9,362 matches
-
în Germania (pentru migrație) și posibilitatea de a facilita obținerea lui erau două elemente care vor fi curând puse împreună într-un mod profitabil economic de către intermendiarul de forță de muncă. Aspectele de legalitate și clandestinitate se extind sau se restrâng în funcție de regimul de migrație al țării de destinație. Angajamentul de muncă găsit de o cunoștință poate fi legal sau clandestin, angajamentul de muncă oferit de intermediar poate fi, la rândul său, legal sau clandestin, după cum însuși intermediarul poate acționa ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unde sunt salvate date, unde sunt stocate proceduri, sau adresa de revenire dintr-o procedură sau dintr-o rutină de tratare a întreruperilor. În aceste condiții vorbim despre principiul localității (într-un interval scurt de timp se utilizează o zonă restrânsă de memorie) - pe care se bazează memorie cache. Adresarea unei locații determină transferului unui bloc de octeți din memoria RAM în memoria cache, astfel încât, locațiile următoare sau următoarea utilizare a sa se va face mult mai rapid. Memoria principală conține
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
nu există tratament pentru autism. Abordările psihiatrice sunt adesea în opoziție cu cele educative. Părinții critică lipsa de susținere a psihiatrilor, susținere promovată printr-o abordare educativă. Autismul este adesea redus la factori de ordin neurobiologic. Astfel funcționarea psihologică este restrânsă la o sumă de deficiențe: limbaj, comunicare. Acestea nu încetinesc progresele de înțelegere a autismului ci lasă loc pentru crearea de noi confuzii. Autismul este văzut ca o boală cu etiologii multiple. Este din nefericire adesea considerată ca un handicap
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de decizie. O atare realitate este amplu atestată În sursele vremii, diplomatice sau de altă natură. Tendința Regelui Carol I după acest moment zero, oarecum nerealistă, a fost aceea de a „Îngheța” componența grupului de decizie și chiar de a restrânge a cercul inițiaților. Desigur, nu doar membrii Reprezentanței Naționale au fost excluși din procesul de elaborare și gestionare a politicii externe, ci și majoritatea membrilor Cabinetului <ref id="3">3 Cf. Rudolf Dinu, King Charles I and Decision Making Process
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
4 Ibidem, p. 189. </ref>. În România așadar (și nu numai) decizia a fost una politică, În toate momentele cheie, În octombrie 1883, În iulie 1913, În august 1914, și din nou În august 1916, și a revenit unui grup restrâns de factori. N-a aparținut Reprezentanței Naționale, chemată, e adevărat, să sancționeze hotărârile guvernului, respectiv pe acelea ale Consiliului de Coroană (În august 1914/1916); la fel cum n-a aparținut „străzii”, opiniei publice. „Strada” a nuanțat desigur politica românească
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
externă. O interpretare facilă a argumentului a fost, și Încă este, aceea că ipoteza În sine a unei alianțe a existat În calculele guvernanților români În intervalul imediat următor obținerii independenței și că opțiunile Întrevăzute, În teorie variate, s-au restrâns - date fiind condițiile geopolitice și geostrategice ale țării, precum și raportul de forțe al momentului - la cele două Imperii vecine, Austro-Ungaria și Rusia. Pentru ca, În final, balanța să Încline În favoarea Monarhiei dualiste. În realitate, parcursul României spre alianța cu Imperiile Centrale
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
construct<ref id="37">37 Ibidem, S 19(41)/DCCCLIX, Ministrul României la Berlin, Alexandru Beldiman, către Președintele Consiliului și Ministru al Afacerilor Externe, D. A. Sturdza SP, Berlin, 2/14 mai 1898. </ref>. Asta era, desigur, ceea ce propovăduia un grup restrâns de consilieri ai Maiestății Sale, pentru că altfel, faptul că AustroUngaria era parte esențială a glacisului ce proteja România constituia o realitate pe care nucleul dur al iredentei române - Ionel Brătianu, Take Ionescu ... &Co., laolaltă cu cei mai mulți dintre exponenții elitei politice
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
însușirii unor operații fără a fi în măsură să ajungă la un anumit grad de automatizare, parțial dependenți de unele servicii și cu o minimă capacitate de autoprotecție împotriva unor pericole obișnuite; Cei mai mulți ajung să-și însușească limbajul, vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale, însă vorbirea lor este imperfectă, cu numeroase agramatisme, prezintă frecvente tulburări de articulație; Nu reușesc să-și însușească scris-cititul, iar când ajung la această performanță deprinderea este mecanică; Nu înțeleg relațiile spațiale dintre obiecte, având o gândire
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
