2,158 matches
-
prin alipirea la comuna Videle a unor cartiere de case. Deși a trecut prin momente dificile, în momentul de față înregistreză o creștere economică majoră, în pofida faptului că o mare parte a locuitorilor lucrează în orașe învecinate precum: București, Alexandria, Roșiori. Videle este compus din orașul Videle și cartierele aferente lui. Acestea sunt: Cartojanca, Stănceasca , Furculești, Fotăchești, Tămăsești, Parisești și Coșoaia. În acest oraș se găsesc două scoli: Școala nr. 1, Școala nr. 2. În acest oraș se află și liceul
Videle () [Corola-website/Science/297050_a_298379]
-
Europa Centrală. O legendă protocronista spune că s-ar fi numit „Zimnidava” încă de pe vremea dacilor, desi lingviștii spun că „Zimnik” este numele zeului slav al iernii, Slavii trecând pe aici Dunărea înghețată spre Imperiul Bizantin. În orice caz, alături de Roșiori de Vede, Zimnicea este cea mai mai veche așezare din Sudul României. În 1457 Vlad Țepeș, a luptat cu Imperiul Otoman de-a lungul Dunării, trecând și pe la Zimnicea. În 1595 Mihai Viteazul a luptat cu Imperiul Otoman pentru a
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Alexandria = 50 km. Drumuri comunale, 1) D.C. 9, intersecția cu D.N. 51 A - Viișoara = 5 km. Căile rutiere menționate mai sus sunt asfaltate, au fundație de piatră și șanțuri pe ambele părți. b) Căile ferate: 1)Zimnicea Port - Zimnicea - Alexandria - Roșiori Nord = 80 km. Calea ferata menționată mai sus este simplă, cu ecartament normal. Din Stația Roșiori Nord se face legătura cu magistrală feroviară națională nr. 9, București Nord - Timișoara. Stația de cale ferată : Zimnicea = 6 linii de garare, Zimnicea Port
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Căile rutiere menționate mai sus sunt asfaltate, au fundație de piatră și șanțuri pe ambele părți. b) Căile ferate: 1)Zimnicea Port - Zimnicea - Alexandria - Roșiori Nord = 80 km. Calea ferata menționată mai sus este simplă, cu ecartament normal. Din Stația Roșiori Nord se face legătura cu magistrală feroviară națională nr. 9, București Nord - Timișoara. Stația de cale ferată : Zimnicea = 6 linii de garare, Zimnicea Port = 5 linii de garare. c) Transportul naval: Se face pe fluviul Dunărea prin portul Zimnicea - situat
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
-lea al Rusiei. În conformitate cu uzanțele caselor regale și într-o încercare de a asigura o implicare mai mare a principelui de coroană în activitățile statului, Regele Carol I decide, în 1896, numirea principelui Ferdinand în calitate de comandant onorific al Regimentului 4 Roșiori. În 1897 principele Ferdinand se îmbolnăvește de o formă gravă de febră tifoidă, care a fost aproape de a-i cauza moartea. După convalescența și însănătoșirea lui Ferdinand, perechea va pleca și va petrece iarna 1897/1898 pe Coasta de Azur
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
Chiroiu-Ungureni, Drăgoești (reședința) și Valea Bisericii. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Călărași, pe malurile bălților formate de râul Colceag, un afluent al Mostiștei. Este traversată de șoseaua județeană DJ302, care o leagă spre nord-vest de Roșiori și Movilița (unde se termină în DN2); și spre sud-vest de Belciugatele (județul Călărași; unde se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăgoești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
Bădeni nu a liniștit spiritele, ci, dimpotrivă, sătenii au declarat, potrivit ziarului "Epoca", din 27 februarie 1907, că dacă „nu vor fi satisfăcuți, își vor face singuri dreptate”. Tensiunile au continuat, autoritățile trimițând în zonă importante contingente militare( Regimentele 3 Roșiori, 7 Călărași, 13 Iași, ș.a.) care au înfrânt rezistența dârză a răsculaților. Pentru a marca eroismul sătenilor, în fața școlii din Bădeni a fost ridicat un monument pentru a aminti urmașilor numele celor care s-au jertfit pentru respectarea înțelegerilor și
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
Dulcești este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Brițcani, Cârlig, Corhana, Dulcești (reședința), Poiana și Roșiori. Comuna se află în zona estică a județului, pe malul drept al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Piatra Neamț de Roman. Din acest drum, la Dulcești se ramifică șoseaua județeană DJ157A, care o leagă spre nord
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
