2,477 matches
-
Oh, punctează cu-al tău foc, Soare, soare... Corpul ce întreg mă doare, Sub al vremurilor joc. Dintr-un fluier de răchită, Primăvară, O copilă poposită la fântână Te îngînă Pe câmpia clară... Verde crud, verde crud... Mugur alb, și roz și pur, Te mai văd, te mai aud, Vis de-albastru și de-azur. Amurg de vară Histerizate fecioare pale, La ferestre deschise, palpită... În amurguri roșii, nupțiale, Stau pale, și nu se mai mărită. Eu trec, îmbătrînit, ca și
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
mele, am să-l omor cu țârâita, așa cum am murit și eu, puțin câte puțin. Trezește-te, fată, aud vocea mea interioară, mă uit în jur, mașina aleargă pe autostradă, de-a lungul coastei, palmieri, tufișuri de trandafiri japonezi în roz, roșu și galben, conifere, Kati îmi urmărește privirea și zice: "Australienii au adus cu mare succes coniferele din Europa, ai să vezi cum sunt exploatate de către fermieri înăuntrul continentului", dar cum am să ajung acolo, o întreb, totul a fost
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
greutatea fructelor. Îmi aduc aminte chinul de acasă, de alergătura și de sărăcia de acolo, nu vreau să las amintirile să mă copleșească, mă uit la această vegetație copleșitoare, la copacii de eucalipt, și deodată tulpinile acestora se colorează în roz, cerul se întunecă, soarele dispare, un miros de funingine acoperă cartierul. Dintr-odată apare un stol de elicoptere, trec în viteză peste balconul unde stau încremenită, nu-mi dau seama ce se întâmplă. Nu departe, în parcul din cartier, a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
care-l primește în dotare orice băutor de rachiu, după o noapte de pileală cu amicii. Ca și în alte dăți, însă, nu zăbovi în mahmureală. Firea lui veselă și robustă îi aducea din start meditații convenabile și reflecții în roz. Asta mi se trage de la faptul că am fost adus pe lume în zori de ziuă, moment favorabil, care conferă celui născut astfel o natură optimistă. Cel puțin așa zic astrologii! își explică el redresarea din cenușiu și trecerea rapidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de umbre a flăcărilor, apele ei limpezi reflectau intermitent ceva ce se contura între tandrețe și ambiguitate. Din acest ritual, ce implica oarecum beatitudinea, pe la miezul nopții, venea să-l smulgă îndemnul alarmat și categoric al doamnei, purtând capotul ei roz peste cămașa de noapte din mătase verde: Albert implora ea somnoroasă, arătând cadranul de bronz al pendulei elvețiene, care nu se mai oprise de două sute de ani Albert, ai să prostești de atâta inactivitate intelectuală și fizică și de atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Întregului mapamond. Iată unde-i hiba! Trebuie să ne punem Întrebarea dacă această atitudine este justificată sau nu. Monkey avea dreptate. Totuși, ascultându-l, simțeam cum mă apucă toți dracii. Monkey era frezat cu o creastă pe mijloc, vopsită În roz și albastru, purta o cămașă cu imprimeuri cum se purtau prin anii ‘60, asortată la o pereche de blugi-trapez, era Încălțat cu niște mocasini cum purtase John Harrisson acum treizeci de ani În Liverpool. Pe masă, lângă farfuriile cu sortimente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
recupereze aminoacizii distruși de dozele de droguri. Pe vremea aceea erau cazați Într-un apartament prezidențial la Plaza, decorat ca naiba. Plaza tocmai fusese renovat de Donald Trump. Interiorul era decorat În stil victorian, o Îmbinare de aur, alb, negru, roz! În mijlocul salonului ale cărui ferestre dădeau Înspre Central Park și Fifth Avenue trona un pian cu coadă. N-am mai văzut o cameră de un asemenea prost-gust. Mânerele de la ușa sălii de baie și robinetele erau toate din aur. Yazaki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
sigur, e fătălău! L-ați văzut, face baie cu chiloții pe el, i-a mâncat bau-bau cocoșelul sau vreun coi îi atârnă până la genunchi. Se trezește ca somnambulul pe la 4 și belește ochii pe fereastră. Ieri i-am pus "Infractoarea roz sub pernă". Să vezi bunăciuni acolo, patru labe am făcut în planton, i-am împrumutat-o și sergentului, mi-a mototolit revista fătălăul și a aruncat-o la coș. Bă, eu am cunoscut unul ca ăsta la internat, se trezea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
