18,930 matches
-
2003): 1. Americanii - puternici, populari/cu umor, patrioți; 2. Britanicii - inteligenți/educați, onești, patrioți; 3. Chinezii - patrioți, onești, muncitori, inteligenți; 4. Francezii - patrioți, inteligenți/educați, boemi; 5. Germanii - muncitori, onești, inteligenți; 6. Maghiarii - patrioți, adaptați/bine orientați, asertivi/hotărâți; 7. Rușii - patrioți, adaptabili/bine orientați, asertivi/hotărâți. Românii îi preferă pe britanici, americani și francezi, apoi pe germani, si mai la urmă pe maghiari și ruși (după Hunyady, 2003). Cum vrem să fim (modelul psiho-cultural ideal) Diferențele dintre ‘cum suntem’/’cum
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim by http://uzp.org.ro/psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-o-data-la-100-de-ani-cum-suntem-cum-credem-ca-suntem-si-cum-vrem-sa-fim/ [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
boemi; 5. Germanii - muncitori, onești, inteligenți; 6. Maghiarii - patrioți, adaptați/bine orientați, asertivi/hotărâți; 7. Rușii - patrioți, adaptabili/bine orientați, asertivi/hotărâți. Românii îi preferă pe britanici, americani și francezi, apoi pe germani, si mai la urmă pe maghiari și ruși (după Hunyady, 2003). Cum vrem să fim (modelul psiho-cultural ideal) Diferențele dintre ‘cum suntem’/’cum putem fi’, pe de o parte, si ‘cum credem că suntem’/’cum cred alții că suntem’, pe de altă parte, sunt generatoare de stres psihologic
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim by http://uzp.org.ro/psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-o-data-la-100-de-ani-cum-suntem-cum-credem-ca-suntem-si-cum-vrem-sa-fim/ [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
Articolele Autorului Când a aflat după un secol de lâncezeală că urma să aibă vizitatori, s-a bucurat. A ieșit din cavou și-a lustruit cizmele și s-a uitat la bicicleta pe care o capturase de la Johannes von Eben. Rușii se bolunjiseră cu totul. Voiau revoluție. Nu mai ascultau de ofițeri. - Măi generale, îi zise căpitanul Ignat cu o nedisimulată răceală, parcă ne spuneai că „Pe aici nu se trece”, rosti el influențat de zurba rusească. - Domnule căpitan, îți interzic
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1476082539.html [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
poarta tătucului FMI, pentru îndatorare. Probabil, relațiile tensionate dintre țările implicate se vor ameliora subit într-un viitor apropiat, pentru că așa vor suna deciziile Înaltei Porți, iar masacrarea polonezilor nu va mai fi comemorată, ci doar tragicul accident în care rușii stau alături de frații polonezi. Dacă ne gîndim la contextul geo-politic și la cel complicat al relațiilor euro-atlantice-ruse în care s-a produs tragedia de proporții, soldată cu moartea primului om al statului polonez, observăm că vine la puțin timp după ce
ZBORUL VIP 132 SAU POLITE VECHI SI NOI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 91 din 01 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Zborul_vip_132_sau_polite_vechi_si_noi.html [Corola-blog/BlogPost/350462_a_351791]
-
greu de anticipat pe moment. Prăbușirea avionului prezidențial rămîne suspectă, luînd în calcul motivul deplasării: comemorarea masacrului de la Katyn, care în acel timp istoric era teritoriu polonez. Pe niște răni istorice se pune sare, toată planeta se uită chiorîș la ruși, iar puterea din umbră își freacă mîinile și își face planuri prinvind importantele zăcămintele de gaze neconvenționale descoperite de curînd în Polonia, care ar putea asigura independența energetică a Europei, dar ar putea produce și desprinderea statelor europene de dependența
ZBORUL VIP 132 SAU POLITE VECHI SI NOI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 91 din 01 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Zborul_vip_132_sau_polite_vechi_si_noi.html [Corola-blog/BlogPost/350462_a_351791]
-
decât poate conferii senzația de călduț pe care înșelător o suscita.. ne putem aștepta la mai multe... astfel, am văzut opinii dintre cele mai ciudate, în ciuda faptului că acele persoane nu slujesc necuratul, idei precum că ne vom duce la ruși... În general, dacă o persoană are cugetul curat și știe că a procedat bine, nu are de ce să favorizeze și/sau încurajeze fricile străine provocate de anumite curente. În acest fel, sper ca măcar moartea să nu-mi fie stingherita
