6,737 matches
-
la inflație; 5) Determinarea ratei de rentabilitate a fluxurilor de numerar, fie prin abordarea prin perioade multiple, fie prin abordarea printr-o singură perioadă. a) Abordarea pe bază de perioade multiple În cazul în care se dorește calcularea ratei de rentabilitate a fluxurilor de numerar pe mai multe perioade, se va utiliza aceeași metodă ca în cazul calculării ratei de rentabilitate internă. Astfel, CFROI este rata de rentabilitate ce face ca valoarea prezentă a fluxurilor viitoare de numerar ale companiei (inclusiv
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
printr-o singură perioadă. a) Abordarea pe bază de perioade multiple În cazul în care se dorește calcularea ratei de rentabilitate a fluxurilor de numerar pe mai multe perioade, se va utiliza aceeași metodă ca în cazul calculării ratei de rentabilitate internă. Astfel, CFROI este rata de rentabilitate ce face ca valoarea prezentă a fluxurilor viitoare de numerar ale companiei (inclusiv valoarea reziduală) să fie egală cu investițiile brute ale companiei. N - numărul mediu de ani de utilizare a activelor depreciabile
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
bază de perioade multiple În cazul în care se dorește calcularea ratei de rentabilitate a fluxurilor de numerar pe mai multe perioade, se va utiliza aceeași metodă ca în cazul calculării ratei de rentabilitate internă. Astfel, CFROI este rata de rentabilitate ce face ca valoarea prezentă a fluxurilor viitoare de numerar ale companiei (inclusiv valoarea reziduală) să fie egală cu investițiile brute ale companiei. N - numărul mediu de ani de utilizare a activelor depreciabile ale companiei. Exemplu Presupunem că o companie
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
trebuie să fie făcută, luând în calcul costul de oportunitate al investiției, pentru a acumula o sumă egală cu costul activelor depreciabile la finalul perioadei de utilizare. Această abordare este prezentată și de colectivul Catedrei de analiză economico-financiară. Rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar se bazează pe fluxul de numerar brut al perioadei, scăzând amortizarea și raportând valoarea obținută la suma investițiilor brute<footnote G. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu (coord.), Analiză economico-financiară, Editura Economică, București, 2005, p. 329. footnote
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
oportunitate (rata medie de remunerare a capitalului total) egală cu CFROI calculat de 2,75%, rezultă: Aceeași valoare a CFROI se obține în ambele abordări, întrucât am utilizat o rata medie de remunerare a capitalului total egală cu rata de rentabilitate internă. 2.3.11. Surplusul de Valoare Adăugată - WAI (Wealth Added Index)<footnote 126 http://www.sternstewart.com, „Introduction to Wealth Added Index”, accesat în noiembrie 2010. footnote> Surplusul de Valoare Adăugată a fost creat de firma de consultanță Stern
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Surplusul de Valoare Adăugată - WAI (Wealth Added Index)<footnote 126 http://www.sternstewart.com, „Introduction to Wealth Added Index”, accesat în noiembrie 2010. footnote> Surplusul de Valoare Adăugată a fost creat de firma de consultanță Stern Stewart, din cauza limitărilor indicatorului Rentabilitatea Totală a Acționarilor. În jurul ideii de „surplus de valoare adăugată”, regăsim faptul că majoritatea companiilor creează valoare pentru acționari numai dacă rentabilitatea pentru investitori, prin prețul acțiunilor și dividende, depășește costul capitalului propriu. Surplusul de Valoare Adăugată ia în calcul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
2010. footnote> Surplusul de Valoare Adăugată a fost creat de firma de consultanță Stern Stewart, din cauza limitărilor indicatorului Rentabilitatea Totală a Acționarilor. În jurul ideii de „surplus de valoare adăugată”, regăsim faptul că majoritatea companiilor creează valoare pentru acționari numai dacă rentabilitatea pentru investitori, prin prețul acțiunilor și dividende, depășește costul capitalului propriu. Surplusul de Valoare Adăugată ia în calcul perspectiva tuturor acționarilor. Dacă rentabilitatea totală a acționarilor presupune că o anumită acțiune a fost deținută pe parcursul întregii perioade, Surplusul de Valoare
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
ideii de „surplus de valoare adăugată”, regăsim faptul că majoritatea companiilor creează valoare pentru acționari numai dacă rentabilitatea pentru investitori, prin prețul acțiunilor și dividende, depășește costul capitalului propriu. Surplusul de Valoare Adăugată ia în calcul perspectiva tuturor acționarilor. Dacă rentabilitatea totală a acționarilor presupune că o anumită acțiune a fost deținută pe parcursul întregii perioade, Surplusul de Valoare Adăugat măsoară valoarea creată pentru toți acționarii, inclusiv pentru cei care au cumpărat acțiuni noi. Mod de calcul Surplusul de Valoare Adăugată se
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
