2,257 matches
-
de natura cuvântului, privit atât ca un corp sonor în sine, cât și ca un purtător de semnificații" (Artă și valoare, în op. cit., pp. 548, 600, 605). 15 Așa cum, în poemul Lumina (vol. Poemele luminii) "orbitoarea lumină de-atunci" subîntinde revelator toate celelalte imagini textuale. Este o "valoare de origine" (Gaston Bachelard, La poétique de l'espace, Quadrige / PUF, Paris, 1981, p. 8) care - deși vine de departe - nu vine din trecut, ci survine în chiar clipa intuirii apariției sensibile drept
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cosmoid specific operei de artă: "O operă nu este, deci, un "simbol" al lumii totale, sensibile, și nu-și primește valoarea ca un reflex, de la totalitatea lumii sensibile. O operă de artă este un cosmoid, o lume specială, de intenții revelatorii și care tinde a se substitui lumii sensibile" (Geneza metaforei și sensul culturii, în op. cit., pp. 430, 432, n. 1). 31 Un posibil răspuns la această întrebare îl dă Blaga însuși atunci când vorbește despre distanța necesară - "frână transcendentă" - ce separă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pp. 430, 432, n. 1). 31 Un posibil răspuns la această întrebare îl dă Blaga însuși atunci când vorbește despre distanța necesară - "frână transcendentă" - ce separă creația culturală de misterul absolutului. "Căci între absolut și noi se intercalează totdeauna metaforismul nostru revelator (...) care ne izolează de absolut" (Artă și valoare, în op. cit., p. 531). Revelarea fiind astfel metaforic limitată, vederea rămâne în așteptarea mistuitoare a unei lumini care nu se dă artei decât în distanța (izolarea) unei imagini. 1 F. Aderca: De
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
El rămâne totuși locul originarului închis în ascunderea de sine, viul ca posibilitate a vieții și a nunții. Ultimele două versuri ("Că vinovat e tot făcutul,/ Și sfânt, doar nunta, începutul") exprimă tocmai desfacerea din proiectul ființei pentru a regăsi revelator calea către posibilul pre-ființial al increatului, pragul inaparent al unui veșnic (re)început. 16 Așa cum întâlnim și în poemul Dionisiacă, unde actul de desființare implică pierderea - vitală, regeneratoare - în informul orgiastic al elementarului: "Zdrobiți centura ființei, topiți-vă cu glia
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pune în evidență structura (și viziunea) ierarhică, nivelică, a lumii. Diafanul posedă de acum o imagine proprie: este, într-un fel, o "creatură" a aerului, un "nor" luminos și incolor (...). Diafanul nu mai ține de epifania vizibilului, nu mai constituie revelatorul obiectului privirii, căci - dobândind în acest nou context o corporeitate proprie situată ca intermediar, și determinată ontologic de la bun început, între terestru și ceresc - el ține acum de propria epifanie, de propria dia-fanie, autoreflexivă în vizibil" (Anca Vasiliu, Despre diafan
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
94, 31. 16 CCXXXIII (79) (1957), în op. cit., p. 331. 17 Scenariu neoplatonic potrivit căruia "această conversie a sfârșitului către început face ca întregul ordin să fie unu, determinat, convergent spre el însuși, iar prin convergența sa să fie unitate revelatoare în multiplicitate" (Proclus, Elemente de teologie, prop. 146, Editura Herald, București, 2007, p. 133). 18 CCXXVIII (74) (1956), în op. cit., p. 326. 19 Fecioară, vol. Întrezăriri, în op. cit., p 78. "Adânc sub coaja îndârjitei humi,/ Ecou, îndată împietrit răspunde/ Conturul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în op. cit., p. 107. 26 Acolo unde norii (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 163. 27 Inscripție pe fântâna lui Narcis (1940), vol. Veghe, în op. cit., p. 138. 28 Cupa; Dudul, vol. Întrezăriri, în op. cit., pp. 69, 71. 29 Acest revelator este însă de natură exterioară, un transcendent inaparent care își developează imaginea pe fondul cernit al lumii, el însuși rămânând nerevelat în sine, impregnare apofatică a chipului a cărui quidditate este voalată sau chiar ștearsă: "Practicile religioase, cultul, fac să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lucrul de care totuși se îndepărtează: fenomenologia rămâne presupoziția de nedepășit a hermeneuticii. Pe de altă parte, fenomenologia însăși nu se poate constitui fără o presupoziție hermeneutică" (Paul Ricœur, Eseuri de hermeneutică, Editura Humanitas, București, 1995, p. 36). 16 Necunoaștere revelatoare ("ce multe tărâmuri nu te cunosc/ ce multe ape nu te scaldă"), întrucât ea înseamnă o smulgere din cunoașterea exterioară, o descojire și o golire treptată a straturilor realului, până la ceea ce se dă ca de sine cunoaștere "a miezului din
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
