2,724 matches
-
Iorga se trage din Fanar. Bunicul mamei sale, Cristoforovici (sau Ioan) Arghiropol, era dragoman la Iași pentru autoritățile rusești. Ascendența Arghiropolilor cuprinde nobili și poate chiar și membri ai familiei regale bizantine. Ei au contractat căsătorii mixte cu români și românce și au devenit pînă într-atît de românizați, încît unul dintre ei a luat-o cumva pe căi greșite, devenind argat bun la toate într-un sat din Moldova 5. Dar ceilalți membri ai familiei Arghiropol și-au menținut statutul. Gheorghe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
confrunta Boeru după ce soția lui din Germania divorțase de el, vîrsta înaintată și boala și-au spus cuvîntul. S-a căsătorit pentru a treia oară, la sfîrșitul anilor '70 (de data aceasta nu mai era vorba de bigamie) cu o româncă emigrată în Germania cu puțină vreme în urmă. Din fericire, sistemul de asigurări sociale german l-a luat sub aripa sa, Boeru eșuînd într-un cămin de bătrîni (Pflegeheim) de la Garmisch-Partenkirchen, în apropiere de München. După eforturi susținute și cu ajutorul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
oriunde în lume. "Jurăm pe viețile noastre și ne vom ține jurămîntul. Ține minte: ai o soție și copii, blestemul mamelor române te va ajunge! Nu uita asta, pentru că acesta este cel de al 11-lea ceas!" Semnat: "O bună româncă". Legionarii îi trimiteau tot timpul fotografii ale căpitanului, pe care Iorga le rupea furios 68 "Adevărul", 30 noiembrie 1937 69 Iorga a refuzat să încaseze salariile pentru aceste posturi suplimentare și le-a donat unor acțiuni caritabile 70 Alexandru Lepădatu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
AIO-IICCR, având cotele 141, 142. Spuneți-mi, pentru început, ceva despre familia dumneavoastră? Io-s corcitură, domnule. Bunicu’, după actele pe care tata spune că le-a găsit în podu’ bisericii, o fost sas de lângă Sebeș. Buna a fost get-beget româncă. Din partea lu’ mama, iar nu știu ce sunt, pentru că bunica era sârboaică, din zona Banatului, iar bunicu’ era maghiar. Tata era ortodox și mama era catolică, și înțelegerea a fost că dacă-i băiat, să fie ortodox, dacă-i fată, să fie
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
câte-un colind. Atunci s-o trezit tote, pe rând, și-am făcut un cor de colinde. Am cântat „O ce veste minunată”, toate. Când eram mai fericite, s-o deschis ușa, și-o intrat comandantu’ cu o sergentă majoră... Româncă era asta, că cele maghiare o fost mai omenoase, dar aia era tare rea... S-o dus și l-o adus pe comandant, că n-aveam voie să cântăm, să colindăm. Știți? Și o intrat comandantul și-o zis: Să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ordin de zi pentru acte de bravura, săvîrșite în timpul acestor războaie; ... c) descendenților acelor evrei care, aparținînd armatei române, au căzut în războaiele României; ... d) evreilor sau evreicelor botezați creștini de cel putin 20 de ani, dacă sînt căsătoriți cu românce sau români; ... e) evreicelor sau evreilor, botezați creștini, dacă sînt căsătoriți cu un roman sau cu o româncă de cel puțin 10 ani și dacă din căsătorie s'au născut copii care au fost botezați creștini; ... f) evreilor care sînt
LEGE nr. 254 din 27 martie 1941 pentru trecerea proprietăţilor urbane evreesti în patrimoniul Statului şi pentru oprirea evreilor de a dobândi proprietăţi imobiliare urbane sau anumite drepturi reale asupra acestor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128904_a_130233]
-
române, au căzut în războaiele României; ... d) evreilor sau evreicelor botezați creștini de cel putin 20 de ani, dacă sînt căsătoriți cu românce sau români; ... e) evreicelor sau evreilor, botezați creștini, dacă sînt căsătoriți cu un roman sau cu o româncă de cel puțin 10 ani și dacă din căsătorie s'au născut copii care au fost botezați creștini; ... f) evreilor care sînt botezați creștini de cel putin 30 de ani; ... g) descendenților celor arătați în alineatele precedente. Îndeplinirea condițiunilor legale
