3,846 matches
-
PRIMEI ÎNTÂLNIRI În atelierul de pictură Cu o zi înainte de plecarea spre Paris, i-am telefonat Ioanei ca nu cumva, furată de mondenități, să uite că so seam la ea spre seară. — Nu sunt chiar așa de ramolită, mi-a replicat vioaie, numai să știi că nu vom putea vorbi. Sunt foarte răgușită și doctorița mi-a interzis să scot vreun cuvânt. Stupefiată, abia am izbutit să articulez: — Bine, dar atunci cum ne vom înțelege? Prin scris? Îmi și imaginam insolitul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
mă face să cred că e reîncarnarea spiritului lui. O prietenă care m-a invitat la masă a insistat să vin după aceea cu ea să văd pisicile din cartier pe care le hrănea la o anumită oră. I-am replicat că nu iau decât un pisic roșu. Ne ducem în stradă și 17 sosește unul mic, ruginiu, toate celelalte mâțe și motani i-o luau înainte la mâncare, el nu se alegea cu nici o firi mitură. Am zis: „Pe ăsta
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
îi răspund: It would be such an honor to have your Majesty in our house!2 și adaug, hoho tind, după o matură gândire: So you could help us wash the dishes! 3. A fost un râs nemaipomenit. Delicioasă, a replicat: It would be a pleasure! 4 — Dacă tot ai adus vorba despre Lipari, am îndem nat-o, spune-ne și nouă câte ceva despre acel loc. 27 IMAGINI DE INTERIOR 1. Ce vis ar fi să zbor peste visurile mele [și
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Nu o vedeam prea des. În tr-o zi am primit chiar o palmă de la ea. Tocmai se întorsese 35 CELE MAI VECHI AMINTIRI dintr-o călătorie și a vrut să mă sărute de bun-venit, dar eu m-am dat înapoi, replicându-i: „Tu nu ești mama mea, Bonnie este mama mea adevărată!“ Cum își petrecea timpul mai mult în străinătate decât acasă, mamei nu i-a fost ușor să înghită o asemenea mustrare. De fapt, bunica ne-a crescut. Am fost
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Eram toate amorezate de el. Atunci o prietenă m-a între bat: „Dacă zici atâtea când îl vezi, ce ai fi în stare să faci pentru Rege?“ „Mi-aș da sufletul pentru el!“ i-am răspuns, palpitând. „Mare brânză!“ a replicat realistă cealaltă. — Și pe urmă? — Pe urmă, la cincisprezece ani și jumătate, pe vremea când încă mă mai plimbam pe patinele cu rotile, m-am măritat. — Cu cine? — Să vezi cum a fost. Se declarase războiul, familia noastră era în
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
care poți picta lumina serii Învață-mă cum să adun în scris 82 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE Undele timpului pe care luneci, Să te opresc în rama unui vis... — Parcă nu era vorba să ne însiropăm! mi-a replicat Ioana pe e-mail. — E doar o schiță de portret, m-am apărat fără con vin gere. Ce zici de o suită de tablouri în care să te prind puțin câte puțin? — Fie, dar fără atâta zahăr, sugeră ea. Ne trebuie
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
fost invitată la Monaco cu ocazia Salonului de Pictură?“ „Nu“, îi răspund. A fost o surpriză pentru mine, nu mă așteptam deloc la așa ceva, mai ales că era vorba de un mare premiu. „De ce?“ „Pentru că ești o femeie de lume“, replică ea. „Aha! Mulțumesc, ripos tez. Sunt încântată de acest compliment.“ — Nu pricep insinuarea. — Știi, la noi, în Franța, dacă te îmbraci îngrijit în seamnă că ești de dreapta ca orientare politică, iar pictorița respectivă, fiind de stânga, mă sfida. Dacă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
spun lui Sergiu: „Uită-te la scârba din spate care-mi face cu ochiul de două ore!“ Cu o privire de asasin, Sergiu se întoarce spre individ, apoi imediat, râzând: „N-ai văzut că nenorocitul are un tic?“ „Cum?!“ am replicat neîncrezătoare, dar, în fond, puțin dezamăgită. — A fost ca un duș rece. — Defectul meu e că uneori sunt prea sigură de mine, conchise Ioana. De exemplu, la un spectacol, fusesem așe zată între președintele țării respective și soția lui. După
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
M-am dus, am căutat, am adus. Cineva din anturajul lui îmi spune: „Nu fiți atât de acaparatoare! Majestatea Sa se poate servi singur.“ — Văd că făceai lumea geloasă! Atunci eu ce crezi că răspund? — N-am idee. — I-am replicat: „Regele are nevoie de popor. Eu sunt poporul!“ 110 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE 1. Fundația are mai multe filiale caritabile, trei în România (una la București, pentru ajutorarea copiilor handicapați, una la Plătărești, pentru ajutorarea unui spital de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
