2,570 matches
-
regulamentelor Parlamentului, exercitat în temeiul art. 146 lit. c) din Constituție și al art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 , și controlul constituționalității hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, exercitat în temeiul art. 146 lit. l) din Constituție și al art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Critica dispozițiilor art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaților 25. Articolul
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
lucru interne al comisiilor parlamentare, natura juridică a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este a unui act preliminar, cu caracter de recomandare, adoptat în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau Camerelor reunite. Rapoartele și avizele au caracter obligatoriu numai sub aspectul solicitării lor, nu și din perspectiva soluțiilor pe care la propun, Senatul și Camera Deputaților fiind singurele corpuri deliberative prin care Parlamentul își îndeplinește atribuțiile constituționale (a se vedea Decizia nr.
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
admisibilitate a sesizării trebuie realizată prin raportare la art. 27 alin. (1) din lege, potrivit căruia "Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori". 9. Astfel, Curtea constată că actul juridic supus controlului
DECIZIE nr. 547 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr. 48 din 22 iunie 2015 privind constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264642_a_265971]
-
procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, pe de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă ( Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 , Decizia nr. 783
DECIZIE nr. 547 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr. 48 din 22 iunie 2015 privind constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264642_a_265971]
-
interne al comisiilor parlamentare, natura juridică a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este acea a unui act preliminar, cu caracter de recomandare, adoptat în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau Camerelor reunite (a se vedea în acest sens Decizia nr. 209 din 7 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012). 22. Critica de neconstituționalitate vizează, în esență, atribuția Comisiei speciale a Senatului prevăzută
DECIZIE nr. 547 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr. 48 din 22 iunie 2015 privind constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264642_a_265971]
-
este egal și gratuit. ... (2) Orarul pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antenă pentru accesul egal și gratuit al candidaților la serviciile publice de radio și televiziune se fac, după încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanții serviciilor publice de radio și televiziune și cu participarea candidaților. ... (3) Dacă alegerile pentru Președintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaților și Senat, se vor avea în vedere și
LEGE nr. 370 din 20 septembrie 2004 (**republicată**) (*actualizată*) pentru alegerea Preşedintelui României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258054_a_259383]
-
de administrație ale societăților pe baza avizului comisiilor parlamentare de resort. ... (4) Comisia își alege un președinte, iar în cazul în care acesta nu este ales în termen de 15 zile, el va fi desemnat de comisiile parlamentare de specialitate reunite. ... (5) Statutele vor cuprinde în mod obligatoriu norme care să garanteze: ... a) apărarea ziariștilor și a celorlalți realizatori de emisiuni față de încercările de a li se știrbi independența profesională și de a li se leza drepturile; ... b) participarea la luarea
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258244_a_259573]
-
administrație respectiv. ... Articolul 20 (1) Membrii consiliului de administrație sunt numiți pe o perioadă de 4 ani. ... (2) Membrii Parlamentului și ai Guvernului nu pot face parte din consiliile de administrație ale celor două societăți. ... (3) Comisiile permanente de specialitate, reunite, ale celor două Camere pot propune, cu votul majorității membrilor plenului Parlamentului, demiterea oricărui membru al consiliului de administrație, a cărui activitate este necorespunzătoare. Parlamentul decide prin votul majorității. Locul devenit vacant în acest mod sau din orice alt motiv
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258244_a_259573]
-
se desfășoară pe baza bugetelor proprii. ... (4) Conturile de execuție a bugetelor celor două societăți vor fi prezentate Parlamentului o dată cu rapoartele anuale, cu avizul comisiilor pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, precum și al celor pentru buget, finanțe, reunite, ale celor două Camere ale Parlamentului și vor fi date publicității. (5) Din veniturile realizate din alte surse, consiliul de administrație poate hotărî utilizarea unor sume pentru dotări și retehnologizare. ... Articolul 40 (1) Veniturile proprii ale Societății Române de Radiodifuziune
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258244_a_259573]
-
contul de execuție bugetară al fiecărei societăți, va fi depus până la data de 15 aprilie a anului următor și, cu avizul comisiilor pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, vor fi supuse dezbaterii și aprobării celor două Camere reunite. ... (4) Rapoartele și informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) se vor solicita prin hotărâre a comisiei permanente de specialitate din Senat sau, respectiv, din Camera Deputaților, cu referire la abateri grave privind obiectivele generale ale activității celor
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258244_a_259573]
-
profesionale. ... (5) Rapoartele, informațiile și documentele vor fi depuse în termenele stabilite de comisii, dar nu mai mari de 10 zile, comisiile având dreptul să decidă cu privire la soluționare. ... (6) În cazul nerespectării termenelor prevăzute la alin. (3) și (5), comisiile reunite pot propune plenului celor două Camere demiterea președintelui consiliului de administrație, care este răspunzător de întârziere. ... (7) Respingerea de către Parlament a raportului anual atrage demiterea, de drept, a consiliului de administrație respectiv. ... (8) În situația în care plenul Camerelor reunite
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258244_a_259573]
-
reunite pot propune plenului celor două Camere demiterea președintelui consiliului de administrație, care este răspunzător de întârziere. ... (7) Respingerea de către Parlament a raportului anual atrage demiterea, de drept, a consiliului de administrație respectiv. ... (8) În situația în care plenul Camerelor reunite ale Parlamentului nu se întrunește din lipsă de cvorum legal, birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților numesc un director general interimar al societății, pe o perioadă de 60 de zile. ... ----------- Alin. (8) al art. 46 a fost introdus de