ŞI MULTE ALTE LIPSURI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1415397551.html [Corola-blog/BlogPost/369112_a_370441]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > FIICA LUI ȘTEFAN CEL MARE Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului OLENA (ELENA VOLOȘANCA) Olena (Elena), numită ulterior de către rușii moscoviți "Voloșanca" (adică românca) este fiica domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare cu prima sa soție Doamna Evdokia Olelkovici de Kiev[1]. Căsătoria domnului Moldovei Ștefan cu Evdokia de Kiev a avut loc la Suceava, la 5 iulie 1463, în fața înaltelor
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fiica_lui_stefan_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
dizgrație în urma complotului, reușește parțial să-și recapete încrederea tatălui inclusiv prin contribuția Sofiei Paleolog (fosta complotistă care reușește să recapete încrederea soțului și susținerea lui pentru feciorul său Vasilie). În 1500 începe un război ruso-lituanian. La 14 iulie 1500 rușii obțin o victorie zdrobitoare la Verdoș. În scrierile vechi se observă, cu acest prilej, o schimbare a opiniei cneazului Ivan al III-lea față de Vasilie și pentru prima dată îl numește "cneaz al întregii Rusii". La 11 aprilie 1502 lupta
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fiica_lui_stefan_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
1462 pînă în 1505, feciorul marelui cneaz al Moscovei Vasilie al II-lea Vasilievici cel Întunecat. În decursul domniei lui Ivan al III-lea au avut loc însemnate anexări de teritorii în jurul Moscovei și transofrmarea acestui oraș în centrul cnezatului rus. A fost obținută eliberarea cnezatului de hoarda tătărească, a fost adoptat un set de legi și un șir de reforme care au pus bazele proprietății boierimii. [5]Sofia Paleolog, era a doua soție a lui Ivan al III-lea cel
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fiica_lui_stefan_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
care m-a întrebat: „Ce legătură este între această Zoe și Zoia Kosmodemianskaia?” Eu am sărit ca ars: „Niciuna. Prima este din lumea burgheză, a doua o ...jenscina savetscaia”, m-am făcut al dracului, că tot dădusem cu nasul pe la ruși, ca prizonier. „Bravo, tovarășe! Cred că o să primești o notă mare, că la scris, uite, ai primit doar șase. Dar trebuie să ne mai dai câteva răspunsuri. Ai putea să ne spui în ce constă acțiunea? Subiectul îl știi? Ca să
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ultimii-proscrisi-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-coroana-otetarului-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
Zoițica?” „Păi... erau relații de colaborare și ajutor reciproc”, am dat eu un răspuns care îmi suna mereu în cap, fiindcă îl auzeai și îl citeai pretutindeni, de când cu plenara aceea din aprilie, de au făcut ai noștri pace între ruși și chinezi. Dar cei de la masă din nou au izbucnit în râs, fără ca eu să-mi fi dat seama care era motivul. „Păi în piesa aceea e vorba despre o doamnă care l-a ...tradus, l-a înșelat pe soțul
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ultimii-proscrisi-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-coroana-otetarului-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
pe mare, spunând că „a înainta nu înseamnă a scăpa mai mult sau mai puțin de pericolele cu care este asemănat drumul lor, ci a se apropia de scop”. Rata sinuciderilor în Rusia a fost întotdeauna destul de mare. Marele scriitor rus Feodor Dostoievski afirma la vremea sa, că numai credința evan¬ghelică în nemurirea sufletului umple viața de sens: „Taina existenței omenești nu constă numai în faptul de a trăi, ci și în pentru ce să trăim.” Cu adevărat, ne spune
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_gestul_lipsit_de_demnitate_vavila_popovici_1381372764.html [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
