
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420789340.html [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]