2,430 matches
-
durerea (4). Respondenții, cu excepția celor trei care cred că acuzele sunt corecte, subliniază aspectul de subiectivitate al durerii, aspect de regulă și tradițional neglijat în serviciile noastre medicale. 3. Când se plâng pacienții? întrebarea are variante de răspuns la alegere. Respondenții recunosc în cea mai mare măsură că acuzele pacienților sunt importante. Astfel ei aleg: „pacienții se plâng atunci când consideră că durerea e semn de boală”(8), „se plâng atunci când durerile sunt foarte intense”(11), „se plâng atunci când apar dureri noi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoană”și chiar un răspuns surprinzător de cinic, deși s ar putea să nu fie neobișnuit în atitudinea față de durere din serviciile noastre medicale: „se plâng când vor să impresioneze”. 4. Care e răspunsul personalului medical? Răspunsurile sunt formulate și respondenții pot să aleagă: „întotdeauna le iau în considerare și caut explicația”(27), „le iau în considerare dacă consider că-s reale”(5), „le iau în considerare dacă sunt și alte semne care să-mi indice cauza durerii”(4). Este remarcabil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
majoritar la această întrebare și care contravine atitudinii față de durere conturate de răspunsurile anterioare. 5. Cât timp alocați discuției cu pacientul în legătură cu durerea de care se plânge? Răspunsurile nu sunt sugerate de chestionar și sunt lăsate la libera formulare a respondentului. Acestea sunt: „până mă lămuresc de caracteristicile și particularitățile acuzelor”(24); „15 minute”(5); „5 minute”(1); „până mă lămuresc de cauză”(10), „cât dorește să-mi vorbească pacientul”(2), iar un chestionar omite să dea un răspuns la această
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
generală. Un singur răspuns, din nou, pare oarecum agasat de acuzele de durere ale pacienților. 8. Credeți că se acordă suficientă importanță plângerilor de durere ale pacienților în unitatea unde lucrați? întrebarea este redundantă și menită să sublinieze congruența răspunsurilor. Respondenții aleg răspunsurile, după cum urmează: da (29), nu (3); apare, din nou, un chestionar fără răspuns. Răspunsurile creionează servicii medicale grijulii, de calitate, cu o atenție crescută față de aspectul holistic al persoanei. 9. Pe lângă durere, ce mai acuză pacienții spitalizați? Răspunsurile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
29), nu (3); apare, din nou, un chestionar fără răspuns. Răspunsurile creionează servicii medicale grijulii, de calitate, cu o atenție crescută față de aspectul holistic al persoanei. 9. Pe lângă durere, ce mai acuză pacienții spitalizați? Răspunsurile sugerate și lăsate la alegerea respondenților sunt: simptomele (nici o alegere); condițiile igienico-sanitare (15); medicamentele (14); hrana (14); condițiile de cazare (12); atitudinea personalului (8). Frecvența crescută a plângerilor pacienților față de condițiile proprii spitalelor ne obligă să reflectăm asupra impactului pe care îl au acestea asupra pacienților
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acordă o atenție prea mare durerii de care se plâng pacienții și nu simt nevoia să ia o măsură pentru a diminua suferința acestora. 12. Cine credeți că ar trebui să facă prescripții pentru durerile intense? Răspunsurile sunt la alegerea respondenților. Alegerile sunt: orice medic (16); neurologul sau psihiatrul (9); oncologul (5); medicul de familie (4). Un număr mare de respondenți (14) atribuie doar unor specialiști dreptul de a face prescripții sau cu alte cuvinte de a se ocupa de durere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a diminua suferința acestora. 12. Cine credeți că ar trebui să facă prescripții pentru durerile intense? Răspunsurile sunt la alegerea respondenților. Alegerile sunt: orice medic (16); neurologul sau psihiatrul (9); oncologul (5); medicul de familie (4). Un număr mare de respondenți (14) atribuie doar unor specialiști dreptul de a face prescripții sau cu alte cuvinte de a se ocupa de durere. 13. Ce dureri credeți că ar trebui tratate? Răspunsurile formulate de către personalul medical arată astfel: „doar cele reale”(16); „toate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
personalul medical. Subiectivitatea celui care este chinuit de durere este mai puțin importantă în ochii personalului medical sau altfel spus: „eu știu cât și cum te doare!”. 15. Considerați durerea un simptom important? Este o întrebare redundantă urmărind congruența răspunsurilor. Respondenții își aleg răspunsurile astfel: da (26); depinde de intensitate (9); depinde de pacient (3). Ultimele două tipuri de răspunsuri arată reticența personalului față de acuzele de durere ale pacienților. Răspunsurile sunt congruente cu cele de la întrebarea anterioară. 16. Considerați că în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se acordă suficientă atenție durerii exprimate de pacienți în serviciile de sănătate? Răspunsurile apar global oarecum indecise căci în aceeași măsură (13) consideră că „se acordă suficientă importanță”și 13, că „nu se acordă suficientă importanță”. Un număr de 7 respondenți recunosc că nu știu. Acest lucru înseamnă și faptul că nu li s-a cerut să reflecteze asupra acestui lucru, că zilnic confruntându-se cu durerea, mecanismele lor de apărare s-au dezvoltat astfel încât îi protejează, dar în același timp
