3,363 matches
-
încă așteaptă mai multă forță, mai multă originalitate, mai puține traduceri, adaptări și imitații. Poetesa Riria a scris o dramă, Elvira, și o tragedie, Chiajna și Ion-Vodă cel Cumplit. A inventat și aplicat în operele sale dramatice un sistem de rimă întârziată, care dă expresiei joc și elasticitate. A expus teoria acestei inovații la Congresul de Psihologie de la Roma, din 1906, într-o comunicare intitulată Observație psihologică asupra versului dramatic. Să-i numim, în încheiere, pe Ronetti Roman; Iuliu Roșca (Lăpușneanu
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și pentru aceasta sunt necesare luciditatea, supravegherea stărilor afective, intelectualizarea emoțiilor. Se exclud exaltarea, patosul, redundanța, superfetația, tot ce ține de facilitate. Expresia trebuie să fie concisă, densă, exactă, funcțională, așadar poetică, dar fără înflorituri de prisos, iar ritmul și rimele perfecte. Alături de obiectivare, de impersonalizare, desăvârșirea formală e o condiție definitorie a p., prin aceste atribute esențiale deosebindu-se de romantism. Leconte de Lisle a construit, asemenea lui Victor Hugo, poeme ample (Poèmes antiques, Poèmes barbares), a edificat viziuni ale unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
fiind amenințată chiar de ironica opoziție a cuvintelor („Voi, care m-ați iubit/ cuvinte/ numai o coaje și mai multe/ miezuri/ fugiți prudent din cale/ speriate/ bolnave în adânc de spaima/ silei/ că am să vă constrâng/ împreunarea/ în nupțiul rimei ca o placă/ veche”). Poemele și caligramele din Interogativul consecvent (1995) aduc o restructurare a atitudinii lirice, o simplificare și o radicalizare a imaginii. Eul poetic nu mai este atras de implicarea afectivă ori de fervoarea înțelegerii, ci este dornic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
acolo m-am născut, sub propria mea privire/ pe batistuțe colorate, pe care mi le așterneam singur/ acolo mi-am încercat până târziu inițialele/ (un gol am lăsat pentru a umple un alt gol)/ din realitatea mahmură, fără ritm, fără rimă/ mai erau doar trei lopeți de aruncat/ târziu/ când visele ne îmbrâncesc, ne pocnesc oasele/ mâinile mele îndelung m-au pipăit, urlând singuratice” (din cuvântul tău rostit în pustiu, 3). În Poeme de sedus realitatea (2000), materia poetică se concentrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
scrise, în varii forme. Semnificația umană universală conținută în titlul Viiața lumii se întregește prin alte două elemente paratextuale: prefețele de inițiere a cititorului asupra a ceea ce e poezia (cu exemple de epopei și imnuri sacre), ce sunt regulile prozodice (rima, măsura), tema (soarta și primejdiile care pândesc existența), arta lecturii etc. În text se recunosc deopotrivă urmele lecturilor din clasicii Antichității (Horațiu, Ovidiu), din Biblie (Eclesiastul, Apocalipsa) și urme din folclorul autohton. De la motto („Deșertarea deșertărilor și toate sunt deșarte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
de conștiința întârzierii literaturii române, astfel răscumpărată. Versuri stângace alternează cu altele armonioase, compuse în măsura de 12-13 silabe. Cezura cade elaborat, așa încât a doua jumătate a versului să nuanțeze, întărind ideea („Trec zilele ca umbra, ca umbra de vară”). Rima împerecheată e adesea studiată semantic („floare”, „trecătoare”; „lume”, „spume” etc.). Din retorica poemei, vag patetică, se degajă un discurs bine articulat pe ideea trecerii, necesare, a ființei și a extincției universale, asistată de puterea absolută a lui Dumnezeu. Letopisețul Țării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