aceea mă oblig să râd, să râd mereu de pretențiile noastre la dăinuire. — Unde e Dumnezeu în piesa ta? — Dumnezeu este cu noi, dar având toată lumea în grijă poate îi mai scapă vreun amărât. — Nu-i chiar așa, i-am replicat, eu cred că... 120 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE — Dumnezeu ne-a adus pe lume, mă întrerupse Ioana, ne-a dat libertatea de alegere, noi trebuie să ne des curcăm cum putem cu ce-am primit. Oare plătim pe
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Hai să revenim la chestionar, mă zori Ioana. — Care sunt pictorii tăi preferați? — Leonardo, Piero della Francesca, Rafael, Monet, Klee, Bissière. Mai sunt multe întrebări? — Destule. De ce? m-am mirat. — Pentru că viața este scurtă, nu avem dreptul să ne plictisim, replică Ioana. 128 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE — O să sar peste câteva. În ce țară ai vrea să trăiești? — Într-o țară unde ura și invidia să nu existe. Dar tu? Într-o Românie vindecată de rău. Apoi am conti
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
odată o societate de profilaxie a orgoliului. . . li voi da numele Măriei și dacă mă vei ajuta frumos în cercetările mele, te voi decora cu o floare violetă de butonieră, când voi strânge fonduri. - Numele dumitale! Numele dumitale îl punem! replica Rim, pe care floarea de butonieră îl captiva cu totul. Totuși conștiința savantului îl stăvilea oarecât. Nu o contrazicea, dar ofta amabil. Materializarea sufletului! Admirabil! Colosal, dar problematic! Se despărțeau astfel, fără de progrese mari în convingerile lor reciproce. Mini își
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
stau la etaj, într-un bloc din buricul Parisului. — Aș putea să aduc o prietenă cu mine? am întrebat-o cu sfială, temându-mă în acea clipă să dau ochii cu ea de una singură. — Vino cu cine vrei, a replicat cu aceeași însuflețire. E loc destul, nu ne deranjăm, fiecare e liberă să-și facă programul cum dorește. Ne vedem seara. Am pus jos receptorul, cu gura până la urechi. Glasul Ioanei sunase atât de apropiat, aveam ciudata senzație că ne
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
temeam de ea. În atelierul de pictură Cu o zi înainte de plecarea spre Paris, i-am telefonat Ioanei ca nu cumva, furată de mondenități, să uite că soseam la ea spre seară. — Nu sunt chiar așa de ramolită, mi-a replicat vioaie, numai să știi că nu vom putea vorbi. Sunt foarte răgușită și doctorița mi-a interzis să scot vreun cuvânt. Stupefiată, abia am izbutit să articulez: — Bine, dar atunci cum ne vom înțelege? Prin scris? Îmi și imaginam insolitul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
mă face să cred că e reîncarnarea spiritului lui. O prietenă care m-a invitat la masă a insistat să vin după aceea cu ea să văd pisicile din cartier pe care le hrănea la o anumită oră. I-am replicat că nu iau decât un pisic roșu. Ne ducem în stradă și sosește unul mic, ruginiu, toate celelalte mâțe și motani i-o luau înainte la mâncare, el nu se alegea cu nici o firimitură. Am zis: „Pe ăsta îl iau
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
dreams! Eu imediat îi răspund: It would be such an honor to have your Majesty in our house! și adaug, hohotind, după o matură gândire: So you could help us wash the dishes!. A fost un râs nemaipomenit. Delicioasă, a replicat: It would be a pleasure! — Dacă tot ai adus vorba despre Lipari, am îndemnat-o, spune-ne și nouă câte ceva despre acel loc. — Întâi am fi vrut să ne facem o casă în Grecia. Ne plăcea atât de mult strălucirea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
era de o frumusețe fascinantă. Nu o vedeam prea des. În tr-o zi am primit chiar o palmă de la ea. Tocmai se întorsese dintr-o călătorie și a vrut să mă sărute de bun-venit, dar eu m-am dat înapoi, replicându-i: „Tu nu ești mama mea, Bonnie este mama mea adevărată!“ Cum își petrecea timpul mai mult în străinătate decât acasă, mamei nu i-a fost ușor să înghită o asemenea mustrare. De fapt, bunica ne-a crescut. Am fost
