6,715 matches
-
reușește să scoată copilul din ritmul activităților școlare, ajutându-l să se destindă. Pentru valorificarea superioară a valențelor multiple sub raport instructiv-educativ, pentru a asigura manifestarea deplină a influențelor benefice asupra elevilor, jocurile de mișcare trebuie organizate corespunzător unor criterii riguroase, pe care le vom prezenta în cele ce urmează: 1. Selectarea jocului Alegerea jocurilor din cadrul unei lecții sau a unui ciclu de lecții se va face în concordanță cu: obiectivele urmărite; efectivul și compoziția clasei pe sexe; locul de desfășurare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a. Pentru valorificarea superioară a valențelor multiple sub raport instructiv educativ și pentru a asigura manifestarea deplină a influențelor benefice asupra elevilor, jocurile de mișcare, pentru elevii claselor a V-a și a VI a, trebuie organizate corespunzător unor criterii riguroase, criterii pe care nu le vom repeta având în vedere că ele au fost prezentate în subcapitolul „Mijloace de acționare pentru lecția de educație fizică clasele I - II - Jocuri de mișcare pregătitoare” (pag. 113 - 126). Plecând de la afirmația lui Epuran
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
valorile culturale. Reprezentând o abatere de la anumite valori, comportamentul deviant este definit concret În raport cu grupul sau colectivitatea; ceea ce e normal pentru un grup poate fi deviant pentru altul. Albert Cohen enumeră patru funcții pozitive ale comportamentului deviant: definirea și clasificarea riguroasă a normelor, În scopul Înlăturării ambiguității acestora; creșterea solidarității emoționale a grupului; producerea unor schimbări necesare În sistemul social; considerarea conformității ca fiind mai dezirabilă decât devianța. La preșcolari Întâlnim comportamente deviante cum sunt cele de tipul negativismului și malformațiile
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
în descendența imediată a suprarealismului, insistând asupra a ceea ce se considera a fi lipsă a formei și, deci, urmare a intervenției hazardului. Au trecut câțiva ani până când comentatorii și-au dat seama că aceste „curiozități” sunt construite într-o formă riguroasă, deși netradițională. În jurul lui 1956 critica franceză vorbea insistent despre „reînvierea tragediei”, pronunțând mai ales patru nume: Eugen Ionescu (devenit, în chip firesc, Eugène Ionesco), Samuel Beckett, Jean Genet și Arthur Adamov. Peste zece ani, în stagiunea 1966-1967, lui I.
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
REVISTA LILIPUTANA, publicație apărută la București, lunar, din noiembrie 1929 până în decembrie 1930, sub conducerea lui V. Niculescu și N. Roșianu. Gazeta nepretențioasa, fără o selecție riguroasă a textelor, R.l. găzduiește o poezie epigonica eminesciana, cu tuse simboliste, si o proza (îndeobște scurtă, de dimensiunea tabletei) urmând în general linia psihologist-declarativă. Ultima pagina cuprinde rubrică intitulată „Caleidoscop liliputan”, în care se fac scurte cronici și comentarii. Se
REVISTA LILIPUTANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289224_a_290553]
-
eficient textelor românești. Rezultă un discurs critic modern fără ostentație, ce slujește perfect opera analizată. Cantemir în Cartea ieroglifelor strânge într-o interpretare de mare coerență argumente de ordin estetic, pentru a-i contura cărturarului o dimensiune universală. Combinând o riguroasă analiză textuală, în bună tradiție structuralistă, cu abordări specifice psihocriticii, S. începe prin a fixa saltul înfăptuit de Dimitrie Cantemir de la proza cronicărească la cea artistică, într-un roman autobiografic în care realitatea este revelată după datele imaginarului și cu
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
tratat de gastronomie, cu abordarea mai multor aspecte complementare: Bucătăria la români, Alimentele și alimentația, Aranjarea menuurilor, Arta serviciului, Politețea la masă. Rețetele provin din bucătăriile românească, franceză, rusă, greacă, turcă, ungară, poloneză și germană. Modest, dar extrem de harnic și riguros, S. s-a bucurat de apreciere și datorită altor calități, recunoscute până și de un neiertător pamfletar precum Tudor Arghezi, care îi remarca politețea înnăscută, eleganța atitudinii și a comportamentului, conchizând: „discret, atent și făcând abstracție de persoana lui, domnul
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
de doliu). Sugestiile străine au adus ordonarea, „construcția din elemente vegetale”, îngrijirea, plantarea, intervenția minții prin impunerea desenului ce descindea dintr-o viziune geometrizantă, iar grădina își restrângea semnificațiile (foarte diverse înainte - zicea Constantin C. Giurescu) la aceea de spațiu riguros mărginit în care elementele cultivate dominau (fără a le exclude pe cele cu o plasare și ființare naturale). Se producea în acest fel o ordonare a cadrului, iar beneficiarul era chemat, era dirijat să se deprindă a afla plăcere la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vor putea să scape părinții să nu se pedepsească când vor zice c-au făcut supunerea dă nevoie pentru multă sărăcie, ce de pururea se vor certa”384. Legea îi dădea voie judecătorului să admită acest motiv (în urma unei cercetări riguroase) și „să se milostivească” sau, dimpotrivă, „să se întărâte” mai rău și să agraveze pedeapsa. * în ciuda supravegherii pe care erau invitați s-o exercite oamenii Bisericii („Să cerceteze pentru curvii [...], de fete mari și de văduve, de să vor afla