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sănătate. Anul 2010 a evidențiat întregii societăți din România colapsul în care se află sistemul de sănătate. Acesta este generat în special de resursele umane, dar este susținut și de lipsa resurselor materiale. în loc de concluzii în cea mai mare măsură respondenții consideră durerea ca o stare de disconfort și îi acordă atenție, vorbind cu pacientul până ce se lămuresc asupra cauzelor. întrebarea care apare la sfârșitul acestui lanț de abordare a durerii este: oare după ce personalul medical a înțeles cauzele, explică acest
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate insufla puterea de a lupta cu boală sau, dimpotrivă, poate lăsa impresia că vindecarea ține în totalitate de el, e în mâinile lui și a medicamentelor, iar pacientul nu joacă nici un rol. Investigația relevă un număr prea mare de respondenți (o treime) care nu au o definiție a durerii ceea ce semnifica nu doar lipsa de pregătire în acest domeniu, ci și lipsa de reflecție cu privire la acest subiect cu care se confruntă zilnic, într-o rutină insensibilă și dezumanizantă. Mulți respondenți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
respondenți (o treime) care nu au o definiție a durerii ceea ce semnifica nu doar lipsa de pregătire în acest domeniu, ci și lipsa de reflecție cu privire la acest subiect cu care se confruntă zilnic, într-o rutină insensibilă și dezumanizantă. Mulți respondenți consideră că durerea ține de starea psihică și deci nu intră în „obiectul muncii lor”. De aceea, ei consideră că exprimarea durerii, locul potrivit de exprimare a ei, este mai ales în cadrul familiei și între prieteni. Considerarea durerii face parte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
colectate și date cu privire la sărăcia subiectivă. Sărăcia subiectivă se referă la sentimentele copilului cu privire la sărăcia familiei, ceea ce crede el despre bunăstarea familiei. Deși datele colectate nu arătau o situație dramatică privind sentimentul că aparțin unei familii sărace, în rândurile copiilor respondenți, analiza acestor date a condus la câteva concluzii interesante. Astfel s-a demonstrat faptul că așteptările părinților față de conduita școlară a copiilor, mediul prielnic învățării pe care-l au copiii acasă, și sprijinul educațional al părinților corelează cu notele și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și televiziune) în sondajul de opinie întreprins în 2008, pe un lot reprezentativ de gospodării având adulți plecați la munci în străinătate, coordonat de către UNICEF 1, 73% dintre cei intervievați nu considerau necesară prevenirea muncii copilului. Existau între cei 73% respondenți în favoarea muncii copilului, opinii clare și severe cu privire la nevoia de a participa și copilul la muncă. Toate aceste forme de maltratare a copilului ne arată multitudinea și marea varietate a manifestărilor de violență ale adultului în raport cu copilul. Adeseori adultul promovează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
europene în teritoriile palestiniene i-a determinat pe mulți exegeți și politicieni să considere Franța mai degrabă "payer" decât "player", ca actor implicat în gestionarea conflictului israeliano-palestinian. Considerăm deosebit de incitante scenariile pe care le prefigurează pe baza celor 25 de respondenți la chestionarul întocmit referitor la subiectul abordat, excelent reprezentat grafic prin tabelele pe care le-a întocmit. Conchidem că suntem în fața unei cărți densă sub raportul subiectului tratat, care prin conținut, acribie și elegantă limbajului, prin numeroasele valorizări pertinent formulate
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
procesului de pace. Adresez în acest context mulțumiri instituțiilor și persoanelor 4 care cu amabilitate mi-au pus la dispoziție o serie de materiale bibliografice fără de care nu as fi reușit să definitivez lucrarea de față. Mulțumesc celor 25 de respondenți/cercetători și/sau practicieni din întreaga lume, care cu amabilitate mi-au răspuns la chestionar în pofida distanței și a anonimatului. Mulțumesc, de asemenea, familiei, care m-a susținut necondiționat, în special micuțelor mele Ana Alexandra și Ioana Maria (pe care
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
analizarea unor puncte 1005 de vedere oferite de experți în problematică Orientului Mijlociu, specialiști în domeniul Relațiilor Internaționale, diplomați acreditați în această regiune, profesori, oameni politici etc. De asemenea, am întreprins această cercetare având convingerea că, pe lângă faptul că răspunsurile respondenților mă vor ajuta să extrag o serie de concluzii importante pentru lucrarea de față, acestea sunt importante și prin primsa faptului că reprezintă în esență puncte de vedere, oficiale și/sau puncte de vedere personale, fundamentate fie pe experiența și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de vedere, oficiale și/sau puncte de vedere personale, fundamentate fie pe experiența și expertiza personală, fie pe cea profesională.1006 În elaborarea analizei am folosit ca material de studiu răspunsurile primite la un chestionar 1007 din partea unui număr de respondenți care provin din diverse sfere socio-geografice, cu o pregătire de specialitate, insă diferită, axată în principal pe regiunea Orientului Mijlociu. În ceea ce privește abordarea sociologică, în colectarea răspunsurilor am folosit Metodă 1008 Delphi a cărei specificitate constă în aplicarea de chestionare succesive