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Eram toate amorezate de el. Atunci o prietenă m-a între bat: „Dacă zici atâtea când îl vezi, ce ai fi în stare să faci pentru Rege?“ „Mi-aș da sufletul pentru el!“ i-am răspuns, palpitând. „Mare brânză!“ a replicat realistă cealaltă. — Și pe urmă? — Pe urmă, la cincisprezece ani și jumătate, pe vremea când încă mă mai plimbam pe patinele cu rotile, m-am măritat. — Cu cine? — Să vezi cum a fost. Se declarase războiul, familia noastră era în
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
-mi vine înapoi ca un parfum. Tu care poți picta lumina serii Învață-mă cum să adun în scris Undele timpului pe care luneci, Să te opresc în rama unui vis... — Parcă nu era vorba să ne însiropăm! mi-a replicat Ioana pe e-mail. — E doar o schiță de portret, m-am apărat fără con vin gere. Ce zici de o suită de tablouri în care să te prind puțin câte puțin? — Fie, dar fără atâta zahăr, sugeră ea. Ne trebuie
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
fost invitată la Monaco cu ocazia Salonului de Pictură?“ „Nu“, îi răspund. A fost o surpriză pentru mine, nu mă așteptam deloc la așa ceva, mai ales că era vorba de un mare premiu. „De ce?“ „Pentru că ești o femeie de lume“, replică ea. „Aha! Mulțumesc, ripos tez. Sunt încântată de acest compliment.“ — Nu pricep insinuarea. — Știi, la noi, în Franța, dacă te îmbraci îngrijit în seamnă că ești de dreapta ca orientare politică, iar pictorița respectivă, fiind de stânga, mă sfida. Dacă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
spun lui Sergiu: „Uită-te la scârba din spate care-mi face cu ochiul de două ore!“ Cu o privire de asasin, Sergiu se întoarce spre individ, apoi imediat, râzând: „N-ai văzut că nenorocitul are un tic?“ „Cum?!“ am replicat neîncrezătoare, dar, în fond, puțin dezamăgită. — A fost ca un duș rece. — Defectul meu e că uneori sunt prea sigură de mine, conchise Ioana. De exemplu, la un spectacol, fusesem așe zată între președintele țării respective și soția lui. După
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
M-am dus, am căutat, am adus. Cineva din anturajul lui îmi spune: „Nu fiți atât de acaparatoare! Majestatea Sa se poate servi singur.“ — Văd că făceai lumea geloasă! Atunci eu ce crezi că răspund? — N-am idee. — I-am replicat: „Regele are nevoie de popor. Eu sunt poporul!“ România lăuntrică În timpul celor șapte luni de frenetice schimburi de mesaje pe internet, Ioana își exterioriza furtunos reacțiile la capitolele pe care i le trimiteam, semnând „mătușa afo lată“, „mătușa pisăloagă“, „mătușa
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
aceea mă oblig să râd, să râd mereu de pretențiile noastre la dăinuire. — Unde e Dumnezeu în piesa ta? — Dumnezeu este cu noi, dar având toată lumea în grijă poate îi mai scapă vreun amărât. — Nu-i chiar așa, i-am replicat, eu cred că... — Dumnezeu ne-a adus pe lume, mă întrerupse Ioana, ne-a dat libertatea de alegere, noi trebuie să ne des curcăm cum putem cu ce-am primit. Oare plătim pe lumea cealaltă pentru prostiile, egoismul, invidia, violen
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Hai să revenim la chestionar, mă zori Ioana. — Care sunt pictorii tăi preferați? — Leonardo, Piero della Francesca, Rafael, Monet, Klee, Bissière. Mai sunt multe întrebări? — Destule. De ce? m-am mirat. — Pentru că viața este scurtă, nu avem dreptul să ne plictisim, replică Ioana. — O să sar peste câteva. În ce țară ai vrea să trăiești? — Într-o țară unde ura și invidia să nu existe. Dar tu? Într-o Românie vindecată de rău. Apoi am conti nuat: Ce detești cel mai mult? — Oportunismul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
și nemurire. Ochii lui Nuharoo scânteiază, și ea face o plecăciune adâncă. În frunte cu Nuharoo, toate șapte ne ridicăm și apoi cădem în genunchi, iarăși și iarăși. Ne facem plecăciunile față de împăratul Hsien Feng și Marea Împărăteasă. Ne cântâm replica la unison: — Vă dorim Majestăților Voastre zece mii de ani de viață. Să vă fie norocul la fel de plin precum Marea Chinei de Est și sănătatea la fel de verde precum Munții Sudici. 5 După apusul soarelui sunt condusă înapoi la familia mea într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]