creat bărbatul, noi îl facem domn“, la Campa Cola, Limca, Fanta și Goldspot, Pudra de talc ayurvedică și la Soluția de alungat țânțarii Odomos. Toate fuseseră plătite cu donații extrem de generoase, cutii de nuci și mai multe dulciuri galbene, verzi, roz și albe, decât ar fi putut avea cineva nevoie. Nimic din toatea astea n-ar fi existat dacă nu ar fi fost domnul Chawla. Nimic din ele. Sampath, îi spuse tatăl său, poate că a venit vremea să îți construim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
lui. Aștepta ca o explicație a acestor numere să reiasă din amintirile lui Ashargin. Nimic. Ori Ashargin nu mai intrase niciodată în această încăpere. Erau casete cu numere albastre, casete cu numere galbene, casete cu numere verzi, portocalii și gri roz, purpurii și violete. Și mai erau unele în care cifrele alternau, de culori diferite. Era vorba, desigur, de un procedeu ce înlesnea cunoașterea unor evenimente într-o singură privire, dar evenimentele însele erau instabile. Cifrele variau de la o secundă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
camerele pe gustul ei. Fotoliile le împinse spre pereții de sticlă pentru a savura panorama din această poziție, patul de baldachin îl acoperi cu o mătase albă să îndepărteze țânțarii. Explorând dulapurile pline de haine, se îmbrăcase cu o rochie roz pal, ca o petală de trandafir. De aici își aminti de petala dăruită de puiul de vultur, scoase din batista de borangic și o mirosi, petala nu-și pierdu parfumul. Ținând-o în palmă ieși pe balcon să privească marea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
îmi mai pescuiam firele de păr de pe pantaloni când Frau Lange intră în încăpere. Era îmbrăcată cu un capot din mătase verde care-i lăsa la vedere partea de sus a sânilor mari, precum cocoașele gemene ale unui monstru marin roz; avea papuci asortați și ținea între degete o țigară neaprinsă. Câinele stătea apatic lângă călcâiele ei cu plasturi pentru bătături, cu nasul încrețit de mirosul pătrunzător de lavandă englezească pe care-l lăsa în urmă, ca pe un bătrân boa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
lucind la exterior ca smalțul. Văzusem de curând o astfel de scoică. Unde? Sigur că da, era acolo, lângă micul elefant de jad, pe mobila cu furnirul crăpat din casa femeii ăleia. Scoica aceea de prost gust, cu cârlionțul deschizăturii roz și neted ca sexul unei femei, am întrezărit-o de mai multe ori printre picăturile de sudoare care mă făceau să-mi deschid ochii doar din când în când. Acum mă clătinam și mai aprig, mă aplecam înainte, mult înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
un lichid albastru electric în ea. — Ai luat Gatorade în loc de apă? — Nu e Gatorade, querida. Curaçao albastru. Mmm. Nu-i așa că arată delicios? Adriana își scoase sandalele legate cu șiret în jurul gleznei lăsând să se vadă o pedichiură cu lac roz pal și își răsuci topul sub banda sutienului. Deși mai văzuse abdomenul plat, fără colăcei, al Adrianei de o mie de ori, Emmy nu se putu abține să nu se uite îndelung. Politicoasă, Adriana se prefăcu că nu observă. Dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ore și jumătate, mai precis. — Poate altă dată, spuse Adriana. Cu un gest lent, își dădu un cârlionț după ureche, asigurându-se că el i-a văzut bine mâinile delicate, feminine, cu degetele lungi și elegante, unghiile date cu lac roz pal și pielea impecabilă, apoi îi întinse o mână. — Adriana, spuse ea cu o inflexiune braziliană ceva mai pronunțată. — Dean, spuse el, strângându-i mâna. Firește că știa deja, dar Adriana nu dădu niciun semn că l-ar recunoaște. — Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Vânzătorii ziarelor de seară anunțau că invazia șobolanilor se oprise. Dar Rieux își găsi bolnavul pe jumătate răsturnat peste marginea patului, cu o mână pe burtă și alta în jurul gâtului, vomitând, cu icneli mari, un fel de bilă de un roz murdar, într-un bidon de lături. După lungi eforturi, cu răsuflarea tăiată, portarul s-a întins la loc. Temperatura era de 39,5°, ganglionii de la gât și membrele i se umflaseră, două pete negricioase i se întindeau pe coaste. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
definitiv, revenea uneori. Lăsase camera sa unui pictor, W., izgonit din cealaltă lume de orășenii cumsecade pentru că picta, aproape tot timpul, cu glas tare, deranjînd vecinii. Aici un galben! Aici un violet! Un alb! Nu, un verde! Verdeee!!! Aici un roz, e un sfîrc de țîță! Și mult negru Între picioare! Asta e, zici că-i vie! Galateea mea! O să suflu peste tine! O să te miști, o să auzi, o să vezi... O să te vînd, pînă la urmă! N-o să mă pot culca
