14,075 matches
-
premiu pentru rol feminin. Poți sesiza falia, faptul că pe cei doi iubiți îi va despărți oribila experiență a avortului, iar lipsa de maturitate a junelui nu este în mod obligatoriu una meprizabilă, o frivolitate, ci un fapt. În cîteva replici, - este și meritul scenariului -, avem o situație tip a unui cuplu insuficient sudat din Epoca de Aur, care trăiește cu această teamă de a procrea împotriva voinței, din greșeală, într-un moment nepotrivit, într-un context ostil aducerii pe lume
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9258_a_10583]
-
își precizează poziția în formule peste care nu s-ar putea trece lesnicios: "în 1966, Ștefan Augustin Doinaș dezvolta unele nuanțate reflecții asupra poeziei în general, în revista "Familia" din Oradea: ŤPoezia nu e o imagine a realului, ci o replică la real, o construcție noneuclidiană în verbť. Cu atît mai mult dacă este vorba de o lirică Ťde ideiť - definită într-un răspuns la o anchetă (din același an) a săptămînalului ŤGazeta literarăť: ŤVorbind în limbaj hegelian, Ideea (deci orice
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
tare bine), ci și în urma acestora: structurile învechite de tipul bun foarte continuă și astăzi, popular, prin construcții precum bun tare sau bun rău. Postpunerea e chiar un mijloc de accentuare a valorii intensive. Secvența bun rău apare în numeroase replici colocviale din Internet: "e bun rău..." (prosport.ro), "băieții de la Guerilla de mai de dimineața, câteodată buni rău, câteodată așa-și-așa, câteodată rău de tot" (comentarii, rogozanu.bolg); pentru bună rău citatele decente sînt mai greu de găsit, dar
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
are variante. Prima: la telefon. Ea încerca să întrerupă convorbirea, începută la Frankfurt, într-un amestec de română snoabă și germană, cum s-ar zice, de Dîmbovița, pentru intimidare... Vorba ceea, pleca avionul. Prietena de-acasă, nimic. După încheieri amînate, replica decisivă: Te sun din RO. Sfîrșit apel.
Frumoasa viață liniștită by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9281_a_10606]
-
care l-a marcat pe poet, fiu de deținut politic: "îți vin în gînd:/ Anotimpul cenușii,/ Sintagma lui noiembrie, desfigurată,/ Anii mitraliați, partizanii din munți,/ Aruncații în groapa comună/ Din Cimitirul săracilor.// }i-a măcinat destinul/ Apocalipsa bolșevică / Ciuma roșie;/ Replica ta este/ Un raft de metafore" (Raft). Dar lucrurile n-au mers pe o cale satisfăcătoare, ci "din absurd în absurd", întrucît "ne înghite un crater diabolic", drept care "sîntem solidari întru zădărnicie" (Accent). Holocaustul brun a lăsat loc celui roșu
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
cotă nu doar pe meleagurile domniei sale, propus în premieră la noi, tradus extrem de inspirat de Theodor Cristian Popescu și Cristina Toma, și ei canadieni prin adopție. Piesa este foarte bine scrisă, foarte bine structurată, cu umor negru din belșug, cu replică clară, care vine bine în gura și în mintea actorului, fără filosofii absconse. Vorbind, în același timp, despre filosofia derizoriului, a întunericului vieții, a scenaritei, a singurătății și angoaselor. George F.Wlaker are un ciclu de șase texte, "Suburbian Motel
Întâmplări de la motel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9278_a_10603]
-
însuși de-o actualitate șocantă. Risipirea românilor în cele patru vânturi, revenirea și plecarea în numele unei neașezări fără leac constituie o descriere sfâșietoare a destinului pe care nici nu ni-l asumăm, nici nu-l putem respinge. Compus ca o replică adresată Cetitorului (adică Cenzorului din epoca comunistă), textul are gravitatea și patetismul autentic al unui discurs politic asumat: Peste locuri, peste personaje și peste esopicul limbaj ce le-a făcut posibile se așternea pulberea cenușie a unei presimțiri catastrofice. Ce
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
pare să fie în continuare perceput ca un fel de variație față de mult prea banalizatul mișto: "cică sună mai cașto (nu mișto, cașto)" (sneakysid.blogspot.com). Forma specială de feminin e mai rară; am întîlnit-o în cîteva exemple interesante, în replici construite, cu intenție, fie pentru a conferi dialogului un marcat aer suburban - "aia la care a spus vecinu de la doi "bă ce caștoacă e să mor eu" !" (rowatch.deviantart.com), eventual asociat cu mărci ale vorbirii țiganilor - "Intervievat, unul dintre
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