fost deținută pe parcursul întregii perioade, Surplusul de Valoare Adăugat măsoară valoarea creată pentru toți acționarii, inclusiv pentru cei care au cumpărat acțiuni noi. Mod de calcul Surplusul de Valoare Adăugată se poate calcula prin două metode: 1) WAI = ∆Valoarea bursieră - Rentabilitatea Așteptată + Dividende - - Costul capitalului propriu aferent acțiunilor noi, unde: ∆Valoarea bursieră = VB la sfârșitul perioadei - VB la începutul perioadei; Analiza performanței prin creare de valoare 98 Rentabilitatea Așteptată = VB la începutul perioadei × Costul capitalurilor proprii; Costul capitalului propriu aferent acțiunilor
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de Valoare Adăugată se poate calcula prin două metode: 1) WAI = ∆Valoarea bursieră - Rentabilitatea Așteptată + Dividende - - Costul capitalului propriu aferent acțiunilor noi, unde: ∆Valoarea bursieră = VB la sfârșitul perioadei - VB la începutul perioadei; Analiza performanței prin creare de valoare 98 Rentabilitatea Așteptată = VB la începutul perioadei × Costul capitalurilor proprii; Costul capitalului propriu aferent acțiunilor noi = Acțiuni noi × Curs bursier × Costul capitalurilor proprii (ajustarea perioadei); 2) WAI = (TSR - K) × Valoarea bursieră de deschidere unde: K - costul capitalului propriu. Metoda a doua de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Având în vedere utilizarea valorii bursiere, putem găsi o legătură directă și necesară între măsurarea performanței și cursul bursier. Mai mult, conform companiei de consultanță Stern Stewart, WAI este în strânsă legătură cu EVA. Astfel, în timp ce EVA remunerează managementul pentru rentabilitatea viitoare oferită investitorilor, WAI remunerează managementul pentru performanța curentă și pentru îmbunătățirea perspectivelor viitoare. Avantaje WAI urmărește surplusul de valoare creat pentru toți investitorii, inclusiv pentru cei care au cumpărat acțiunile în perioada de analiză; WAI este calculat utilizându-se
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de rezultatele financiare raportate. Astfel, sunt evitate o serie de limite ale rezultatelor contabile. Dezavantaje WAI se bazează pe cursul bursier ce poate avea o volatilitate ridicată; Calcularea costului capitalului diferă de metodologia utilizată, ducând la rezultate diferite; Similar cu Rentabilitatea Totală a Acționarilor, mărimea poate să se modifice în funcție de datele de început sau sfârșit utilizate în analiză. Capitolul 2. Sistemul de indicatori de analiză a creării de valoare 99 2.3.12. Surplusul de Valoare Adăugată Relativă - RWA (Relative Wealth
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
aceste costuri ar fi capitalizate, resursele umane ale întreprinderii ar putea reprezenta cel mai mare activ din evidențele contabile. 2.3.17. Marja economică (Economic Margin) Marja economică este o combinație a Valorii Economice Adăugate (EVA) și a ratei de rentabilitate a fluxurilor de numerar (CFROI), încercând să exploateze cele mai bune calități ale acestor instrumente de măsurare a performanței. În primul rând, numărătorul marjei economice, similar cu valoarea economică adăugată, se bazează pe profitul economic, ajutând managerii în procesul de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
primul rând, numărătorul marjei economice, similar cu valoarea economică adăugată, se bazează pe profitul economic, ajutând managerii în procesul de creare de valoare. Spre deosebire de EVA însă, marja economică adaugă deprecierea și amortizarea la fluxul de numerar și încorporează rata de rentabilitate a capitalului investit în costul capitalului. În al doilea rând, similar cu rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar, marja economică se bazează pe activele brute, putându-se astfel evita problemele legate de măsurătorile bazate pe valorile nete. Spre deosebire de rata
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
ajutând managerii în procesul de creare de valoare. Spre deosebire de EVA însă, marja economică adaugă deprecierea și amortizarea la fluxul de numerar și încorporează rata de rentabilitate a capitalului investit în costul capitalului. În al doilea rând, similar cu rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar, marja economică se bazează pe activele brute, putându-se astfel evita problemele legate de măsurătorile bazate pe valorile nete. Spre deosebire de rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar, marja economică utilizează fluxuri de numerar ce nu includ
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
capitalului investit în costul capitalului. În al doilea rând, similar cu rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar, marja economică se bazează pe activele brute, putându-se astfel evita problemele legate de măsurătorile bazate pe valorile nete. Spre deosebire de rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar, marja economică utilizează fluxuri de numerar ce nu includ datoriile financiare, separând astfel deciziile operaționale de cele financiare<footnote D.J. Obrycki, R. Resendes, „Economic Margin: The Link Between EVA and CFROI”, capitol în cartea, F.J. Fabozzi
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
suma anuală de rambursat, prin funcția „PMT” disponibilă în Microsoft Excel. 2.3.18. Perioada de avantaj competitiv (Competitive Advantage Period) Perioada de avantaj competitiv (P) este perioada în timpul căreia se așteaptă ca o companie să obțină un nivel de rentabilitate al investițiilor realizate ce depășește costul capitalului. Teoriile economice susțin că mecanismul pieței va conduce la scăderea rentabilității la nivelul costului capitalului. Astfel, o companie ce câștiga peste media de rentabilitate a pieței va atrage noi competitori ce vor accepta