minoritate de romano-catolici (13,87%). Pentru 4,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Roman și era formată din satele Corhana, Dulcești și Roșiori, având 1240 de locuitori ce trăiau în 335 de case. În comună existau două biserici și o școală mixtă cu 15 elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2504 locuitori în satele Cârligu, Corhana, Dulcești, Roșiori
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
Roșiori, având 1240 de locuitori ce trăiau în 335 de case. În comună existau două biserici și o școală mixtă cu 15 elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2504 locuitori în satele Cârligu, Corhana, Dulcești, Roșiori, Brițcani și Poiana. În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău. În 1968, ea a trecut la județul Neamț și a inclus și satele Ruginoasa și Bozienii de Sus de la fosta comună Bozieni-Balș, desființată. Cele două sate
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
Dâmbovnic și Neajlov și culmile ce marchează limita bazinului hidrografic al râului Cotmeana. Este străbătută de șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. Lângă satul Corbu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DN65A, care duce spre sud la Roșiorii de Vede. Tot la Corbu, din DN73 se ramifică și șoseaua județeană DJ703A, care duce spre nord la Poiana Lacului (unde se intersectează cu DN67B), Cocu și Cotmeana (unde se termină în DN7). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
locuitori în satele Afrimești, Brabeți, Malu și Zuvlecați; comuna Mozăceni avea 1338 de locuitori în Bădești, Mozăceni și Podișoru; iar comuna Urlueni era formată doar din satul de reședință cu 420 de locuitori. În 1950, comunele au fost transferate raionului Roșiori de Vede din regiunea Teleorman și apoi (după 1952) raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au trecut la județul Argeș, fiind cu această ocazie comasate în comuna Bârla. În comuna Bârla se află două situri arheologice de interes
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
Muntenia, România, formată din satele Bujoreni, Buzoești, Cornățel, Curteanca, Ionești, Podeni, Redea, Șerboeni, Tomșanca, Vlăduța și Vulpești (reședința). Comuna se află în sudul județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe malurile Teleormanului. Este străbătută de șoseaua națională DN65A, care leagă Piteștiul de Roșiorii de Vede. La Vulpești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ504, care duce spre sud la , , , mai departe în județul Teleorman la , Alexandria (unde se intersectează cu DN6 și DN6F), , , , , , și mai departe în județul Giurgiu la , și Giurgiu
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
Comuna se află în nord-estul județului, în zona cursului superior al râului Berheci (după cum arată și numele ei), în colinele Tutovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Secuieni (unde se intersectează cu DN2F), Traian, Roșiori și Dămienești și spre sud de Oncești, Vultureni și Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea de Corbița (unde se intersectează cu DN11A) și Tănăsoaia și mai departe în județul Galați de Brăhășești și Gohor. La Izvoru Berheciului, din
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
în nord-estul județului, în colinele Tutovei, în bazinul hidrografic al râului Valea Morilor. Este traversată de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Secuieni, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Roșiori și Dămienești și spre sud de Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea de Corbița (unde se intersectează cu DN11A) și Tănăsoaia și mai departe în județul Galați de Brăhășești și Gohor. Din acest
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
se ramifică spre nord șoseaua județeană DJ207D, care duce la Prăjești, Negri, Dămienești și mai departe în județul Neamț la Icușești și Ion Creangă. De asemenea, DN2F se intersectează la Zăpodia cu șoseaua județeană DJ241A, care duce spre nord la Roșiori și Dămienești, și spre sud la Secuieni, Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea la Corbița (unde se intersectează cu DN11A) și Tănăsoaia și mai departe în județul Galați la Brăhășești și Gohor. Conform
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
Valea Salciei și Vultureni. Comuna se află în estul județului, în valea râului Berheci ce străbate colinele Tutovei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Oncești, Izvoru Berheciului, Secuieni (unde se intersectează cu DN2F), Traian, Roșiori și Dămienești și spre sud de Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea de Corbița (unde se intersectează cu DN11A) și Tănăsoaia și mai departe în județul Galați de Brăhășești și Gohor. La Vulturești, acest drum se intersectează cu
