29,034 matches
-
așteptările cititorului din „secolul două'ș'unu”. Am înțeles din discuție că Doamna E.B. chiar nu știe ce conține caietul. Sau nu-și mai amintește. Cu atât mai mult trebuie să-mi fac datoria, să mă țin de promisiune. Așa că reiau lectura de unde am rămas, pentru ca în final să recurg la soluția cea mai bună: fie readucerea scriitorului în actualitate, fie „reînhumarea” lui prin depunerea caietului în arhiva Muzeului. Sper ca nu cumva, Doamne ferește!, publicarea comentariului meu să fie tot un
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
oricum, are de terminat redactarea foiletonului pentru ziarul local. „- Mare scofală!” remarcă ironic scriitorul, după ce, nu-i așa?, tot el și-a plasat „eroul” într-o fundătură. Mi se pare cel puțin curios. Eu, ca „simplu cititor” (îmi permit să reiau formula...), i-aș mai da o șansă. Sper să nu fie „interpretată” generozitatea mea. La noi, vorba nu știu cui, cât ești tânăr ți se iartă multe, iar după ce treci de o vârstă, totul ți se interpretează! Cred că aceasta ține de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
vârstă, taxat de ceilalți drept un „lăudăros”, îi relata cum și-a însoțit tatăl la pădure, împreună cu sora mai mică. Cucii cântau pe vârf de copaci, și doi dintre ei au ales să poposească pe capul lui și al surioarei, reluându-și cântecul de unde au rămas. Un episod incredibil: nu întâlnise niciodată vreo pasăre care să-l confunde (ca pe văru-său) cu un copac sau cu un par! Împrejurările au făcut să nu-și mai vadă vărul timp de vreo 25
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Nicanor. Zău că meriți! Toți izbucniră în hohote de rîs. Chiar și Bărzăunul rîse, considerînd astfel incidentul rezolvat. Ilinca puse tăblițele pe o piatră și făcu o plecăciune caraghioasă spre Bărzăun: Serviți, vă rog! Rîseră iar și vrură să-și reia lucrul, dar, deodată, simțiră apropierea unei mari primejdii. Toți, pînă în clipa aceea, uitaseră de existența lui Napoleon... Acum îl auzeau însă clar, undeva, departe, lătrînd într-un fel cu totul deosebit. Nu "ham, ham, ham", cum latră el de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fost extraordinar de frumos!... Nu?... N-avea cum fi mai frumos... De aceea n-am putut să mă opresc să nu strig... * Nu se știe precis, dar se pare că săpăturile de pe Dealul Ursului, în scopul găsirii comorii, au fost reluate după aproximativ douăzeci de minute de la eliberarea iedului. Numai că de data aceasta echipele s-au schimbat fără a se mai trage la sorți. După ce Bărzăunul fusese făcut în toate felurile pentru marea lui greșeală, din cauza căreia cele două făpturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
îl pișcă puțin de bărbie pe Tomiță, iar pe Bărzăun îl strînse la piept spunîndu-i "pistruiat'. Începu să rîdă chiar și Nicanor, dar, văzînd că Virgil se uită mirat la el, se încruntă numaidecît. Ei, acum putem sta de vorbă? reluă străinul. În aceeași clipă se auziră cîteva bătăi ușoare în ușă. Virgil întoarse capul și crezu că soarele răsare chiar atunci în ușa primăriei. Ilinca! șopti el fără să-l audă nimeni. Într-adevăr, pe ușă intrase Ilinca, îmbrăcată într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nu te mai lăuda degeaba, că fără noi tot n-ai fi făcut tu nimic!... La Peștera Liliecilor, sau la Gropniță, cum vrei să-i zici, aș vrea să mergem cîndva. Numai de s-ar putea. Însă uite ce este, reluă Bărzăunul mai ponderat, ridicînd un deget în sus, pentru a-și da mai multă importanță: eu zic să nu mai strînim iar tot satul. Mai chemăm încă cel mult doi-trei, în care să avem bază, nu niște momîi... ca Nuțu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Ai înțeles? Virgil nu mai fu în stare decît să-și aplece ochii și să dea afirmativ din cap. Nu-i mai trebuia altă explicație. Dar vreau să meargă și Vlad cu noi la... cum îi zice la locul ăla? reluă Ilinca plină de însuflețire. Peștera Liliecilor... sau Gropniță. Bine... dacă zici că-i departe, cheamă-l și pe Vlad, neapărat. E mai bine să meargă și el... și să nu aud că v-ați mai certat vreodată, că mă supăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să zici, că pînă acum numai ai lehăit degeaba. Lasă-l în pace pe Bărzăun! îi luă apărarea Ilinca. Înseamnă că știe el ce știe. Mai bine să-l ascultăm. Zi-i, Ticule! Uite ce zic eu că putem face, reluă Bărzăunul cu însuflețire. Plecăm, cînd vreți voi, dar cu cît mai repede cu atît mai bine, la Piatra Domniței și, acolo, sus, unde se văd cele două găuri mari în stîncă, vom descoperi ceva fantastic... Pe cuvînt! Ești aiurit total