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258244_a_259573]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. ... (6) Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual, un raport privind starea justiției și un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor și le publică, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii." ... 43. Articolul 41 se modifica și va
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257076_a_258405]
-
publice; ... g) desemnează membrii Consiliului care pot fi consultați pentru elaborarea unor proiecte de acte normative; ... h) prezintă în ședința publică a Plenului raportul asupra activității Consiliului, care se transmite instanțelor și parchetelor și se dă publicității; ... i) prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României, până la data de 15 februarie a anului următor, raportul anual privind starea justiției și raportul anual privind activitatea Consiliului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de Internet a
REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258803_a_260132]
-
este egal și gratuit. ... (2) Orarul pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antenă pentru accesul egal și gratuit al candidaților la serviciile publice de radio și televiziune se fac, după încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanții serviciilor publice de radio și televiziune și cu participarea candidaților. ... (3) Dacă alegerile pentru Președintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaților și Senat, se vor avea în vedere și
LEGE nr. 370 din 20 septembrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) pentru alegerea Preşedintelui României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259047_a_260376]
-
este egal și gratuit. ... (2) Orarul pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antenă pentru accesul egal și gratuit al candidaților la serviciile publice de radio și televiziune se fac, după încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanții serviciilor publice de radio și televiziune și cu participarea candidaților. ... (3) Dacă alegerile pentru Președintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaților și Senat, se vor avea în vedere și
LEGE nr. 370 din 20 septembrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) pentru alegerea Preşedintelui României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259046_a_260375]
-
organului de conducere un plan de remediere a situației. ... (4) Banca Națională a României poate permite unei instituții de credit, care nu este considerată semnificativă în sensul alin. (1), să reunească comitetul de administrare a riscurilor și comitetul de audit. Membrii comitetului astfel reunit trebuie să dispună de cunoștințele, competențele și expertiza necesară atât pentru comitetul de administrare a riscurilor, cât și pentru comitetul de audit. ... (5) Pentru a sprijini stabilirea unor politici și practici de remunerare sănătoase, comitetul de administrare a riscurilor trebuie
REGULAMENT nr. 5 din 20 decembrie 2013 (*actualizat*) privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257653_a_258982]
-
Poporului și preluarea atribuțiilor acestei funcții de către un adjunct al Avocatului Poporului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 20 decembrie 2013, care are următorul conținut: "Art. 1. - Parlamentul României ia act de hotărârea Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului privind constatarea demisiei domnului Atanasiu Crișu din funcția de Avocat al Poporului. Art. 2. - Până la numirea unui nou Avocat al Poporului, doamna Ecaterina-Gica Teodorescu, adjunct al Avocatului Poporului, va îndeplini atribuțiile funcției de Avocat al
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
a constatat că, în ceea ce privește exercitarea controlului de constituționalitate, art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferențiere între hotărârile cu caracter normativ sau individual adoptate de plenul Camerei Deputaților, de plenul Senatului și de plenul celor două Camere reunite ale Parlamentului. Așadar, toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate, în virtutea regulii de interpretare ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 , publicată
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
care intervin aceste hotărâri - autorități și instituții de rang constituțional -, astfel încât și protecția constituțională oferită autorităților sau instituțiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. În cauza de față, Avocatul Poporului este o instituție de rang constituțional, fiind
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
Crișu din funcția de Avocat al Poporului, funcție în care acesta fusese numit prin Hotărârea Parlamentului nr. 3/2013 . Prin art. 1 din Hotărârea nr. 75/2013 , criticată în cauza de față, Parlamentul a luat act de hotărârea birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului privind constatarea demisiei domnului Anastasiu Crișu din funcția de Avocat al Poporului și a dispus, prin art. 2 din aceeași hotărâre, ca doamna Ecaterina-Gica Teodorescu, adjunct al Avocatului Poporului, să îndeplinească atribuțiile funcției de Avocat
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
care intervin aceste hotărâri - autorități și instituții de rang constituțional -, astfel încât și protecția constituțională oferită autorităților sau instituțiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are doar valoare infraconstituțională. Cu alte cuvinte, regimul de protecție instituit pe cale jurisprudențială de către Curtea Constituțională
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
care se ia act de cauza care determină încetarea mandatului înainte de expirarea acestuia. De altfel, aceasta este și situația prezentă, prin art. 1 al Hotărârii Parlamentului nr. 75 din 20 decembrie 2013 , Parlamentul României ia act de hotărârea Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului privind constatarea demisiei domnului Atanasiu Crișu din funcția de Avocat al Poporului. 3. În niciunul din cazurile de încetare a mandatului înainte de termen, prin urmare nici în caz de demisie, Legea nr. 35/1997 nu
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
juridică a instituției Avocatul Poporului, I. Muraru, în I. Muraru, E. S. Tănăsescu (coord.), op. cit. supra, p. 586-588. În acord cu dispozițiile legale sus-menționate, se impune și următoarea remarcă: potrivit Legii nr. 35/1997 , Avocatul Poporului este numit de Camerele reunite ale Parlamentului (art. 6), în vreme ce adjuncții sunt numiți - la propunerea Avocatului Poporului - de birourile permanente ale celor două Camere, cu avizul comisiilor juridice (art. 11). Prin urmare, statutul adjuncților este clar diferit (inferior) față de acela al Avocatului Poporului, fapt care
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258773_a_260102]