milenii, în spațiul educațional euroatlantic nu au existat decât curricula implicite, impuse de diversele forme și activități educaționale. Abia în secolul XX, psihopedagogii americani au impus expresia „curriculum educațional”; dar au conceput-o în conformitate cu societatea capitalistă care se industrializa; au restrâns-o așadar la curricula formale, destinate exclusiv școlilor, concepute și ele ca un fel de „fabrici producătoare de lucrători calificați” care să-și urmeze „cursul vieții” muncind în alte fabrici. Asemenea predestinări utile insului și societății, curricula eficientiste și progresiviste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagogii români doar sporadic și nu întotdeauna cu sensul adecvat. Actualmente, avem de-a face cu o situație opusă. Nu este exagerat să afirmăm că expresia este utilizată abuziv și, nu de puține ori, eronat. Dacă această realitate s-ar restrânge la nivel livresc și academic, ar putea fi ignorată. Ea a pătruns însă în practica învățământului odată cu publicarea noilor planuri și programe pentru învățământul preuniversitar și cu introducerea teoriei curriculumului în tematica obligatorie de pregătire pentru definitivare și obținerea gradului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dar nu au fost încă recunoscute ca atare de întreaga umanitate 9. 2.2. Primele curricula ale umanitățiitc "2.2. Primele curricula ale umanității" Chiar de la primele civilizații ale Antichității putem vorbi despre ceea ce numim astăzi curriculum formal. Ne vom restrânge la școlile antice din spațiul geografic și cultural în care s-a zămislit civilizația euroatlantică. 2.2.1. Curriculumul e-dubbatc " 2.2.1. Curriculumul e‑dubba" E-dubba sumeriană este, foarte probabil, cea mai veche școală a civilizației umane. A apărut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
însă și frământări interne, certuri între diverse categorii de profesori - discipoli ai maestrului divin. În timp, s-a accentuat o sciziune între acusmatici (a)kousmatoi) și matematici (maqematikoi). După incendiul de la Crotona din 490 î.Hr., Pitagora, însoțit de un grup restrâns de adepți, s-a refugiat la Metapont (unde a și murit). Școala s-a ocultat și mai strict, iar o mare parte din prima generație de pitagorei („neofiții”) s-au autoexilat și anonimizat, în conformitate cu „canonul acusmaticilor”: celebrul Hieros Logos. Acesta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dionysos 11. Și, desigur, antrenamentul sportiv și întrecerile atletice de tip olimpic 12. Curriculumul propriu-zis al Akademiei ar fi putut fi cel utopic, expus de Platon în Republica și Legile 13. Se pare însă că misiunea Akademiei nu s-a restrâns la formarea acelor phylakes (fulake" = „paznici”) din polisul imaginar 14. Akademia era o instituție de învățământ superior destinată formării de philosophoi 15; discipolii admiși în Akademie aveau deja o pregătire prealabilă, o propaideia (propaideia = „educație pregătitoare”) solidă 16. Aceasta presupunea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
primeau în mănăstiri era importantă atât pentru soarta lor, cât și pentru destinul creștinismului. Istoria a reținut în acest sens cazuri ilustre precum Școala din Lérins6. Întemeiată în 410, această mănăstire a fost un mare centru cultural care nu se restrângea la studii sacre, ci se apleca și asupra problemelor profane 7. Este drept, unii istorici ai Bisericii creștine au făcut observația că mănăstirea din Lérins era „școală a semipelagianismului”8, dar acest lucru nu ne interesează aici. 7.4. Curriculumul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățării (manuale, cursuri standardizate etc.); c) organizarea practică a condițiilor de învățare (echiparea educativă: de la laboratoarele școlare până la terenul de sport). Teoreticienii curriculumului modern insistă asupra importanței tuturor acestor componente, atrăgând însă atenția asupra faptului că educația nu poate fi restrânsă la componenta teoretică, livrescă. Oliver (1965) dă în acest sens un exemplu simplu de condiții care trebuie avute în vedere pentru formarea unei competențe precum aceea de „cetățean”: a fi un „cetățean competent” înseamnă, între altele, a fi un bun
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în practica școlară, celor implicați curriculumul tradițional. (Era un fel de imagine bacoviană a liceului „cimitir al tinereții”.) Concluzionase că depășirea acestei atmosfere cazone nu era posibilă decât într-un singur fel: făcându-l pe educator conștient de propriile limite, restrângând patternurile parentale și modificând limbajul pedagogic „clasic” în direcția promovării valorilor umane. În 1966, Huebner a publicat „Curriculum as a Field of Study”34. Era o lucrare radicală. Autorul analizase mai multe curricula în vigoare și formula patru concluzii șocante
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1991); Frema Elbaz (1991); Mark Johnson (1989); Rob Walker (1991) ș.a. Pedagogia estetică. Prin tradiție, școala americană a ignorat educația estetică. Tradițiile școlii europene nu diferă prea mult în această privință. Curriculumul școlii ecleziastice, bazat pe septem artes liberales, a restrâns rolul artelor la muzica religioasă. Vechiul ideal elen, kalos kai agathon, a fost uitat. Renașterea a corectat, într-o anumită măsură, lucrurile, dar tot atunci s-a produs și schisma curriculară dintre „cultura umanistă” (trivium) și „cultura realistă” (quadrivium). Educația