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
discuție, ce-ți închipui tu că putem descoperi în găurile acelea?... Cuiburi de vulturi!... Lilieci ori păianjeni!... Altceva ce putem găsi? Cine s-ar fi putut urca pînă acolo să ascundă "comorile" pe care le visezi tu? Măi oameni buni, reluă foarte convingător Bărzăunul, deși un expert ar fi putut descoperi în vocea sa o ușoară neîncredere în reușita deplină a expediției visată de el, lăsați-mă să vă zic ce cred eu, iar voi n-aveți decît să faceți ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
părăsit... Pentru că totul a fost frumos pînă am ajuns acolo... sus... Nu-nțeleg. Eh, ce știi tu!... Și clătină din cap, cu atîta tristețe, încît mi-a fost rușine de mine că pot fi atît de neștiutor. A fost frumos, reluă el mai rar și mai calm, grozav de frumos... dar numai pînă acolo, sus, unde am descoperit nu comorile din inima muntelui... ci prăpastia care mă desparte de Ilinca... Eu pentru ea am făcut ce-am făcut... Și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-l ascult pe Dumnezeu dacă vrem să fim liberi. Deci, vinovați sunt șarpele și Adam. Profesorul se amuză copios de povestea spusă cu atăta seriozitate de ar fi crezut-o și Robo, dacă înțelegea că cei doi jucau teatru. Deci, reia profesorul, împreună cu doamna Aurora, soția mea, începeți azi conferințele cu clasele superioare și studenții. Robo pregătește elicopterul, decolăm! Sala de conferințe este plină de elevi și studenți gata să audă povești despre Cosmos, cum a spus un elev la intrare
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
s-a transformat într-un mare cataclism care a schimbat cu căteva grade axa planetei ce a dus la o iarnă permanentă, cu temperaturi negative foarte mici. Dar, noi credem că peste milioane de ani condițiile de viață se vor relua; viața embrionară din catacombele solului își va relua evoluția. Profesorul: Una dintre cele mai mari Agenții Spațiale ale Terei a trimis un robot care a aselenizat pe Marte. Și primele date transmise pe Tera confirmă ce spui: robotul deja a
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
a schimbat cu căteva grade axa planetei ce a dus la o iarnă permanentă, cu temperaturi negative foarte mici. Dar, noi credem că peste milioane de ani condițiile de viață se vor relua; viața embrionară din catacombele solului își va relua evoluția. Profesorul: Una dintre cele mai mari Agenții Spațiale ale Terei a trimis un robot care a aselenizat pe Marte. Și primele date transmise pe Tera confirmă ce spui: robotul deja a transmis fotografii și s-a apucat de săpat
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Nu l-am întrebat. Aurora: și cum lichidați viața de pe Pămănt? Evelin: După ieșirea noastră din Sistemul vostru Solar, bombardament cu o molimă generală sau printr-un bombardament Cosmic cu exploziv cu energie nucleară. Peste căteva miliarde de ani se reiau condițiile de viață și reluăm un alt experiment pe Pămănt. Aurora: Deci viața oamenilor de pe Pămănt a fost doar un experiment?! și cum va fi următorul experiment? Tot cu sămănță de om: alb, negru, galben? Evelin: Acum totul depinde de
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
și cum lichidați viața de pe Pămănt? Evelin: După ieșirea noastră din Sistemul vostru Solar, bombardament cu o molimă generală sau printr-un bombardament Cosmic cu exploziv cu energie nucleară. Peste căteva miliarde de ani se reiau condițiile de viață și reluăm un alt experiment pe Pămănt. Aurora: Deci viața oamenilor de pe Pămănt a fost doar un experiment?! și cum va fi următorul experiment? Tot cu sămănță de om: alb, negru, galben? Evelin: Acum totul depinde de Ceruri; făcusem pentru Pămănt un
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
format. De fapt, bariera nu-i un zid ci o nebuloasă formată din gaze, gheață, praf cosmic magnetizat, care ar pune în pericol orice navă din cele pe care le avem. Soluția? Aștept. Profesorul: în afară de întălnirea cu tinerii urmează să reluăm un ciclu de Conferințe Internaționale despre Pămănt, Soare, Univers, natură, om. Ai spus că participi? Evelin: Dacă postul de paznic de la Observator este ocupat... Aurora: Sunt sigură că vor fi întălniri memorabile. Evelin: Vreau să vă rog ceva... Aurora: Ce
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