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Competitive Advantage Period) Perioada de avantaj competitiv (P) este perioada în timpul căreia se așteaptă ca o companie să obțină un nivel de rentabilitate al investițiilor realizate ce depășește costul capitalului. Teoriile economice susțin că mecanismul pieței va conduce la scăderea rentabilității la nivelul costului capitalului. Astfel, o companie ce câștiga peste media de rentabilitate a pieței va atrage noi competitori ce vor accepta rentabilități mai scăzute, ducând astfel la scăderea mediei pe respectiva piață<footnote M. Mauboussin, P. Johnson, „Competitive Advantage
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
așteaptă ca o companie să obțină un nivel de rentabilitate al investițiilor realizate ce depășește costul capitalului. Teoriile economice susțin că mecanismul pieței va conduce la scăderea rentabilității la nivelul costului capitalului. Astfel, o companie ce câștiga peste media de rentabilitate a pieței va atrage noi competitori ce vor accepta rentabilități mai scăzute, ducând astfel la scăderea mediei pe respectiva piață<footnote M. Mauboussin, P. Johnson, „Competitive Advantage Period: The Neglected Value Driver”, FroNtiers of Finance, 1997, p. 3. footnote>. Acest
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
al investițiilor realizate ce depășește costul capitalului. Teoriile economice susțin că mecanismul pieței va conduce la scăderea rentabilității la nivelul costului capitalului. Astfel, o companie ce câștiga peste media de rentabilitate a pieței va atrage noi competitori ce vor accepta rentabilități mai scăzute, ducând astfel la scăderea mediei pe respectiva piață<footnote M. Mauboussin, P. Johnson, „Competitive Advantage Period: The Neglected Value Driver”, FroNtiers of Finance, 1997, p. 3. footnote>. Acest indicator a fost conceptualizat de Miller și Modigliani. Formula de la
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Finance, 1997, p. 3. footnote>. Acest indicator a fost conceptualizat de Miller și Modigliani. Formula de la care pornește este: CMPC - costul mediu ponderat al capitalului; NOPAT - rezultatul net din exploatare; I - investiții anualizate în active circulante și active imobilizate; R - rentabilitatea capitalului investit; (P) - perioada de avantaj competitiv. Figura 2.9 prezintă diferența dintre rentabilitatea capitalului investit și costul mediu ponderat al capitalului. Partea hașurată din ambele desene reprezintă valoarea creată de-a lungul timpului. În prima parte a figurii, se
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Formula de la care pornește este: CMPC - costul mediu ponderat al capitalului; NOPAT - rezultatul net din exploatare; I - investiții anualizate în active circulante și active imobilizate; R - rentabilitatea capitalului investit; (P) - perioada de avantaj competitiv. Figura 2.9 prezintă diferența dintre rentabilitatea capitalului investit și costul mediu ponderat al capitalului. Partea hașurată din ambele desene reprezintă valoarea creată de-a lungul timpului. În prima parte a figurii, se observă cum mecanismul pieței conduce la scăderea rentabilității la nivelul costului capitalului. Acesta este
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Figura 2.9 prezintă diferența dintre rentabilitatea capitalului investit și costul mediu ponderat al capitalului. Partea hașurată din ambele desene reprezintă valoarea creată de-a lungul timpului. În prima parte a figurii, se observă cum mecanismul pieței conduce la scăderea rentabilității la nivelul costului capitalului. Acesta este un exemplu teoretic despre modul în care funcționează indicatorul. Desenul din partea dreaptă din figura 2.9 prezintă modul în care piața funcționează. Investitorii cu o aversiune mare la risc tind să urmărească crearea de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
mediu la un leu capital investit ( pe ) (Economic Profit for one m.u. of invested capital) Profitul economic mediu la un leu capital investit reflectă rentabili tatea capitalului investit prin intermediul indicatorului EVA. Modelul de analiză este reprezentând diferența procentuală dintre rentabilitatea capitalului investit și costul mediu ponderat al capitalului. Sistemul factorial pornește de la analiza factorială a valorii economice adăugate<footnote V. Robu, Valoarea economică adăugată, Note de curs, Masterat Analiză Financiară și Evaluare, 2010. footnote>. Conform modelului de analiză, profitul economic
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
A este cea mai rentabilă, realizând un profit economic mediu la un leu capital investit de 0,685 de lei la cel mai mic nivel al capitalului investit dintre cele trei companii prezentate. O companie ce obține o diferență între rentabilitatea capitalului investit (RI) și nivelul de rentabilitate cerut de investitori (costul mediu ponderat al capitalului) este o companie performantă, ce creează valoare. Modelul pe poate fi utilizat, de asemenea, în cazul diviziilor unei companii, pentru verificarea nivelului de rentabilitate al
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]