LEGE nr. 254 din 27 martie 1941 pentru trecerea proprietăţilor urbane evreesti în patrimoniul Statului şi pentru oprirea evreilor de a dobândi proprietăţi imobiliare urbane sau anumite drepturi reale asupra acestor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128904_a_130233]
-
scopul obținerii și a dispensei de stagiu, petiționarul va trebui să prezinte odată cu cererea, pe lîngă actele prevăzute de art. 8 și 10, și acte din câri să rezulte că este util națiunii române sau că este căsătorit cu o româncă, ori că fiind născut, crescut și domiciliat în România, n-a fost supus nici unei protecțiuni străine. Proba acestor situațiuni se poate face cu următoarele acte: 1. În ce priveste utilitatea pentru națiunea română. a) Prin certificatele ministerului, instituțiunii sau autorității
REGULAMENT nr. 1.131 din 14 mai 1924 privitor la dobândirea naţionalităţii române prin naturalizare şi la redobandirea acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134090_a_135419]
-
țării și orice alte acte doveditoare de serviciile aduse țării; ... b) Certificatul ministerului de rasboi în cazul cînd a făcut serviciul militar ca voluntar sau prin recrutare legală și modul cum s-a îndeplinit serviciul către țara. ... 2. Căsătoria cu româncă: a) Cu extractul actului de căsătorie; ... b) Cu extractul actului de naștere al soției și acte cu câri să probeze că tatăl soției a fost naturalizat român, că și-a exercitat drepturile politice figurând înscris în listele electorale sau ocupând
REGULAMENT nr. 1.131 din 14 mai 1924 privitor la dobândirea naţionalităţii române prin naturalizare şi la redobandirea acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134090_a_135419]
-
b) Cu extractul actului de naștere al soției și acte cu câri să probeze că tatăl soției a fost naturalizat român, că și-a exercitat drepturile politice figurând înscris în listele electorale sau ocupând o funcțiune publică. Proba calității de româncă a mamei naturale se va face în modul arătat mai sus, că tatăl acesteia era român și că ea nu și-a pierdut calitatea de româncă pînă în momentul nașterii fiicei căsătorite cu străinul solicitant. 3. Pentru străinii născuți, crescuți
REGULAMENT nr. 1.131 din 14 mai 1924 privitor la dobândirea naţionalităţii române prin naturalizare şi la redobandirea acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134090_a_135419]
-
politice figurând înscris în listele electorale sau ocupând o funcțiune publică. Proba calității de româncă a mamei naturale se va face în modul arătat mai sus, că tatăl acesteia era român și că ea nu și-a pierdut calitatea de româncă pînă în momentul nașterii fiicei căsătorite cu străinul solicitant. 3. Pentru străinii născuți, crescuți și domiciliați în România și câri n-au fost supuși vreunei protecțiuni străine, cererea de naturalizare va trebui făcută în termen de un an socotit dela
REGULAMENT nr. 1.131 din 14 mai 1924 privitor la dobândirea naţionalităţii române prin naturalizare şi la redobandirea acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134090_a_135419]
-
contrasemnate de directorul general al serviciului judiciar. Ele vor purta un numar de ordine și vor fi investite cu sigiliul ministerului justiției. § 4. Procedura de urmat în caz de redobândire și pierdere a naționalității prin opțiune sau renunțare Articolul 32 Româncă căsătorită cu un străin care voește a-și păstra totuși naționalitatea să, va face o declarațiune autentică înainte de căsătorie sau cu ocaziunea contractării căsătoriei. Articolul 33 O declarațiune identică va trebui să facă și româncă devenită străină prin căsătorie, precum și
REGULAMENT nr. 1.131 din 14 mai 1924 privitor la dobândirea naţionalităţii române prin naturalizare şi la redobandirea acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134090_a_135419]
-
opțiune sau renunțare Articolul 32 Româncă căsătorită cu un străin care voește a-și păstra totuși naționalitatea să, va face o declarațiune autentică înainte de căsătorie sau cu ocaziunea contractării căsătoriei. Articolul 33 O declarațiune identică va trebui să facă și româncă devenită străină prin căsătorie, precum și româncă de origina din Basarabia sau Bucovina căsătorită cu un străin, înainte de alipirea acestor provincii la vechiul regat, pentru redobândirea calității de româncă, în urma încetării căsătoriei. Articolul 34 Soția străinului naturalizat român, pentru a-și