căldură pentru clocitul oulelor dinozaurilor și mai ales hrana care a fost distrusă. Unii antropologi spun că dispariția dinozaurilor și a reptilelor zburătoare a fost una dintre marile șanse de supraviețuire și evoluție a omului pe Pămănt. Treptat, s-a reluat fotosinteza crescănd cantitatea de oxigen, căldură și lumină necesare vieții. Așa omul a ajuns stăpănul Pămăntului făcănd un nou pas înaintea sclavului de mai tărziu. Așa că să privim totuși cu respect scheletele dinozaurilor din muzeele lumii! Dar nu numai asteroizii
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
mai sunt multe probleme cu care trebuie completat 126 experimentul cum ar fi: influența alcoolului, drogurilor și a internetului asupra sănătății omului. și mai soliciți un milion de ani. Obții aprobarea, între timp se degajează drumul spre casă, iar noi reluăm sau continuăm programul de conferințe. Părerea unui muritor! Evelin: Alcool, droguri, internet; frații de cruce le-a pus la cale? Un nemuritor care trage să moară pe Pămănt este sfătuit de doi roboți?! Am să încerc. Dar am o rugăminte
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
de dezvoltare. Așa că, în urma cataclismului care a avut loc pe Marte, larvele nu puteau invada Pămăntul. Cele care au supraviețuit stau ascunse în adăncul cavernelor așteptănd ca milioanele viitoare de ani să refacă condițiile de viață pe Marte și să reia evoluția, teoria dv. Darwin: M-am liniștit... Dar ce s-a mai întămplat și se întămplă în circulația planetelor prin Cosmos? Profesorul: Numărul de stele descoperite și inventariate în cataloagele oamenilor de știință este de peste 300. Dar nimeni nu știe
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
gândire înaripată" (Fedru, 244), care vede esența dumnezeiască din lucruri. Despre o voce cerească va vorbi și Augustin: este iluminarea Maestrului Interior; nu se poate scrie poezie înaltă fără avea în spirit o insuflare de la zei. Ideea insuflării divine este reluată și de Cicero prin cuvântul furor, echivalentul "entuziasmului" elen; zeul alege pe cel pe care îl inspiră, lumina divină înlocuiește pe cea rațională. "Nimeni nu a fost vreodată mare fără suflul inspirației divine" (De natura deorum, II). În cartea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o moarte vie, repetată de la clipă la clipă, astfel că "toți ne trăim propria moarte", că firea îi este omului propriul daimon, iar gândurile omului sunt doar jocuri de copii; de asemenea, că armonia invizibilă este superioară celei vizibile; Platon reia această idee și concepe lumea umană a formelor muritoare, ca fiind o copie a unor arhetipuri eterne din empireu. El inversează astfel sensul unui proces inițiat de omul din începuturi, care proiecta în ideal modele existențiale supreme. Empedocle definește istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
împrumută de la Democrit ideea că inspirația poetului este suflu divin, idee reluată apoi, între alții, de Hölderlin, Nietzsche, Eminescu. Și tot Democrit este cel dintâi care afirmă că educația, poetică în primul rând, creează omului o a doua natură, idee reluată după două milenii de Schiller. Das Ding an sich "lucrul în sine" din Critica rațiunii pure kantiene își are originea în ideea lui Democrit: "În realitate noi nu știm nimic, pentru că adevărul se află în adâncul abisului"... "Căci naturii îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
transcendental a conceput o supraentitate divină Deitatea (Gottheit), aflată mai sus de Dumnezeu (Gott), deci care nu se contaminează de crearea lumii umane cu nereușitele ei. Și tot el afirmă că "omul poate crea pe Dumnezeu" (concepție care va fi reluată la Jakob Böhme). Cum asemenea viziune venea în totală contradicție cu concepția universal admisă privind raportul om-Dumnezeu, Eckhart previne: "Cei aleși vor înțelege, ceilalți vor trebui să creadă". Această afirmație ea însăși este un adevăr esențial, vorbind despre imposibilitatea ochiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mers continuu. Poezia reflexivă posedă suflu și suflet. În timp ce filozofia bâjbâie prin ceață adevărul, marea poezie creează un adevăr nou, propriul său adevăr, adevăr al conștiinței transmundane umane. Dacă filozofia încearcă să descopere adevăruri și creează aproximații mereu și mereu reluate în istoria filozofiei, poetul este demiurg el creează adevăruri eterne, care nu au fost niciodată și nu ar fi existat dacă nu era un anumit poet. Filozofia pură, teoretică, este explorare gnoseologică, sau instituie normative practice. Poezia gânditoare este demiurgică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]