manifestării. Nu este, prin urmare, un "posibil imaginar, deci ca o reprezentare a ceea ce nu există" (ibidem, p. 247), ca și cum ar reflecta în imagine ceea ce va fi, ci pura prezentare de sine în trupul poetal al unei imagini ascunse, autodonația revelatoare a unui infra-existent. Aici, cum spune Jean-Luc Marion, "prezentul se realizează nu ca o permanență dăinuitoare, ci ca un prezent dat, pe scurt ca un prezent primit, nu ca o prezență care subzistă în sine", iar "prezentul dat realizează clipa
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
încă de la țeserea Pânzei" (Fragmentele, 68, 40, vol. A cincea esență, 1989, în op. cit., p. 118, 114). O întrevedere pe care doar transparența creației divine o face posibilă, epifania eshatologică dată ab origine, în care deslușirea oricărui lucru se realizează revelator, ca apokalypsis, "în lumina crepusculului său" (Pustiitorul, vol. Atotsfârșitul, în op. cit., p. 189): " a desluși în floarea pomului împrimăvărat fructul putrezit;/ cu ochii tot timpul orbiți de incendiul lumilor de la capătul vremii", " Prin boaba de strugure a clipei de față
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de aramă ce măsoară/ lumina și întunericul" (În podul casei, în Nichita Danilov, op. cit., p. 55). 83 Vol. Passacaglia, Editura Junimea, Iași, 2009, în Friedrich Michael, Pâine și vin, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012, p. 194. 84 Condiție clar-obscură sau revelatoare a unui mister care se dezvăluie în propria învăluire, conform naturii ambivalente a arătării și ascunderii: " Din semințele de-ntuneric, destin încifrat/ în numere celeste, se naște lumina -/ și lumina coboară în suflet/ ca să se-ntoarcă închisă în el și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și În germană și În română. Câți autori se pot mișca cu aceeași strălucire În două limbi? Poetica ei este În același timp și poetica adevărului, fără obloane, draperii sau filtre, dar mereu captivantă și surprinzătoare, adică de un mister revelator. Oare de ce mulți intelectuali din România nu Înțeleg că ceea ce contează la un asemenea nivel este În primul rând valoarea intrinsecă a operei. Herta Müller are Operă de Valoare. Este mai mult decât important că ea continuă să se exprime
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sediul unui focar exudativ-purulent ce evoluează de obicei spre pioscleroză. De fapt, această formă este în realitate o complicație a unor cazuri neglijate. Astăzi este întâlnită rar datorită chimioterapiei moderne;- bronșiectazia uscată este de origine tuberculoasă și are ca simptom revelator hemoptizia. Se mai numește și formă uscată hemoptoică. Este cunoscut faptul că bolnavii de tuberculoză rămân după tratament cu sechele bronșice în proporție de 85%. Stenozele și dilatațiile sunt ireversibile în proporție de 40%. Dacă sunt situate în lobii superiori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
decide s? publice un buletin numit Correspondence math�matique et physique, el fiind principalul redactor, dac? nu unicul. Inspir�ndu-se din Laplace, de la care ia principiile mecanicii cere?ți ?i le transpune la faptele sociale, el �ncearc? s? degaje indicii revelatori � dat? fiind constan?a lor �n timp � ai �nclina?iei spre crim? la diferitele categorii de populă?ie. Quetelet constat? c? anumite fapte se reproduc cu regularitate, independent de indivizii care le comit. Luat individual, fiecare om pare c? ac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reciproc? dintre grupurile sociale, asimilate �raselor�, �n sensul gobinean al termenului. Fiecare grup lupt? pentru propria existen?? ?i din aceast? lupt? rezult? m?rirea grupurilor printr-un obligatoriu proces de absorb?ie, de fuziune sau de supunere. Vocabularul folosit este revelator pentru perspectiva adoptat? de c?tre autor. �Lupta� pe care el o pune �n scen? nu este un joc cu sum? nul?. Din lupt? rezult? cu necesitate un �nving?tor ?i un �nvins, iar grupul victorios este �ndrept??it, cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unui aspect: prin diversitatea doctrinelor sale, pozitivismul apare drept curentul dominant al cercet?rîi �n ?tiin?ele umane ale anilor 1880. Domină?ia nu este �ns? total?, ci suscit? diverse rezisten?e care s�nt, prin provenien?a lor, foarte revelatoare pentru antagonismul latent dintre ?colile na?ionale de g�ndire. Filosofia german? contra pozitivismului Reac?ia cea mai interesant? vine de la filosofii ?i istoricii germani care, dincolo de influen?a lui Hegel, apar tributare argumentelor avansate de c?tre Leopold von
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ribot (unul dintre fondatorii psihologiei ?tiin?ifice �n Fran? a), al demografului Bertillon, al sociologilor Simmel ?i Ț�nnies, al antropologilor Tylor ?i Westermarck ?i lista ar putea fi prelungit? f?r? dificultate. �ns? chiar �n?iruirea acestor nume este revelatoare pentru limitele tentativei sale: pu?ini dintre ace?tia s-au implicat cu adev?raț. ?i cum ar fi putut-o face, c�nd contribu?ia lor la operă comun? era redus?, c�nd mul?i dintre ei nu se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