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
pământul statului în 1846. Satul Boboc a luat naștere pe la 1848, când un mocan, pe nume Radu Bobocu, a construit aici prima casă pe o vatră de sat veche; satul s-a numit la început Bobocu-Siliștea. Satul Roșioru (denumit și "Roșiori" în documentele vremii) a fost înființat în 1884 prin împroprietărirea de către stat a "însurățeilor", conform legii din 1879. Numele său provine de la cel al cavaleriștilor din războiul de independență al României. Numele de "Cochirleanca" provine de la numele pârâului și al
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
economic și istoric al județului Buzeu", Basil Iorgulescu arăta că această comună făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău, și era aflată la hotarul acestuia cu județul Slam Râmnic. Comuna era formată din satele Aria, Bobocu, Cochirleanca, Movila și Roșiori, având o populație de 1360 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, 2 biserici și o școală cu 45 de elevi (din care 10 fete). În același dicționar, se arată că satul Cochirleanca a apărut odată cu stabilirea în preajma
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
În acea perioadă, analfabetismul reprezenta o problemă, doar 44% din locuitori fiind absolvenți ai școlii primare, iar dintre aceștia doar 0,1% fiind absolvenți de școală medie. În 1925, anuarul Socec menționează comuna Cochirleanca cu satele Bobocu, Cochirleanca, Găceanu și Roșiori, cu 2500 de locuitori, în plasa Câlnău a aceluiași județ Buzău. În 1931, comuna a fost divizată: satul Bobocu a format o comună de sine stătătoare în județul Buzău, în vreme ce restul satelor au fost transferate la județul Râmnicu Sărat și
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
epoca bronzului, organizat de Institutul de Arheologie din București . Purtătorilor grupului Igrița 1 li se pot asocia depozitele de bronzuri descoperite pe valea Crișului Repede La: Negreni, Bălnaca, Vadul Crișului, Alesd, Oșorhei , la care se adaugă descoperirile de la Oradea-Salca, Biharea, Roșiori, Cociuba, Valea Lui Mihai, Suplacu de Barcău, Deva . Ambele faze de evoluție a grupului Igrița se dezvoltă între secolele XIII-XII î.H.până în pragul Hallstattului A . În epoca bronzului în nord-vestul României predomină cultura Otomani cu nucleul în Țara Crișurilor
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Răchiți este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cișmea, Costești, Răchiți (reședința) și Roșiori. Denumirea satului de reședință vine de la răchitele bătrâne ce au crescut pe malul unui iaz ce a fost pe vremuri lângă sat. Se află așezat în partea de nord-est a municipiului Botoșani, la o distanță de 3 km de acesta
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Mănăstirea Popăuți situată la nord-est. În curtea mănăstirii se afla și sediul primăriei. De-a lungul anilor, diferitele reforme administrative au schimbat atât denumirea, cât și componența satelor comunei. Vechea comună era compusă din satele: Luizoaia, Cișmea, Răchiți, Teasc și Roșiori. Mai târziu, în anul 1879, prin trecerea satului Luizoaia în componența orașului Botoșani, reședința se mută la Răchiți, purtând aceeași denumire de comuna Popăuți și cuprinzând satele: Răchiți, Cișmea, Teasc și Roșiori. În anul 1906 la comună se alipește și
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
compusă din satele: Luizoaia, Cișmea, Răchiți, Teasc și Roșiori. Mai târziu, în anul 1879, prin trecerea satului Luizoaia în componența orașului Botoșani, reședința se mută la Răchiți, purtând aceeași denumire de comuna Popăuți și cuprinzând satele: Răchiți, Cișmea, Teasc și Roșiori. În anul 1906 la comună se alipește și satul Costești. În anul 1942 comuna avea următoarea componență: Răchiți, Cișmea, Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și Tulbureni se desprind și
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Botoșani, reședința se mută la Răchiți, purtând aceeași denumire de comuna Popăuți și cuprinzând satele: Răchiți, Cișmea, Teasc și Roșiori. În anul 1906 la comună se alipește și satul Costești. În anul 1942 comuna avea următoarea componență: Răchiți, Cișmea, Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și Tulbureni se desprind și rămân la comuna Răchiți numai satele: Cișmea, Costești, Roșiori și Răchiți. În anul 1968 după ultima împărțire administrativă, comuna Răchiți rămâne
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]