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
provin din diverse sfere socio-geografice, cu o pregătire de specialitate, insă diferită, axată în principal pe regiunea Orientului Mijlociu. În ceea ce privește abordarea sociologică, în colectarea răspunsurilor am folosit Metodă 1008 Delphi a cărei specificitate constă în aplicarea de chestionare succesive asupra respondenților. Anchetă prin Metoda Delphi este o tehnică consacrată și frecvent utilizată, fiind în esență o metodă interactivă care facilitează obținerea de previziuni de la un grup de experți care răspund unor seturi de chestionare; aceștia nu se cunosc între ei, însă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
aceștia nu se cunosc între ei, însă pentru obținerea unui consens folosesc pe langă succesiuni de chestionare și feed-back-uri de informații. Metodă Delphi presupune următoarele etape: selectarea unui grup de experți, pregătirea și diseminarea chestionarului, solicitarea scrisă a opiniilor de la respondenți, distribuirea tuturor răspunsurilor și a feed-back-urilor statistice în interiorul grupului de experți, repetarea investigației până când se realizează o convergență a punctelor de vedere. Sociologii consideră că această metodă de previziune a evoluției viitoare a unui fenomen oferă rezultate mult mai precise
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
din ceea ce reprezintă Metodă Delphi datorită, pe de-o parte, statutului părților implicate și, pe de altă parte, deoarece evoluția lentă a situației din regiune nu ne permite repetarea chestionarului. Chestionarul a fost trimis unui număr total de 195 de respondenți, în perioada iulie 2010 - decembrie 2010; referitor la nivelul de expertiză al grupului investigat, eșantionul a fost alcătuit din respondenți care îndeplinesc cerințele impuse de Metodă Delphi, fiind invitați să trimită răspunsuri: specialiști, profesori, cercetători, diplomați și oameni politici provenind
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
lentă a situației din regiune nu ne permite repetarea chestionarului. Chestionarul a fost trimis unui număr total de 195 de respondenți, în perioada iulie 2010 - decembrie 2010; referitor la nivelul de expertiză al grupului investigat, eșantionul a fost alcătuit din respondenți care îndeplinesc cerințele impuse de Metodă Delphi, fiind invitați să trimită răspunsuri: specialiști, profesori, cercetători, diplomați și oameni politici provenind din diferite țări (inclusiv, România), care au ca domeniu de interes/cercetare conflictul israeliano-palestinian și regiunea Orientului Mijlociu, în general
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
țări (inclusiv, România), care au ca domeniu de interes/cercetare conflictul israeliano-palestinian și regiunea Orientului Mijlociu, în general. Analizând nivelul de reprezentativitate al eșantionului (a se vedea Fig. 1, mai jos), pornind de la faptul că din totalul de 1951009 de respondenți doar 251010 (aceștia reprezentând 12,82% din totalul celor solicitați) au trimis un feed-back la chestionarul trimis prin e-mail, trebuie să admitem că această investigație nu reflectă o radiografie perfectă a modului în care este perceput conflictul israeliano-palestinian, respectiv modalitățile
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
e-mail, trebuie să admitem că această investigație nu reflectă o radiografie perfectă a modului în care este perceput conflictul israeliano-palestinian, respectiv modalitățile concrete de soluționare a acestuia. Având în vedere că un eșantion mare asigura un număr mai mare de respondenți, astfel încât datele au o reprezentativitate mai ridicată, îmi exprim rezervă 1011 față de reprezentativitatea și caracterul de generalitate al rezultatelor analizei pe care o propun în cartea de față; cu toate acestea, admițând că mini-chestionarul reprezintă un test exploratoriu, consider că
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Council on Foreign Relations, Washington, DC, United States • Dl. Ralph Sundberg - Research Assistant, Department of Peace and Conflict Research, Uppsala University, Sweden • Dl. Ahmad Bader Aqel - Ambasadorul Palestinei la București, România • Dl. Edward Iosiper - Ambasadorul României în Israel Chestionarul aplicat respondenților a inclus următoarele trei întrebări: 1. Având ca reper situația actuală din Orientul Mijlociu, de ce anume considerați că depinde șansă încheierii conflictului israeliano-palestinian în mod pozitiv (pentru ambele părți implicate)? a) de implicarea activă și coordonată a actorilor internaționali majori [de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]