2,802 matches
-
și a nivelurilor de analiză. Astfel, unitățile de analiză sunt extrem de diverse ca grad de agregare: indivizi, grupuri, organizații, coaliții de organizații etc. Nivelurile de analiză, la rândul lor, pot apărea în diverse praguri de agregare a caracteristicilor structurale sau relaționale. Având în vedere posibilitățile de agregare a unităților și a nivelurilor de analiză, orice rețea poate fi investigată utilizând o abordare multiplă. Cu alte cuvinte, orice rețea socială poate fi studiată la nivel general, la nivel individual, la nivel diadic
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
relația dintre cei doi) etc. Pe lângă conceptele-cheie la care am făcut referire mai devreme, în cadrul acestui capitol voi introduce și voi prezenta și alte elemente de lucru specifice analizei rețelelor sociale, necesare oricărui proces de investigare a seturilor de date relaționale. 2.1. Noțiuni centrale în studiul rețelelor sociale 2.1 .1. Diade, triade, legături și rețele Hanneman și Riddle (2005), Scott și Carrington (2012), Wasserman și Faust (1994) consideră că nucleul analizei rețelelor sociale constă în concepte-cheie precum actor, legătură
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sociale mai mari este fundamentată de alegerea teoretică a cercetătorului de a și focaliza analiza la nivel local (nivel de ego-rețea) , și nu la nivel global (la nivelul întregii rețele) (Halgin și Borgatti, 2012: 4). De exemplu, într-un studiu relațional, un cercetător poate construi rețeaua de comunicare informală dintr-o organizație, pe care o numim rețea completă. Pentru a centra analiza pe legăturile de comunicare informală ale unui manager de departament, cercetătorul poate extrage din rețeaua completă doar legăturile de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
să se suprapună cât mai puțin; (b) nodurile nu trebuie să se suprapună; c) niciun nod nu trebuie să se suprapună cu legătura dintre alte două noduri; (d) graful trebuie construit în așa fel încât să scoată în evidență modelul relațional dintre actori (Henning et al., 2013). În practică, pachetele software destinate vizualizării rețelelor sociale (NetDraw, Gephi etc.) permit construcția automatizată a grafurilor prin aplicarea unor rutine speciale. De exemplu, pentru vizualizarea rețelelor, în programul NetDraw cercetătorii pot alege dintre mai
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a). În cazul rețelei de prietenie din figura 2.7, faptul că E îl consideră prieten pe A nu implică în mod necesar că și A îl consideră prieten pe E. Cu toate acestea, relațiile asimetrice nu exclud posibilitatea reciprocității relaționale. În figura 2.7 există și legături reciproce de prietenie reprezentate prin săgeți bidirecționale. De exemplu, A îl consideră prieten pe B, iar B îl consideră prieten pe A. Grafurile compuse din perechi ordonate de noduri se numesc grafuri direcționale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
au descris modalitatea în care poate fi analizat transferul anumitor resurse prin intermediul rețelelor sociale, combinând modalitățile de difuzie (duplicarea paralelă, duplicarea serială și transferul) cu diverse reguli de realizare a difuziei (cărări, circuite, drumuri, distanțe geodezice). 2.1.7. Date relaționale și date de tip atribut Analiza rețelelor sociale utilizează în descrierea și explicarea fenomenelor sociale seturi de date relaționale. Spre deosebire de alte abordări din sociologie, practica de cercetare aferentă analizei rețelelor sociale caută să surprindă și să analizeze relațiile sau legăturile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
paralelă, duplicarea serială și transferul) cu diverse reguli de realizare a difuziei (cărări, circuite, drumuri, distanțe geodezice). 2.1.7. Date relaționale și date de tip atribut Analiza rețelelor sociale utilizează în descrierea și explicarea fenomenelor sociale seturi de date relaționale. Spre deosebire de alte abordări din sociologie, practica de cercetare aferentă analizei rețelelor sociale caută să surprindă și să analizeze relațiile sau legăturile sociale dintre diferite entități sau unități sociale (indivizi, grupuri, departamente, organizații, state etc.). În acest context, accentul se mută
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
descriere a grupului de muncă se bazează pe măsurarea caracteristicilor relațiilor dintre membri: legături de comunicare, de prietenie, de simpatie, de consiliere, de antipatie, de conflict, de afiliere etc. Rezultatul acestor măsurători se concretizează în seturi de date de tip relațional. Aceste date de tip relațional pot fi vizualizate sub forma unor grafuri (vezi figurile 2.14, 2.15, 2.16 și 2.17) și pot fi stocate sub forma unor matrice (tabelul 2.4). Figura 2.14 exemplifică modul în
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