valabil pentru Statele Unite unde e �ncurajat? dezvoltarea unei ?tiin?e sociale care nu va fi un simplu apendice al sociologiei europene. 1. Emergen?a altor ?coli na?ionale de cercetare �n Europa S? ne limit?m la c�teva exemple revelatoare a virtualit??ilor oferite ?i a c?ilor urmate de c?tre sociologie la �nceputurile sale: ?colile belgian?, rus?, italian?, francez? � �n versiunea leplaysian? � ?i britanic?. �n Belgia, o ?tiin?? social? deja aplicat? Impulsul ini?ial fusese dat de c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Giddings (1894), la Ann Arbour � unde pred? Charles Cooley (1894), un pionier al demersului interac?ionist al fenomenelor sociale, la Universitatea din Missouri � unde era Ellwood (1900), c�ț ?i la cea din Illinois unde se află Hayes (1907). Fapt revelator: �nainte de 1914, diplomele ?i tezele �n sociologie cele mai numeroase s�nt �n Statele Unite. Este, f?r? �ndoial?, consecin?a unui sistem universitar organizat �ntr-o manier? foarte supl?, �n care �umanioarele� nu striveau disciplinele noi sub greutatea notoriet??îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mpiedic? realizarea idealurilor de universalism (egalitate formal?) ?i achievement (reu?it?), considerate caracteristici ale ordinii sociale industriale care orienteaz? comportamentele actorilor. �n aceast? privin??, interesul crescut pentru studiul mobilit??îi sociale (Lipset ?i Bendix, 1959; Blau ?i Duncan, 1967) este revelator pentru importan?a atribuit? acestui fenomen, cu rolul de legitimare a inegalit??îi condi?iilor prin egalitatea �?anselor� pe care trebuie s? o m?soare, ?i prin presupusa eficacitate de antidot al rigidit??îi structurilor sociale ?i al conflictelor [23
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
macro?i microsociologie, �ntre punctul de vedere al structurilor ?i constr�ngerii ?i cel al actorilor ?i subiectivit??îi [1]. Audien?a lucr?rilor englezului Anthony Giddens (1979, 1984) care �ncearc? s? stabileasc? un continuum de la etnometodologie la marxism este revelatoare pentru aceast? nou? con?tiin??. 2. Dilemele sociologiei franceze Evenimentele din mai 1968 izbucnesc �ntr-o Fran?? care iese dintr-o perioad? de cre?tere economic?, de restructurare social? ?i de organizare administrativ? f?r? precedent. Ele pun �n lumin? un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Revoluția de la 1848 a creat un context favorabil emancipării evreilor. Primele măsuri în acest sens au fost luate la Iași, începând chiar din 1847 de către autoritățile moldovene, cu larga colaborare a unor tineri evrei. Era ceea ce Carol Iancu numea “încercarea revelatoare de a frânge lanțurile gheto-ului și integrare în viața țării”. Într-un ofis din noiembrie 1847, domnitorul Mihai Grigore Sturdza adresa tinerei elite evreiești îndemnul de a renunța la portul tradițional evreiesc și de a adopta portul european. Însă
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
hipercompactată a cromatinei Cromozomii nu există fizic decât pe perioada mitozei și atunci doar de la sfârșitul profazei până la începutul telofazei. Studiul lor morfologic a fost mult ușurat atât de blocarea lor în metafază cu ajutorul colchicinei cât și de diferite colorații revelatoare. Una dintre marile realizări ale cunoașterii acestor formațiuni a fost bandarea lor. Dacă o examinare obișnuită pune în evidență la om aproximativ 300 de benzi per cromozom, anumite tratamente care măresc cromozomii pot evidenția între 800 și 3.000 de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la temperatură nepermisivă.41 Toate liniile celulare au prezentat caracteristicile specifice transformării și oncogenezei virale: imortalizare, modificări morfologice și de proliferare, decelarea de antigene virale pe suprafața membranelor celulare, anomalii cromozomiale. Redăm, după Nina Șahnazarov și colab.,42 două imagini revelatoare pentru modificările pe care virusurile herpetice le provoacă materialului cromozomial din celulele cultivate in vitro. S-a dovedit de către alți autori că virusul herpetic de tip 2 (VHS-2) inactivat prin expunere la RUV, poate altera proprietățile de creștere ale unor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
atacului viral prin activarea acelor gene și proteine care vor împinge celulele afectate spre moartea prin apoptoză. Vorbim, așadar, de o „latență“ impusă de anumite virusuri și, desigur, în unele cazuri, de o imortalizare celulară de tip neoplazic. Un exemplu revelator în acest sens îl constituie acțiunea proteinei oncogene adenovirale e1B19K, dovedită a fi codificată de o regiune E1 aflată în partea stângă a genomului viral 13 (a se vedea și imaginea schematică din fig. 3-55, p. 219). Această proteină E119K
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]