În primă și ultimă instanță, putea fi citit!... Întrucât construcția, chiar modificată, rămânea importantă; de asemenea epicul, oricât de împins spre reflexivitate. În Zmeura de câmpie, personalitatea romancierului se vede în destructurarea unei ficțiuni încă nestructurate. La nivelul metaliterar, intervențiile, replicile, comentariile sunt abundente. Mircea Nedelciu scrie note de subsol; zgândăre curiozitatea cititorului și apoi o "satisface" dând informații în avans și în exces; introduce extrase din diferite cărți și își face personajele să se refere la el, Autorele care trage
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
încurajează, ci alienează: Acum dacă am intrat în distribuție/ Fie/ Dar eu sînt învățat/ Să povestesc despre călătoriile mele/ Pe cînd aici trebuie să mă supun didascaliilor/ ș...ț și mă înspăimîntă ideea că de aici înainte/ Voi trăi pentru replica aceea" (Ca soldatul care așteaptă, p. 47). Ca în Epistolele către Alexandros, poetul nu se lasă redus la o singură ipostază, mizele poemelor sale ating zone diferite. Uneori citim meditațiile unui spirit religios despre singura înțelepciune adevărată din lume (vezi
Poeme în regie proprie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9330_a_10655]
-
foaia de varză, prefăcut într-un războinic cu pistoale la brâu, cu chivără și cu paloșe în mâini și în dinți! Minunată putere bovarică de a te proiecta altfel decât cum ești!" (p. 6) După mai bine de șapte decenii replica profesorului Ion Pop vine calm, argumentat, plină de civilitate. Ea demonstrează că întreaga carieră literară a lui Ilarie Voronca stă sub semnul celei mai autentice avangarde, fiind chiar una emblematică din această perspectivă. După o lectură analitică și comparativă a
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
decât Iona al lui Sorescu, de care ar fi prea didactic să-l apropiem, personajul feminin - unic, de altfel - al acestei piese caută un public. Nu un partener, nu un alt actor în tandem cu care să-și emită, incontinent, replicile, ci un auditoriu. Ea își joacă piesa amoroasă înaintea unui cuptor cu microunde, pe aceea demnă de Brodway în fața nimănui, pe aceea mută în imaginar, pentru a sfârși - poate - la capătul unei țevi de carabină. Protagonista sau spectatorul. Rămâne de
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
societăți care să-și fi rătăcit toate reperele. Deși bavardajul caracterizează mai toate personajele Gabrielei Gavril și se trăncănește enorm de-a lungul întregului roman, comunicarea propriu-zisă tinde spre zero. Fiecare personaj pare a vorbi singur, fără nici o legătură cu replicile interlocutorului, deși au haz și uneori sunt pline de expresivitate, cuvintele se scurg printre degete și în urma lor nu rămâne nimic. Discuțiile dintre oameni nu au mai multă consistență decât întâmplările din vis, de aici un anumit aer de lunatic
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
descriere, dialogul este mult mai greu de izbutit. Dacă pentru poveste e de ajuns un dram de inspirație și pitoresc, daca pentru descriere simțul detaliilor poate fi suficient, în cazul dialogului e nevoie de o foarte fină intuiție a firescului. Replicile trebuie să sune natural, să pară că nu mai sunt scrise, ci rostite, or tocmai asta îi lipsește lui Liviu Cangeopol. Personajele declama pretențios sau împletesc monologuri interioare, adeseori incitante, dar care nu sună niciodată normal. O lume ficționala în
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
contrariul său. Sau poți, dar atunci se răzbună cerneala: nu se mai fixează pe hârtie". Din această cauză, apariția cenzurii ideologice coincide cu sfârșitul cărții, altfel spus cu moartea literaturii. Stilul Monicăi Lovinescu este alb, curat, fără adjective, învecinat cu replicile din teatrul absurd. E loc și de umor, și de un lirism care nu cade niciodată în sentimental, ci este mai degrabă tragic, ca în capitolul despre cuplul care așteaptă penibil, chinuitor, doar să treacă încă o zi, să treacă
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
ședinței de excludere din partid și securistul care îl anchetează): "comunismul este omul scăpat de orice fel de servituți, chiar și de obsesia chinuitoare a propriei sale libertăți" (p. 465, cu o variantă de formulare la p. 123). Era o replică la definiția lui Lenin, singura acceptată în epocă: "comunismul este puterea sovietelor plus electrificarea", dar o replică dinamitardă, pe care, oricât de generoasă în fond, nu voia să și-o asume nimeni și nici să o accepte, pentru că nu avea
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