se bazează pe măsurarea caracteristicilor relațiilor dintre membri: legături de comunicare, de prietenie, de simpatie, de consiliere, de antipatie, de conflict, de afiliere etc. Rezultatul acestor măsurători se concretizează în seturi de date de tip relațional. Aceste date de tip relațional pot fi vizualizate sub forma unor grafuri (vezi figurile 2.14, 2.15, 2.16 și 2.17) și pot fi stocate sub forma unor matrice (tabelul 2.4). Figura 2.14 exemplifică modul în care sunt poziționate în spațiu
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Acest lucru înseamnă că cei trei membri ai grupului nu au nominalizat niciun alt coleg ca fiindu-le antipatic și, de asemenea, nu au fost nominalizați de niciun alt coleg ca fiind antipatici. Vizualizarea prin grafuri a seturilor de date relaționale este posibilă doar în situațiile care implică un număr relativ mic de noduri și legături. Acest lucru este explicabil prin faptul că un număr mic de noduri și legături permite analiza cu ușurință a configurațiilor/modelelor de structură de rețea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dimensiuni mici, iar Pajek este recomandat pentru analiza rețelelor sociale de dimensiuni mari. Analiza rețelelor sociale nu trebuie confundată cu vizualizarea acestora sub formă de grafuri. Diversele rutine de analiză a rețelelor sociale sunt aplicate la nivelul seturilor de date relaționale stocate sub formă matricială. În acest sens, multe dintre operațiile de analiză a rețelelor sociale sunt derivate din algebra matricială (Hanneman și Riddle, 2005). Rețelele sociale pe care le-am indicat sub forma graficelor din figurile 2.14, 2.15
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
indicat sub forma graficelor din figurile 2.14, 2.15 și 2.16 pot fi reprezentate și sub formă de matrice adiacente. De fapt, analiza și prelucrarea rețelelor sociale se fac prin aplicarea de rutine la nivelul seturilor de date relaționale organizate în formă de matrice. De exemplu, rețeaua socială de antipatie din figura 2.16 poate fi prezentată sub forma unei matrice adiacente, asimetrice, de tip binar (vezi tabelul 2.4). Matricea adiacentă din tabelul 2.4 este compusă din
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în care rețeaua este compusă din noduri izolate, din diade reciproc conectate, din găuri structurale, din clustere etc.). 2.2.2. Centralitate și putere Puterea este o proprietate fundamentală a rețelelor sociale. Teoriile cu privire la rețelele sociale consideră puterea un concept relațional, adică puterea este o caracteristică a unei relații, și nu un atribut al actorilor (Hanneman și Riddle, 2005; Wasserman și Faust, 1994; Willer, 1999). Un actor este puternic în relație cu anumiți alteri, și nu în virtutea unui anumit set de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rapid în contact cu ceilalți. Conform acestei măsurători, nodul 8 este cel mai aproape de toate celelalte noduri, aflându-se la o distanță totală de 27 de legături. Centralitatea de tip betweenness ia în calcul, asemenea centralității de tip closeness, structura relațională a întregii rețele. Conform acestei măsurători de centralitate, un actor este important în măsura în care se interpune de cele mai multe ori pe distanța geodezică dintre alte perechi de noduri (Freeman, 1978/79). Acest lucru înseamnă, de exemplu, că doi actori (k și q
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ale măsurării rețelelor sociale În cadrul acestui subcapitol, îmi propun să discut câteva dintre aspectele legate de măsurare în analiza rețelelor sociale. În acest sens, voi aborda problemele implicate de construcția rețelelor sociale, dar și diferitele modalități de colectare a datelor relaționale, făcând referiri directe și la instrumente precum chestionarele sociometrice. De asemenea, îmi propun să evidențiez problemele metodologice cu care analiza rețelelor sociale se confruntă atunci când este aplicată în domeniul organizațiilor private. Acord o atenție specială atât aspectelor legate de erorile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
domeniul organizațiilor private. Acord o atenție specială atât aspectelor legate de erorile de măsurare, cât și problemelor pe care datele lipsă (missing data) le produc la nivelul unui studiu de rețele. În final, abordez problemele etice implicate de managementul datelor relaționale și fac câteva referiri la pachetele software ce pot fi utilizate pentru analiza seturilor de date relaționale (UCINET și Pajek). 2.3.1. Problema granițelor rețelelor sociale Una dintre problemele imanente studiului rețelelor sociale constă în modalitatea de construire a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pe care datele lipsă (missing data) le produc la nivelul unui studiu de rețele. În final, abordez problemele etice implicate de managementul datelor relaționale și fac câteva referiri la pachetele software ce pot fi utilizate pentru analiza seturilor de date relaționale (UCINET și Pajek). 2.3.1. Problema granițelor rețelelor sociale Una dintre problemele imanente studiului rețelelor sociale constă în modalitatea de construire a acestora. Altfel spus, unde începe și unde se termină o rețea socială? Cum se contruiește o rețea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a rețelelor sociale constă în examinarea unor populații de noduri, și nu a unor eșantioane de noduri. Aplicarea tehnicilor de eșantionare a nodurilor este mai degrabă o excepție în studiul rețelelor sociale. 2.3.2. Modalități de culegere a datelor relaționale Datele de rețea, de cele mai multe ori, se culeg prin anchetă, observație sau interviu, de la actori individuali, făcând referire la legăturile acestora cu alți actori dintr-un set. În aceste cazuri, unitatea de observație este actorul individual. În alte cazuri, datele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