REGULAMENT nr. 1.131 din 14 mai 1924 privitor la dobândirea naţionalităţii române prin naturalizare şi la redobandirea acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134090_a_135419]
-
căsătorită cu un străin care voește a-și păstra totuși naționalitatea să, va face o declarațiune autentică înainte de căsătorie sau cu ocaziunea contractării căsătoriei. Articolul 33 O declarațiune identică va trebui să facă și româncă devenită străină prin căsătorie, precum și româncă de origina din Basarabia sau Bucovina căsătorită cu un străin, înainte de alipirea acestor provincii la vechiul regat, pentru redobândirea calității de româncă, în urma încetării căsătoriei. Articolul 34 Soția străinului naturalizat român, pentru a-și putea păstra naționalitatea dobândită prin căsătorie
REGULAMENT nr. 1.131 din 14 mai 1924 privitor la dobândirea naţionalităţii române prin naturalizare şi la redobandirea acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134090_a_135419]
-
contractării căsătoriei. Articolul 33 O declarațiune identică va trebui să facă și româncă devenită străină prin căsătorie, precum și româncă de origina din Basarabia sau Bucovina căsătorită cu un străin, înainte de alipirea acestor provincii la vechiul regat, pentru redobândirea calității de româncă, în urma încetării căsătoriei. Articolul 34 Soția străinului naturalizat român, pentru a-și putea păstra naționalitatea dobândită prin căsătorie, sau aceea pe care și-a rezervat-o cu ocazia căsătoriei, va face o declarațiune autentică de renunțare la naționalitatea română. Articolul
REGULAMENT nr. 1.131 din 14 mai 1924 privitor la dobândirea naţionalităţii române prin naturalizare şi la redobandirea acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134090_a_135419]
-
naturalizat român, pentru a-și putea păstra naționalitatea dobândită prin căsătorie, sau aceea pe care și-a rezervat-o cu ocazia căsătoriei, va face o declarațiune autentică de renunțare la naționalitatea română. Articolul 35 Străină care a dobîndit calitatea de româncă prin căsătorie, în caz că voiește, în urma încetării căsătoriei a-și redobândi naționalitatea de origina, va face o declarațiune autentică. Articolul 36 Copiii deveniți români prin naturalizarea tatălui și câri vor să-și păstreze naționalitatea de origina, urmează a face o declarațiune
REGULAMENT nr. 1.131 din 14 mai 1924 privitor la dobândirea naţionalităţii române prin naturalizare şi la redobandirea acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134090_a_135419]
-
certificate vor conține mențiunea că nu le conferă nici un drept. Articolul 43 În cazul art. 33 din regulament, ministerul de justiție, primind declarațiunea, va constata printr-o deciziune îndeplinirea condițiunilor cerute de lege și redobândirea de către solicitanta a calității de româncă. O copie de pe această deciziune se va liberă la cererea părții interesate. Articolul 44 Ministerul de justiție, direcțiunea serviciului judiciar, va ține un registru alfabetic în care se vor trece numele tuturor persoanelor cărora consiliul de miniștri le-a acordat
REGULAMENT nr. 1.131 din 14 mai 1924 privitor la dobândirea naţionalităţii române prin naturalizare şi la redobandirea acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134090_a_135419]
-
profesiunea și domiciliul părinților precum și a persoanelor chemate să dea consimțămîntul. Dacă viitorii soți au copii care prin efectul căsătoriei ar deveni legitimi, declarațiunea va mai cuprinde numele și prenumele acestora, locul și data nașterii lor, în cazul cînd o româncă se căsătorește cu un străin și declarațiunea acestuia dacă își păstrează naționalitatea de origina. Articolul 72 Ofițerul stării civile, primind cererea, va dispune facerea publicațiunilor în localitate, daca viitorii soți locuesc acolo de cel puțin trei luni, iar în caz
LEGE nr. 493 din 21 februarie 1928 privind actele stării civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134241_a_135570]