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
inclus un nou grupaj de versuri, Cutremur în Arcadia, dedicat lui Marin Sorescu. Ca istoric literar, preocupat de explorarea documentelor de arhivă, S. realizează mai întâi o monografie consacrată lui Gh. Asachi, solidă și coerentă, meritorie prin bogăția informațiilor și riguroasa argumentație filologică. El descoperă și valorifică, în 1974, un manuscris inedit al lui Gh. Asachi, La Leucaide d’Alviro Corintio-Dacico, cuprinzând sonete petrarchizante. Traducerea acestor texte constituie și un exercițiu pe care S. îl parcurge cu aplicație, reușind să pună
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
Modestia este o atitudine de rezervă, o atitudine de precauție În relațiile cu ceilalți, raportată Însă la propria imagine socială. Ea evită excesele, ambiția, situațiile prin care individul s-ar putea remarca, practicând o măsură sau o autocenzură excesivă și riguroasă față de propria sa persoană. Spre deosebire de modestie, timiditatea poate fi socotită ca o „maladie stranie” (Alaină. Ea este o retragere În sine, tendința de a evita contactele exterioare, expunerea În public, prudența exagerată față de evenimentele periculoase sau obstacole. P. Janet o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o Înțelegere, acesta primește o jumătate din sumă, iar apoi, după vindecarea pacientului, primește și restul onorariului său, inclusiv costul medicamentelor. Ajuns la Kannobin, l-am aflat pe episcop suferind de febră nervoasă, În stare de inconștiență. După o examinare riguroasă a bolnavului, Întrevedeam puține speranțe de a-l vindeca. Numeroasele sale rude, adunate În jurul patului, păreau că se resemnaseră Înainte de venirea mea. Am căzut de acord cu frații pacientului ca suma pentru Îngrijirea medicală să fie plătită jumătate În avans
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
au ieșit și o serie de articole publicate în Kindler Literatur Lexikon (V-VII, Zürich- München, 1969-1972), unde sunt incluse scrieri românești reprezentative, precum și o antologie a poeziei române din perioada interbelică, editată la Budapesta în 1993, acompaniată de un riguros aparat critic. A doua direcție importantă de cercetare caracteristică pentru S. privește literatura maghiară de la noi și este ilustrată de Istoria literaturii maghiare din România (1996), mai curând „o panoramă de personalități, destine, opere” (Irina Petraș) decât o istorie literară
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
Robert Escarpit -, precum și pe cele ale noii critici, care absolutizează literatura ca text fără referent exterior, teoreticianul ține seama de dublul caracter al operei literare, autonomă ca esență și heteronomă ca inserție în social. Studiul Critica sociologică (1983) completează demonstrația riguroasă și uneori pedantă din lucrarea anterioară printr-o tentativă de a fixa statutul criticii sociologice cu obiect și metodologie specifice. Trasând distincțiile necesare în raport cu sociologia literaturii, critica literară sau filosofia socială, Ș. postulează legitimitatea unui demers critic ce vizează nu
SERBAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]
-
a epocii, analizele de texte, succinte, clare, prezentările făcute marilor scriitori cu o mână de istoric literar de nivel european. Studiul Racine en Roumanie (1940) debutează cu o panoramă a relațiilor culturale franco-române, documentată impecabil, continuând cu o analiză filologică riguroasă a traducerilor românești din opera lui Racine și a contextului istoric și cultural al selecțiilor operate de traducătorii români. De mare succes s-au bucurat în epocă antologiile de literatură franceză alcătuite de Ș., mai cu seamă de poezii, precum și
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
1907 și prin omiterea deceniului în care autorul Cuvintelor potrivite a fost scos din literatură. Există aici multe formulări dure, cinice, de rechizitoriu, dar și atitudini tendențioase, afirmații fără acoperire, multe date eronate, depărtarea de țară nepermițând memorialistului o documentare riguroasă. În străinătate și-a încercat condeiul și în proza propriu-zisă, în romanul Vulpea roșcată. Apărută la București, în 1996, cartea este o evocare romanțată a Elenei Lupescu, ticsită de comentarii ale autorului, de disertații despre literatură și muzică. Stilul lui
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
I. Al. Brătescu-Voinești, Paul Miracovici, Petre Grant, Mac Constantinescu, Paul Marinescu. Pledoarie pentru valorile permanente în artă, pentru echilibrul și armonia culturii umaniste, revista încearcă, prin cercetările pe marginea arhitecturii și a artelor înrudite, să își asume „un spirit critic riguros și lucid”, eliberat atât de „arhaismele împovărătoare”, cât și de „inovațiile obsedante” (G. M. Cantacuzino, Notă explicativă, 7/1946). În credința că „simetria vitruviană este eternă”, dincolo de orice revoluție în artă, publicația se pronunță pentru restabilirea echilibrului dintre „cunoștință și
SIMETRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289678_a_291007]
-
furnizate de marea poezie. Astfel încât s-ar părea că opera lui S. s-a constituit prin participarea a două personalități diferite: un poet ce și-a păstrat candoarea juvenila, exersând cu o plăcere neascunsa diverse scheme prozodice, si un estetician riguros, care apelează în numeroasele sale lucrări, sintetizate în Esthétique. Musique, peinture, poésie, science (1953), la criterii noi ce solicită participarea matematicii în sistemul de referințe axiologice. Estetică lui a atras în primul rând atenția deoarece a deschis perspective pe care
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
caracterologice care nu rămân limitate la timpul lor originar. Profesor, critic și istoric literar de o solidă formație, sobru și exigent în receptarea actualității literare, distanțat față de „metodologiile” în vogă doar pentru o vreme, S. este un autor echilibrat și riguros, care alege să convingă, nu să seducă. SCRIERI: Camil Petrescu, Iași, 1973; Proza artistică a lui Tudor Arghezi, Iași, 1995. Repere bibliografice: Al. Andriescu, „Camil Petrescu”, CRC, 1973, 29; Liviu Leonte, Virtuțile monografiei universitare, „Flacăra Iașului”, 1973, 8 352; Traian
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
din perspectivă istorică, psihologică, religioasă, literară (la nivel popular și cult), ceea ce presupune individualizare, dar și integrare prin analiză comparatistă. Ș. era de părere că trebuie asigurată o bază științifică studiilor filologice, prin editarea specializată a literaturii vechi, prin culegerea riguroasă a literaturii populare. În acest sens, Istoria filologiei române era un bilanț, dar și o deschidere spre cercetările viitoare. Expresia clară, echilibrată caracterizează comentariile din antologia, pentru uz didactic, Autorii români moderni, unde selecția este făcută cu spirit critic și
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
practică medico-psihosocială”, privind păstrarea și promovarea stării de sănătate mintală individuală și colectivă, ceea ce-i conferă un statut special în seria disciplinelor medico-psihologice, dar și în organizarea vieții sociale. 2. Spiritul igienei mintale Deși se înfățișează ca o disciplină științifică riguroasă, igiena mintală se întemeiază, așa cum am arătat, pe un sistem de valori preluate din sfera științelor umane. În centrul ei se află OMUL, starea de sănătate mintală a acestuia. Aceasta pune în prim-plan un „sistem de valori” atribuite persoanei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normale. Metodele psihoprofilactice cuprind un complex de măsuri menite să mențină și să dezvolte sănătatea mintală, precum și să combată eventualele noxe din mediu care ar putea duce la tulburarea acesteia. În acest sens se va ține seama de următoarele: organizarea riguros planificată a regimului de muncă; evitarea eforturilor excesive sau a monotoniei; asigurarea unor condiții socio-economice corespunzătoare unui nivel de trai decent; stimularea acțiunii factorilor de sanogeneză; desfășurarea unor acțiuni care să faciliteze atât adaptarea optimă a individului la condițiile de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
relații. Astfel, modelele socio-culturale deschise, cu caracter tolerant și permisiv, oferă indivizilor posibilitatea de dezvoltare și evoluție liberă și creatoare. În sens contrar, modelele socio-culturale închise, cu caracter intolerant și represiv, rigide, obligă grupul uman să se conforme unor norme riguroase, absolut obligatorii, a căror nerespectare este sancționată, oprind în felul acesta evoluția și progresul social și spiritual și obligând la stagnare și regres. Ambele situații vor influența starea de sănătate mintală. Societățile și culturile „deschise” reprezintă condiția evoluției pozitive a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Un conflict extern interiorizat sub forma absurdului vieții și a depersonalizării individului. Omul modern, format după „modelul cibernetic” al comunicării, va avea un stil de gândire, o sensibilitate și conduite diferite. El va fi „omul postmodern”, tipul schizoid, rece, calculat, riguros, pragmatic, impersonal, dar eficient, modelat în scopul realizării unor performanțe precise. Va fi „tipul uman programat”, care va deplasa automatizarea tehnică în planul formării omului. Rezultatul va fi „tipul robotizat” al umanului. Dar va mai exista Om ? Istoria nu poate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de educație specială; - modele de viață adecvate, cu caracter deschis; - introducerea unor noi forme de comunicare, de relaționare interpersonală; - noi modele de conduite, acțiuni. c) Se va căuta, pe cât posibil, ca „schimbările sociale” să fie introduse treptat, ținute sub control riguros, permanent, pentru a se putea preveni în felul acesta „șocul schimbării”, situațiile conflictuale, situațiile cu caracter psihotraumatizant pentru starea de sănătate mintală colectivă, nevrozele, conduitele protestatare, de refugiu, actele antisociale etc. d) În acțiunea de igienă mintală, un rol esențial
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]