de servituți, chiar și de obsesia chinuitoare a propriei sale libertăți" (p. 465, cu o variantă de formulare la p. 123). Era o replică la definiția lui Lenin, singura acceptată în epocă: "comunismul este puterea sovietelor plus electrificarea", dar o replică dinamitardă, pe care, oricât de generoasă în fond, nu voia să și-o asume nimeni și nici să o accepte, pentru că nu avea aprobarea oficială. Chiril Merișor descoperă că a gândi pe cont propriu, chiar dacă, aparent, în spiritul epocii, e
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
my friends". Tot Maria Manolescu a scris și piesa "Sado-Maso-Blues Bar", regizată de Gianina Cărbunariu, în această stagiune, la Teatrul Foarte Mic. Amprenta fiecărui regizor se simte acut în prelucrarea textului, în drumul către spectacol. Personalitatea fiecăruia modelează scriitura, tonul, replica, fără să modifice mesajul. Dimpotrivă, aș zice, acutizîndu-l. Și Gianina Cărbunariu, și Radu Apostol știu să comunice cu actorii tineri sau foarte, foarte tineri. Și asta se vede pe scenă. Cum se intuiește și pasiunea lor. Mă interesează să descifrez
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
sau pe alți antici greci. Nu aici mă împiedic. Să citesc e una, să aud, cu lipsă de măsură, e alta. Și e cumva la prima mînă. Cred că mesajul nu ar fi nicidecum diluat și nici universul redus dacă replicile ar mai fi ușurate, din cînd în cînd, de frecvența unor cuvinte. Nici adevărul, nici emoția nu pierd nimic. Nu prin asta este un autor sau un regizor cool. Ci, de pildă, prin forța și ludicul pe muchie de cuțit
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
nu era aroganță, ci atitudinea sceptică a intelectualului rafinat, exasperat uneori de simplitățile și naivitățile unora din tovarășii lui de tribună. Istrati îl trata cu un umor dezarmant. I-am văzut după întruniri într-un schimb de cuvinte în care replica lui Istrati îl obliga să zîmbească și să renunțe la tonul iritat. Se certau, dar nu se supărau. Istrati se certa, de altfel, cu toți mesagerii veniți de la centru. Erau, cum aveam să aflu mai tîrziu, discuții de principii și
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
oferim o interpretare alternativă. (Studiile elaborate de Ș. Cerkez și M. Cerkez merg în această direcție.) Dar, eventual, s-ar putea încerca și altceva: acestor fapte să le fie adăugate altele noi. Studiul lui H. Terpe se bazează pe o replică (este adevărat, sumară), realizată în primul deceniu al anilor 2000 de către cercetători și studenți ai SNSPA, a cercetărilor făcute de echipele Școlii lui Gusti în anii ’30 ai secolului trecut în zona Vrancei . Aceste noi date, coroborate cu altele disponibile
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
apăr... - De cine? De ce? - E un joc? - Nu, nu e un joc, vei spune. Repet: - De ce? - Pentru că nu am găsit omul... Fiecare, așteaptă un Mesia al lui, în stare să-i simtă ființa de dincolo de cuvinte, de dincolo de oboseală, de replica la replică, de lovitura la lovitură, ființa de dincolo... Timpul trece, îmbătrânim, și e păcat că am avut doar curajul de a ne zâmbi, uneori, pe stradă, de a ne spune cuvinte în care nu credeam. Totul este, în esență
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
cine? De ce? - E un joc? - Nu, nu e un joc, vei spune. Repet: - De ce? - Pentru că nu am găsit omul... Fiecare, așteaptă un Mesia al lui, în stare să-i simtă ființa de dincolo de cuvinte, de dincolo de oboseală, de replica la replică, de lovitura la lovitură, ființa de dincolo... Timpul trece, îmbătrânim, și e păcat că am avut doar curajul de a ne zâmbi, uneori, pe stradă, de a ne spune cuvinte în care nu credeam. Totul este, în esență, de natura
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
mea o mai includea pe îndrăzneața și isteața Portocală, poreclită astfel pentru faptul că mereu mânca felii de portocală, chipsuri sau semințe, în ciuda faptului că era zveltă și rapidă ca o felină, cu ochii ageri sclipind ascuns, șmecher, și inventa replici directe, fără să stea pe gânduri, vioaie ca intensitatea culorii portocalelor... curajul, ideile și îndrăzneala ei erau bune pentru expediție, și am decis că neapărat aveam să o includ în echipă. Îmi trebuia și cineva inventiv ca ea, cu inițiativă
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
însăși povestește, își descheie brusc corsajul și îi arată maestrului sânii. „Prințesa“ nu-i lasă lui Sigmund nici o secundă de răgaz și, cum clipea des și foarte mirat, Profetul o aude adresându-i-se pe un ton care nu admitea replică: „Sunt sigură că aveți un sex impresio nant!“ În pofida geniului său, marele Sigmund nu a reușit să o elibereze pe Marie Bonaparte de frigiditate. Psihanaliza, ce mană cerească pentru ea! Într-o scrisoare către René Laforgue, Marie mărturisește: „Inconștientul meu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]