doi indivizi pot fi colegi în consiliile de conducere ale mai multor companii) etc. În cazul rețelelor de afiliere, legăturile dintre actori se stabilesc în funcție de participarea la un anumit eveniment. După ce sunt colectate de la nivelul diferitelor unități de observație, datele relaționale sunt rezumate și exploatate în diferite forme. Altfel spus, datele relaționale sunt modelate pe diferite niveluri (Wasserman și Faust, 1994: 44). Modelarea datelor relaționale se poate face la nivel de actor (câte legături are un anumit actor), diadic (câte dintre
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
multor companii) etc. În cazul rețelelor de afiliere, legăturile dintre actori se stabilesc în funcție de participarea la un anumit eveniment. După ce sunt colectate de la nivelul diferitelor unități de observație, datele relaționale sunt rezumate și exploatate în diferite forme. Altfel spus, datele relaționale sunt modelate pe diferite niveluri (Wasserman și Faust, 1994: 44). Modelarea datelor relaționale se poate face la nivel de actor (câte legături are un anumit actor), diadic (câte dintre legăturile diadice sunt reciproce), triadic (ce tipuri de legături există la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în funcție de participarea la un anumit eveniment. După ce sunt colectate de la nivelul diferitelor unități de observație, datele relaționale sunt rezumate și exploatate în diferite forme. Altfel spus, datele relaționale sunt modelate pe diferite niveluri (Wasserman și Faust, 1994: 44). Modelarea datelor relaționale se poate face la nivel de actor (câte legături are un anumit actor), diadic (câte dintre legăturile diadice sunt reciproce), triadic (ce tipuri de legături există la nivel triadic), la nivel de subgrup (analiza subseturilor de actori care interacționează cel
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sau a unor generatoare de poziții. Generatoarele implică administrarea de întrebări deschise unui actor de referință (ego) cu privire la relațiile sale cu toți alterii sau cu anumiți alteri, precum și cu privire la legăturile dintre acești alteri. Spuneam la începutul acestui subcapitol că datele relaționale pot fi colectate prin anchete sociometrice, interviuri, experimente sau prin observație. În cadrul anchetelor se pot administra chestionare ce pot fi aplicate atât prin tehnica convențională față în față, cât și prin alte tehnici precum cea online sau prin telefon. Chestionarele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sociometrice, interviuri, experimente sau prin observație. În cadrul anchetelor se pot administra chestionare ce pot fi aplicate atât prin tehnica convențională față în față, cât și prin alte tehnici precum cea online sau prin telefon. Chestionarele utilizate în culegerea de date relaționale trebuie să cuprindă instrucțiuni precise cu privire la confidențialitate. Una dintre caracteristicile specifice analizei rețelelor sociale este lipsa anonimității și în unele cazuri chiar lipsa confidențialității. De asemenea, date relaționale mai pot fi culese prin experimente (de exemplu, experimentele centrate pe investigarea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
precum cea online sau prin telefon. Chestionarele utilizate în culegerea de date relaționale trebuie să cuprindă instrucțiuni precise cu privire la confidențialitate. Una dintre caracteristicile specifice analizei rețelelor sociale este lipsa anonimității și în unele cazuri chiar lipsa confidențialității. De asemenea, date relaționale mai pot fi culese prin experimente (de exemplu, experimentele centrate pe investigarea rețelelor sociale de schimb, analizate în capitolul 4, sau studiul realizat de Stanley Milgram (1967) cu privire la problema Lumii Mici, asupra căruia voi reveni în capitolul 3) și prin
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
capitolul 4, sau studiul realizat de Stanley Milgram (1967) cu privire la problema Lumii Mici, asupra căruia voi reveni în capitolul 3) și prin observație (de exemplu, studiul experimental realizat la uzinele Western-Electric Hawthorne; vezi capitolul 1). Un tip special de date relaționale utilizat în studiile de rețea (de exemplu, în analiza diferitelor forme de rețea) este cel generat prin simulări realizate cu ajutorul unor algoritmi statistici standard (rulați prin diverse soluții software precum NetLogo sau ERGM) (Robins, 2012). Datele relaționale pot fi colectate
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]