joi; karaoke; lac; linie sonoră; liniștire; lirică; literă; lung; mama; mamă; al mamei; masă; manea; măiestrie; meditație; melodicitate; melodii; mîngîiere; mlădios; moară; muzicalitate; muzicant; nai; nani-nani; notă muzicală; orchestră; pace; patriotic; păsări; pian; potîrniche; privighetoare; prost; radio; redare; refren; relaxant; rimă; romantic; scenă; scriitor; sentimente; serenadă; simfonie; sirenă; smîntînă; solist; somn ușor; sport; stare; strofă; suav; sufletesc; sufletul omului; nu știu; talent; timp liber; tonuri; tril; țipăt; viață; vocație; vocea ta; de voie bună; vorbe; youtube (1); 798/206/81/125
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
artă (12); autor (12); geniu (11); carte (10); inspirație (10); visător (10); melancolie (9); creator (8); deștept (8); creație (6); Bacovia (5); emoție (5); literatură (5); nebun (5); om (5); talent (5); vers (5); boem (4); frumos (4); neînțeles (4); rimă (4); sensibilitate (4); compozitor (3); cultură (3); cunoscut (3); gînditor (3); înțelept (3); renumit (3); romantism (3); scrie (3); suflet (3); talentat (3); vestit (3); Vieru (3); actor (2); clasic (2); Creangă (2); cuvinte (2); filosof (2); imaginație (2); inspirat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Mădălin; meditație; melancolic; melodios; memorie; mincinos; minte; minunat; moarte; mort; muză; națioal; nedreptate; nemuritor; nimic; nostalgie; nou; om de creație; om deștept; om important; opera; orator; pace; plictisitor; poem; poezii de mînă; poveste; preot; profesor; profunzime; prostime; recunoscut; relaxare; remarcabil; rima; rime; romanță; rus; salam; sărut; cel ce scrie poezii; scriere; scrieri; scriitor; scris; scrisoare; scrisori; senin; sentimental; silitor; singur; spontan; Stănescu; stimă; strofă; strofe; sublim; suferind; sufletist; superior; școală; șiret; text; toamnă; uitat; un exemplu; univers; valoros; vesel; veselie; viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
meditație; melancolic; melodios; memorie; mincinos; minte; minunat; moarte; mort; muză; națioal; nedreptate; nemuritor; nimic; nostalgie; nou; om de creație; om deștept; om important; opera; orator; pace; plictisitor; poem; poezii de mînă; poveste; preot; profesor; profunzime; prostime; recunoscut; relaxare; remarcabil; rima; rime; romanță; rus; salam; sărut; cel ce scrie poezii; scriere; scrieri; scriitor; scris; scrisoare; scrisori; senin; sentimental; silitor; singur; spontan; Stănescu; stimă; strofă; strofe; sublim; suferind; sufletist; superior; școală; șiret; text; toamnă; uitat; un exemplu; univers; valoros; vesel; veselie; viață; violent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pentru prima oară în România Imnurile atribuite lui Homer și Orfeu, precum și Argonauticele lui Apollonios din Rhodos, epopee apărută parțial în 1976 și integral în 1992. Hexametrul greco-latin din Imnuri a fost echivalat cu macedonskianul vers de 17 silabe fără rimă, iar în epopee proza alternează cu pasajele versificate. Din literatura latină, A. s-a oprit asupra unor tragedii ale lui Seneca (Medeea și Octavia) și asupra câtorva episoade horațiene (Horațiu, Opera omnia, II, 1980). A alcătuit și antologii tematice sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
artistul trebuie să le treacă cu vederea "pentru a nu debilita [schwächen în original] ideea"79 aspect pe care, încă de la tratatul lui Longinus despre sublim unii autori îl acceptau fără rezervă -, ca dezacordurile gramaticale ori terminațiile adaptate ritmului sau rimei (întâlnite destul de des și în paginile unui poet de înălțimea lui Mihai Eminescu, de pildă), nu face altceva decât să sublinieze ideea importanței fondului într-o opera literară. Clar împotriva enunțului, mult citat, în care unii interpreți ai scrierilor sale
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959, p. 79. 213 Op. cît., p. 14. 214 Sân Juan de la Cruz, Coplas de él mismo, hechas sobre un éxtasis [Rime proprii despre un extaz]. 215 [gândurile fără conținut sunt goale, intuițiile fără concepte sunt oarbe] Immanuel Kant, Kritik der reinen Vernunft [Critică rațiunii pure], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1976, A51 / B75, p. 95. 216 CJ, § 59, p. 443. În Kritik