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
muzica religioasă. Vechiul ideal elen, kalos kai agathon, a fost uitat. Renașterea a corectat, într-o anumită măsură, lucrurile, dar tot atunci s-a produs și schisma curriculară dintre „cultura umanistă” (trivium) și „cultura realistă” (quadrivium). Educația estetică a fost restrânsă la cea umanistă - dar chiar și acolo a fost marginalizată. În școala americană, care a debutat sub auspiciile utilitarismului și pragmatismului, educația estetică pur și simplu a fost uitată. Abia la jumătatea secolului XX, pedagogii americani i-au înțeles virtuțile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bizară. Cele nouă mecanisme de învățare, descrise de diverși teoreticieni, sunt asimilate de Gagné în scopuri prescrise ca obiective ale instruirii; pentru el, scopurile instruirii constituie același lucru cu mecanismele învățării. Ar rezulta așadar că taxonomia de obiective pedagogice se restrânge la nouă posibilități naturale de învățare. Gagné a ignorat total teoriile pedagogice tradiționale referitoare la idealurile, valorile și finalitățile educaționale și chiar eforturile contemporanilor săi Benjamin Bloom și David Krathwohl de a elabora taxonomii de obiective pedagogice pentru dezvoltarea cognitivă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirea socială în jurul nodului său ideologic, al „visului” abstract pe care-l protejează prin toate mijloacele. Nexus-ul nu se alimentează din diversitatea contextului (dacă aceasta există), ci se instalează în amonte, evacuând discuțiile, alternativele, îndoielile. El reglează „linia”, direcția gândirii, restrânge reflecția critică, focalizează. El generează „energetic” gândirea socială, oferă semnificații deja elaborate și organizează nodul central al reprezentării. El decupează și singularizează un spațiu particular, îl personalizează prin presiune emoțională și-l livrează apoi socialului ca pe un produs finit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că într-un asemenea caz avem de-a face cu un colaborator involuntar, creat de ofițer prin „exploatare în orb”, adică prin una dintre cele mai uzitate metode ale muncii operative. O altă situație foarte des întâlnită, în mod greșit restrânsă la „obsedantul deceniu”, este cea a informatorului recrutat prin șantaj. Diferența dintre șantajul practicat în anii de debut ai Securității și cel din epoca sa „profesionistă” este doar de natură scriptică: în primii ani, recrutarea „prin mijloace compromițătoare” era consemnată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
degrabă cozi3 și nesiguranță. Statul a impus restricții pe cât de severe, pe atât de frustrante la cantitatea de alimente pentru populație. În 1981 s-au introdus faimoasele „rații” pentru alimentele de bază precum pâinea, uleiul sau zahărul, în același timp restrângându-se consumul și la alte alimente. În anul următor (februarie 1982), raționalizarea a fost însoțită de creșterea cu 35% a prețului la 220 de alimente (cf. Shafir, 1985, pp. 117-118). Frustrări suplimentare au fost provocate, începând cu 1982, de întreruperea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
era destul de simplă. Sătenii trebuiau să depună o cerere, iar în decurs de 20-30 de zile primeau pașaportul. Cei care îl primeau trebuiau să și-l reînnoiască în fiecare an. Începând cu 1984, dreptul de a primi pașaport a fost restrâns la un singur membru adult pe familie, din dorința de a limita posibilitatea de a rămâne în străinătate. Teoretic, fiecare locuitor al Sântanei era îndreptățit la acest privilegiu; în practică totuși, beneficiarii erau mai puțin numeroși. Deși procedura era foarte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Institut, Vl. Gheorghiu și I. Ciofu, întocmesc un referat către CNȘT în care despart clar aspectele de conținut ale tehnicii de forma utilizată (un limbaj mistico-religios, vizibil în conceptele utilizate, în termenii vehiculați), recomandând circumspecție, verificare practică pe un colectiv restrâns de cercetători, pentru a se degaja aspectele raționale, fezabile (să nu uităm, era în plină epocă de construire a „societății socialiste multilateral dezvoltate”). În urma acestui referat, proiectul părea abandonat. În 1981 însă, MEI „trasează sarcină” institutului să organizeze o expertiză
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
desfășurarea unei activități; - calificarea: asigură dobândirea ansamblului de competențe profesionale care permit unei persoane să desfășoare activități specifice unei ocupații sau profesii; - perfecționarea: asigură dezvoltarea competențelor profesionale în cadrul aceleiași calificări; - specializarea: urmărește obținerea de cunoștințe și deprinderi într‑o arie restrânsă din sfera de cuprindere a unei ocupații. Elaborarea unui cadru unitar, la nivel național, pentru formarea profesională a personalului din sistemul de servicii de protecție a copilului presupune: - definirea și clasificarea ocupațiilor din sistem, la nivel de categorii de ocupații
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]