din nou, tot asta spun, nu vreau să fiu altfel.” Luptătorul creștin Grigore Pepene își are rădăcinile din Andreiașul de Jos al Vrancei. Când tatăl său, care făcuse și Răscoala din 1907, era pe front, , avertizase familia: Doamne ferește să vină rușii peste noi! Diferența dintre nemți și ruși ca ocupanți este următoarea: neamțul ia din toate câte ceva, câte un nimic... și plătește totul. Rusul ia totul și nu plătește nimic. „Tata, își amintește Seniorul Grigore, era țăran cu animale, cu livezi
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422326452.html [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
să fiu altfel.” Luptătorul creștin Grigore Pepene își are rădăcinile din Andreiașul de Jos al Vrancei. Când tatăl său, care făcuse și Răscoala din 1907, era pe front, , avertizase familia: Doamne ferește să vină rușii peste noi! Diferența dintre nemți și ruși ca ocupanți este următoarea: neamțul ia din toate câte ceva, câte un nimic... și plătește totul. Rusul ia totul și nu plătește nimic. „Tata, își amintește Seniorul Grigore, era țăran cu animale, cu livezi și un magazin sătesc. Noi am fost
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422326452.html [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
Când tatăl său, care făcuse și Răscoala din 1907, era pe front, , avertizase familia: Doamne ferește să vină rușii peste noi! Diferența dintre nemți și ruși ca ocupanți este următoarea: neamțul ia din toate câte ceva, câte un nimic... și plătește totul. Rusul ia totul și nu plătește nimic. „Tata, își amintește Seniorul Grigore, era țăran cu animale, cu livezi și un magazin sătesc. Noi am fost 12 copii. În ’44, aveam 19-20 de ani. În oraș, în județ, nu erau decât 2
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422326452.html [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
sq.), Ștefan Ion Ghilimescu («Zăroni și... Fondul Proprietatea»; p. 23 sq.), Cătălin Grigore («Filosofi creștini și filosofie de influență creștină»; p. 25), Marian Barbu («Mioara Bahna - Decalogul bunului-simț»; pp. 26 - 28, Valeriu Marius Ciungan, Anni Lorei Mainka, Lucian Gruia («Liliana Rus - „Tinerețe fără bătrânețe si viata fara de moarte“»; p. 30), Andrei Lucian Drăgoi s. a. *** CAIETELE /CAHIERS /NOTEBOOKS “TRISTAN TZARA” - publicație internațională pentru studiul avangardelor contemporane (Moinești-România, ISSN 1584 - 8825; director fondator / redactor-șef: Vasile Robciuc), «Tomes 3 & 4 / Vols. 18
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_zece_ion_pachia_tatomirescu_1372610690.html [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
de cultură / literatura în cronică de iarnă 2012 - 2013 (DL-38, pp. 86 -95), George Petrovai, Un remarcabil om printre politicieni (DL-38, p. 96 sq.), Florentin Popescu, Un „Principe“ al literaturii noastre: Eugen Barbu (DL-38, p. 97 sq.), Viorel Român, Revin rușii / Viziuni ortodoxe (DL-38, pp. 109 -112 / DL-41, pp. 132 sq.), Isabela Vasiliu-Scraba, Despre învățăturile părintelui Arsenie Boca / Himera discipolatului de la Păltiniș... (DL-38, p. 120 sq. / DL-41, pp. 144 - 146) s. a. / etc. *** LUMINĂ LINĂ / GRACIOUS LIGHT (New York, ISSN 1086 - 2366; director
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_zece_ion_pachia_tatomirescu_1372610690.html [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
spune acelați lucru pe care îl spunem ți noi acum, că la 1812 Rusia Țaristă a ocupat Basarabia și a creat o situație nefavorabilă pentru dezvoltarea acestui ținut. Asta nu înseamnă că vrem să trăim în tensiune sau conflict cu rușii din Moldova, cu ucrainenii sau cu reprezentanții altor popoare slave, dimpotrivă, cu toții trebuie să fim uniți în promovarea acestui adevăr și în construcția unor relații reciproc avantajoase, bazate pe dezvoltare în Republica Moldova și Federația Rusă. Astăzi, din păcate, doar pe
DISCURSUL PRIMARULUI GENERAL AL CHIŞINĂULUI, DORIN CHIRTOACĂ, ROSTIT LA MANIFESTAREA DE COMEMORARE A CELOR 200 DE ANI DE OCUPAŢIE de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Primaria_municipiului_chisinau_disc_primaria_municipiului_chisinau_1337261347.html [Corola-blog/BlogPost/358447_a_359776]
-
aici grâu, miere, ceară, vin, sare, sclavi. Așezarea de la Chilia, spun aceleași acte ale notarului Predenzzolo, avea o măcelărie a unui armean, o croitorie, o moară cu tracțiune animală,un cuptor de fierear,locuitorii ei fiind români, greci, armeni, italieni, ruși, bulgari, tătari, raguzani. Chilia.denumită astfel de la grecescul,,κύτταρο’’.ce ar ține atât de o așezare monahala, prezența aici, cât și de frigul care se constată la o ședere mai îndelungată, se distinge de Licostomion, după cum remerca N.Iorga ,,Chilia