-
realismul fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu Daniel Cristea Enache au un stil inedit, de excepție. Dacă ar fi să faceți un top al româncelor celebre, la ce nume și la care din operele lor v-ați opri? Nu pot să fac un top. Există personalități românești apreciate peste hotare: Elena Ghica, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Alice Voinescu, Monica Lovinescu, Alina Diaconu (aceasta din urmă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
presă, care vă plasează „printre cele mai mari atlete din lume”. Sunteți, practic, „imbatabilă” la o milă și la 1500 metri, dar aveți destule alte recorduri, de sală și în aer liber, la 600, 800, 1000 și 3000 metri. „Prezența româncei la startul unei curse - scria UPI anul trecut, după câștigarea primelor două confruntări din circuitul nipon - aproape că exclude posibilitatea unei surprize în ceea ce privește identitatea câștigătorului, atât în cursele de o milă și 1500 m, cât și - iată încă o dată - în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
tinerețe sau maturitate: Monica Calotă, Daniela Ion, Sanda Iordache, Jeni Tebieș, prietenelor care m-au însoțit în tinerețea și maturitatea feministă: Elena Bălan, Adriana Băban, Maria Bucur, Laura Grünberg, Anca Jugaru, Liliana Popescu, Doina Ștefănescu, Ursula Vogel, Renate Weber. Feministelor românce deschizătoare de drumuri și minți din trecut: Calypso Botez, Alexandrina Cantacuzino, Eugenia Ianculescu, Sofia Nădejde, Eleonora Stratilescu, Alice Voinescu, Adela Xenopol și din prezent: autoarelor: Anca Manolache, Ștefania Mihăilescu, politicienei Mona Muscă. Jurnalistelor solidare cu feminismul cultural și politic: Gabriela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
umbră, sau, dacă a lăsat-o să pătrundă, a retribuit-o inegal pentru a o descuraja și imobiliza, pentru a o ține veșnic în limitele de inferioritate din care nu va trebui să iasă.” (Calypso Botez, 1923 XE „Botez, Calypso” ) Româncele au început să devină active în mișcarea pentru drepturi civile încă de la 1815 (vezi Ștefania Mihăilescu, Emanciparea femeii române. Antologie de texte 1815-1918, Editura Ecumenică, București, 2001). La mijlocul secolului al XIX-lea, înaintașele noastre și-au conturat revendicări politice foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
politic. Exemplul cel mai strălucit este cel al Alexandrinei Cantacuzino, fruntașă a mișcării politice feministe internaționale. Cert este că, până la venirea comunismului, feminismul românesc nu era doar în rând cu lumea, ci chiar în avangarda acestui „rând”. În 1929 feministele românce au reușit să obțină recunoașterea drepturilor electorale la nivel local și unele chiar au fost alese în consiliile locale. Constituția lui Carol al II-lea dă dezlegare la universalitatea drepturilor exact atunci când drepturile s-au golit de sens și România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
chiar au fost alese în consiliile locale. Constituția lui Carol al II-lea dă dezlegare la universalitatea drepturilor exact atunci când drepturile s-au golit de sens și România intra într-o istorie a dictaturilor pentru următorii 50 de ani. Practic, româncele au votat pentru prima în condiții democratice în 20 mai,1990. Comunismul este incompatibil cu feminismul pe care l-a și condamnat ca „deviaționism burghez”. Comunismul românesc a reușit să etatizeze până și capacitățile reproductive ale femeilor. A produs o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
bărbații au fost victime privilegiate, asistate de către stat pentru a suporta mai ușor falimentul industriilor lor. Ei au fost și clienți favoriți la împărțirea bunurilor publice. Între cei 300 de români bogați, mulți din afaceri cu statul, doar 6 sunt românce și acelea la periferia topului. Femeile au intrat de la început în economia de piață fiindcă lucrau în servicii și industrie ușoară. Câștigă puțin și plătesc mult. Sindicate nu au. Politicieni pentru a le apăra interesele, nu au. Au în schimb
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]