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
imaginar, orice cuvânt poate avea această putere coagulantă sau, dimpotrivă, dezintegratoare. Poemul este - cum îl va defini Voronca nu peste multă vreme - o „alunecare într-o cale lactee de imagini”, „o succesiune de hazarduri”, „aventură totală”, „perpetuă mișcare”. Până și rima, element tradițional constrângător al discursului, se transformă într-un factor de dinamizare, alături de celelalte elemente ale prozodiei clasice (Colomba e scris în întregime în vers perfect ritmat și organizat strofic în catrene), căci ceea ce se impune în ultimă analiză este
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lemn... Și de data aceasta tensiunea afectivă, cu creșterile și descreșterile ei, face corp comun cu substanța textului: după ce crescuse din notațiile disparate ale „panicii” eului, imnul își destructurează spre final tiparele „tradiționale”, renunțând la ritmul ordonat și la muzica rimei, marcându-și căderea de tensiune și în semnul tipografic: ultima sintagmă, emblematică, „ORA CEAIULUI” e tipărită sub forma unei scări descendente, concretizând extenuarea discursului. „Artificiu tipografic”, cum spunea G. Călinescu, dar semnificativ (ca și altele) pentru atenția acordată de poet
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de imagini îi înfășoară ca un fular umerii. Pasul său sună în moneda asfaltului, atinge ca o buză fluierul aerului. Mâna oprește ca un inel zborul, împrumută albastrul din aripile coțofenei, împletește beteala versului în ritmul ciocănitoarei, toarnă în degetarul rimei toată licoarea codrilor”... Voronca este însă și autorul unor adevărate poeme în proză, mai mult sau mai puțin fidele „tiparului” acestei specii. Ar intra într-o altă categorie majoritatea pieselor cuprinse în placheta din 1932, Act de prezență (cu excepția, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
traducă starea de exaltare imnică, revărsarea preaplinului sufletesc, năzuința de „istovire” - cum ar zice Ion Barbu - a cântecului, într-un discurs ce-și reia și variază la nesfârșit pretextele, cu atât mai mult cu cât tiparul strofic, armonia ritmică, muzicalitatea rimei încurajează menținerea atmosferei incantatorii. Ca să sugereze intensitatea sentimentului erotic și ubicuitatea luminoasei prezențe a femeii iubite ce iradiază în toate lucrurile din jur, poetul multiplică spectaculos elementele de relație, fie la nivelul versului („Te simt în glas, în buză, în
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
aventura și a o scrie prefer(ă) ipostaza din urmă”). Iar autorul, altminteri fidel preceptelor constructiviste pe care încearcă să le aplice în versurile ce vor alcătui Invitație la bal, nu renunță întotdeauna la armonia „clasică”, asigurată de ritm și rimă. La rândul său, poemul Colomba, cu marile lui libertăți în materie de construcție a imaginii și cu sugestia unei dinamice viziuni simultaneiste, nu se dispensează de tiparul strofic tradițional, profitând chiar de „antrenul” realizat de eufonie. Iar în Ulise, mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
planul, ogorul, canalul, sărbătorile naționale, omul nou. În studiul dedicat poeziei din anii comunismului, Eugen Negrici precizează că între poet și partid se formează un fel de simbioză, în sensul că opțiunile lui sunt și ale partidului: poemul lung, cu rimă, pe teme actuale, și proza scurtă cu eroul pozitiv reprezentat de activistul de partid. "Ca să crească forța de penetrare a poeziei", spune Negrici, "propaganda a recomandat, pe de-o parte, folosirea de către autori a unui limbaj ușor de acceptat și