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
se alipească “pe veci la Imperiul Rus, cu orașele, cetățile și satele, cu locuitorii acestora de ambele sexe și cu averea lor”, specificându-se că „fluviul Dunărea va fi de acum înainte granița dintre cele două Imperii”. În cazul victoriei rușilor. În cele din urmă, Rusia se declară mulțumită doar cu ocuparea teritoriului Principatului Moldovei dintre Siret și Nistru. „Tratatul de pace” a fost semnat pe 16 mai 1812 la București. „În hanul agentului secret Manuc Bei.” Imperiul Otoman vindea Imperiului
De la UNIRE la REUNIRE – Sergiu GĂBUREAC by http://uzp.org.ro/de-la-unire-la-reunire-sergiu-gabureac/ [Corola-blog/BlogPost/93043_a_94335]
-
În cele din urmă, Rusia se declară mulțumită doar cu ocuparea teritoriului Principatului Moldovei dintre Siret și Nistru. „Tratatul de pace” a fost semnat pe 16 mai 1812 la București. „În hanul agentului secret Manuc Bei.” Imperiul Otoman vindea Imperiului Rus un teritoriu, care nu era al lui, de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate, (recensământ 1817). Au intrat, cu japca, în componența Imperiului Rus ținuturile Hotin, Orhei, Soroca, Lăpușna, Greceni
De la UNIRE la REUNIRE – Sergiu GĂBUREAC by http://uzp.org.ro/de-la-unire-la-reunire-sergiu-gabureac/ [Corola-blog/BlogPost/93043_a_94335]
-
Manuc Bei.” Imperiul Otoman vindea Imperiului Rus un teritoriu, care nu era al lui, de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate, (recensământ 1817). Au intrat, cu japca, în componența Imperiului Rus ținuturile Hotin, Orhei, Soroca, Lăpușna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Autoritățile țariste au reorganizat, în 1813, gubernia Basarabia ce a fost supusă unei rusificări intensive. Așadar, actul de anexare a Basarabiei de către
De la UNIRE la REUNIRE – Sergiu GĂBUREAC by http://uzp.org.ro/de-la-unire-la-reunire-sergiu-gabureac/ [Corola-blog/BlogPost/93043_a_94335]
-
de-a strămoșului autorului, din timpul războiului, care a căpătat aspect de povestire, sub pana iscusită a scriitorului. Nicolae și Ghera Bojincă, aflați în tranșee, fac cu rândul de cart în condiții inumane, pe o vreme câinoasă, atenți la mișcările rușilor care vin noaptea să-i decimeze în tranșee. Atmosfera e la fel de apăsătoare și aduce cu aceea din volumul II al romanului lui Camil Petrescu “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” - în care Ștefan Gheorghidiu se află în tranșeu
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eternizand_secunda_prin_cuvinte_cronica_la_cartea_lui_viorel_cezarina_adamescu_1327599262.html [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
desena din stele toate animalele și păsările și toate zânele din povești. Aici numai stepă și ploaie, ploaie și stepă. Clopoțeii și tălăngile își dovedesc utilitatea și, anunțați din timp, soldații români au timp și posibilitatea să riposteze la atacurile rușilor. După acest atac care a fost respins de români, compania avea să mărșăluiască zece kilometri prin stepa pustie și cu bocancii mustind de apă. Ca în “Marșul alb” al scriitorului Pop Simion. Și următoarea proză, “Țucu-ți gura ta!” are aceeași
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eternizand_secunda_prin_cuvinte_cronica_la_cartea_lui_viorel_cezarina_adamescu_1327599262.html [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
conferinței Dumneavoastră intitulată: „Cine suntem”. Cine suntem în realitate, în opinia Dumneavoastră, Domnule Dan Puric? Dan Puric - Noi putem defini lucrul acesta așa: să spunem că suntem un Market pentru Comunitatea Europeană, suntem Port-Avion pentru americani, suntem o Gornje pentru ruși, suntem o țară devastată de neocomunism. Eu spun atât: nimic din toate acestea nu suntem și toate deodată și pe rând. În final suntem un neam suferind. Ceea ce nu vede lumea este că acest popor este crucificat din nou. Suntem
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_realizat_de_stelian_gombos_cu_actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]