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
casa ei din oraș, de pe Sixty-third colț cu Madison. Fusesem invitată la o „petrecere de milioane, fără fasoane, în cinstea viitorului ei bebeluș“. Ne strângem doar noi, fetele, îmi explicase Mimi. Au fost trei chelneri pe cap de invitată, prăjiturele roz comandate de la Cofetăria Payard de pe Lexington și botoșei din ciocolată de la Casa Fauchon. A fost o petrecere aproape la fel de „modestă“ ca și inaugurarea. Conform protocolului din Upper East Side pentru petrecerile în cinstea bebelușilor, nimeni nu s-a atins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
din Manhattan. Transformase sufrageria lui Muffy într-o boltă de trandafiri și orhidee roz care miroseau atât de delicios, de te-ai fi crezut într-o sticluță de parfum Fracas. Fețele de masă din bumbac aveau exact aceeași nuanță de roz ca și florile, de-ai fi zis că provin din aceeași seră. Lexington reușise cumva să procure chiar și veselă din sidef roz, umplută ochi cu căpșuni proaspete. Nu-i de mirare că-i considerat un geniu. Vreau să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
avea și el toane ca toți newyorkezii pe care-i cunoșteam. În timp ce soseau invitații, m-a tras de-o parte într-un dormitor și mi-a dăruit un superb colier de ametiste roz pe care îl comandase special știind că rozul e culoarea mea preferată. Ce bine că nu i-am pomenit nimic de amânare. Julie era cea mai strălucitoare moștenitoare din salonul lui Muffy. A flirtat cu Charlie toată seara, iar el a invitat-o la cină imediat ce s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
spui, poți să nu mă mai întrerupi când încerc să muncesc? A, da, mi-am amintit. Voiam să-i iau mamei lui o geantă. — Îi cumpăr mamei tale un cadou și voiam să știu dacă preferă o geantă Chanel matlasată, roz, cu lănțișor sau una bleu cu lănțișor. Sau poate galben-deschis? —Habar n-am. Asta-i „urgența“ ta? — Mi-ar plăcea să luăm cina împreună. Tăcere. Zach trebuie să fie încă très supărat din cauza noii fotografe, fiindcă o fotografie de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Marc Jacobs, una dintre alea care sâmbăta ard gazul în magazinele Marc din Bleecker Street. Singura diferență este că ele cheltuiesc o avere ca să arate în halul ăsta de subnutrite. Julie, care era îmbrăcată într-o rochie cu bretele, optimistă, roz, îmi admiră înfățișarea deplorabilă: —Arăți total șic, ca după heroină, mă încurajă. Fetele Vandy se vor sinucide când vor da cu ochii de tine. Ei bine, ceva pozitiv tot o să iasă din vizita asta. Julie a vrut să ne oprim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
să mă simt mai bine. Mi-am suflat nasul și am încercat să mă concentrez asupra unor lucruri mai neutre, cum ar fi interiorul mașinii. Am scos revista New York din buzunarul scaunului din față. Titlul cu litere de-o șchioapă roz spunea: 25 DIN CELE MAI ROMANTICE CERERI ÎN CĂSĂTORIE DIN MANHATTAN. Oricine-ar fi fost respectivul redactor al revistei New York, trebuie să fi fost sadic la culme ca să-mi facă una ca asta. Mi-a amintit de slujba mea. Uitasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
acum nu știu câți ani. M-am întors și am pornit pe cărarea prăfuită spre castel. Poate o să dau nas în nas cu Micuțul Conte, mă gândeam. Nu-mi mai păsa. Probabil chelea și purta pantaloni din aceia îngrozitori, reiați, de-un roz țipător, și ciorapi cu buline din aceia atât de îndrăgiți de filfizoni. Peste puțin timp, cărarea a dat într-o alee cu pietriș. Am înaintat cu pietrișul scârțâindu-mi sub tălpi, am pășit pe-un grătar special, care împiedică vitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
7-8). Copiii lor veneau mereu să se plimbe cu ei prin parcul japonez de alături. Cei valizi își luau câte un rucsac în spate să vadă lumea în coada unei ghide cu drapeluț în față. Erau frumoși așa, în galben, roz, verde, în adidași, cu cleme cochete în păr. O bătrânică m-a tras de mânecă și mi-a șoptit conspirativ, în engleză: - Do you think that he is still handsome? Mi-a arătat discret, cu coada ochiului, un bărbat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]