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
expresivitatea românească”. Pitorescul lingvistic, savoarea limbajului, ce se reclamă, parcă, de la Anton Pann și de la Ion Creangă, fac din cele două scrieri o sinteză culturală insolită. Expresii idiomatice, umor al zicerilor, lexic arhaic-pastoral, univers fantastic, cu diavoli din poveștile românești, rime răsărite dintr-un fel de balet stilistic, uneori arghezian, arată că simplitatea e doar aparentă, iar scriitorul, un rafinat. Nu miră, prin urmare, faptul că celebra Cântare a Cântărilor e prefațată de un studiu filologic savant despre interpretarea lui Max
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
citire. El deosebește patru distanțe principale: intimă, personală, socială și publică. Vezi: Edward Hall, La dimension cachée, Le Seuil, Paris, 1972. Empatia corporală este un fenomen actualmente cunoscut și recunoscut. În această privință, vezi mai ales Robert Feldman și Bernard Rime, Fundamentals of Nonverbal Behavior, Cambridge University Press, New York, 1991. La rândul lor, Ekman și Friesen au semnalat că, în momentele în care oamenii nu sunt sinceri, înclină sistematic capul în partea opusă celor cu care se confruntă. Vezi: Paul Ekman
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Implică abilități de gândire deductivă și inductivă, precum și capacități critice și creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligență logico matematică dezvoltată devin contabili, matematicieni, chimiști, fizicieni. V.2.3. Inteligența muzicală Înseamnă a gândi În sunete, ritmuri, melodii și rime, a fi sensibil la tonuri, la intensitatea, Înălțimea și timbrul sunetului. Este abilitatea dea recunoaște, crea și reproduce muzica și ritmurile folosind un instrument sau vocea. Implică ascultare activă și existența unei legături puternice Între muzică și emoții. V.2
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
autonom („Claxonul”, sub îngrijirea lui I. Avian). Rubrici: „În țepii Urzicii”, „Sport”, „Urzica ajută”, „Din zona dolarului”, „Penultima oră”, „Răbojul Urzicii”, „Epigrame și epitafuri”, „Lampa lui Aladin”, „Cronica rimată”. Se publică versuri satirice, fabule, cronici rimate, epigrame, monologuri, poezii pe rimă dată, semnate de Aurel Baranga (minifabule și alte stihuri), Camil Baltazar, Mircea Micu (parodii), Nichita Stănescu (Venus, Cu pământu-n jurul soarelui, Cu Topîrceanu în iarnă), Sașa Pană, Al. Andrițoiu, Cicerone Theodorescu, Veronica Porumbacu, Zaharia Stancu, Nina Cassian, Demostene Botez, Mioara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
cultive un public de toate vârstele, dar mai ales tineretul școlar, greșelile de tipar se strecoară nestingherit, înșelând atenția redactorilor, cum o face și câte o reclamă de felul „Văpsea pentru păr rapid”, atunci când produsele cosmetice nu sunt prezentate în rime sprințare, chiar galante, potrivite de poetul Carol Scrob. Au mai colaborat Pavel Al. Macedonski, Eufrosina Pallă, Th. Bădărău, Coriolan Bărbat, Maura Prigor, Em. Bucuța, Alexandru Nora, Victor Săhleanu, Luigi Vampa, G.C. Ionescu-Sisești, D.N. Ciotori, N. Istrati, Gavril Todică, Dumitru Furtună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
sentimentalității - mențin intimismul în marginile unei discreții delicate, chiar dacă nu îl ridică permanent la condiția artistului. Dar ele introduc în poezie note simboliste. Acestea se precizează printr-o fluență muzicală de factură minoră, produsă prin repetiții, tehnica laitmotivului, prin multiplicarea rimelor, îndeosebi a celor feminine, în strofe de mai mult de patru versuri. Simbolismul poetei se află în preajma poeziei lui Paul Verlaine, Henri de Regnier, Émile Verhaeren și Maurice Maeterlinck, poeți din care a tradus. S-a apropiat mai cu seamă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]