1,975 matches
-
de "plantația care o vor fi plantat cei 12 Apostoli ai Prea-Iubitului" (IV,3). Ignatie din Antiohia (zis "Teoforul") prezintă de două ori cuvântul "sădire": "îndepărtați-vă de buruieni pe care nu le cultivă Iisus Hristos pentru că ele nu sunt sădite de Tatăl" ("Filadelfieni" III, 4); "fugiți de plantele rele parazite ; ele poartă un fruct care aduce moartea; acestea nu sunt sădite de Tatăl" ("Tralieni" IX, 1). Odele lui Solomon prezintă texte semnificative: "Fericiți, Doamne, cei ce sunt sădiți în pământul
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
două ori cuvântul "sădire": "îndepărtați-vă de buruieni pe care nu le cultivă Iisus Hristos pentru că ele nu sunt sădite de Tatăl" ("Filadelfieni" III, 4); "fugiți de plantele rele parazite ; ele poartă un fruct care aduce moartea; acestea nu sunt sădite de Tatăl" ("Tralieni" IX, 1). Odele lui Solomon prezintă texte semnificative: "Fericiți, Doamne, cei ce sunt sădiți în pământul tău și pentru care este un loc în raiul tău", căci, "temeliile mele au fost puse în mâna Domnului căci El
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
nu sunt sădite de Tatăl" ("Filadelfieni" III, 4); "fugiți de plantele rele parazite ; ele poartă un fruct care aduce moartea; acestea nu sunt sădite de Tatăl" ("Tralieni" IX, 1). Odele lui Solomon prezintă texte semnificative: "Fericiți, Doamne, cei ce sunt sădiți în pământul tău și pentru care este un loc în raiul tău", căci, "temeliile mele au fost puse în mâna Domnului căci El este Cel care m-a sădit. El a pus rădăcina, a întărit-o ... și fructele Sale există
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
Odele lui Solomon prezintă texte semnificative: "Fericiți, Doamne, cei ce sunt sădiți în pământul tău și pentru care este un loc în raiul tău", căci, "temeliile mele au fost puse în mâna Domnului căci El este Cel care m-a sădit. El a pus rădăcina, a întărit-o ... și fructele Sale există în vecii vecilor... Dar Domnului îi revine slava sădirii și culturii Sale, a frumoasei sădiri a dreptei Sale, a frumuseții sădirii Sale" (XXXVIII,17-21). Toate aceste texte evocă același
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
fructele Sale există în vecii vecilor... Dar Domnului îi revine slava sădirii și culturii Sale, a frumoasei sădiri a dreptei Sale, a frumuseții sădirii Sale" (XXXVIII,17-21). Toate aceste texte evocă același simbol subiacent. Sădirea desemnează realitatea colectivă: ea este sădită de Dumnezeu; ea cuprinde plante numeroase; ea umple Raiul. Aceasta sădire reprezintă Biserica alcătuită din numeroase răsaduri. Aceste răsaduri sunt fiecare un individ. Sădirea lor în Rai corespunde Botezului. Ea îi face membri ai Bisericii. Această sădire este, în grade
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
sunt fiecare un individ. Sădirea lor în Rai corespunde Botezului. Ea îi face membri ai Bisericii. Această sădire este, în grade diferite opera Tatălui, a Domnului, a Apostolilor. Sădirii Tatălui i se opun buruienile, pe care Tatăl nu le-a sădit. Este vorba de tema catehezei iudeo-creștine, moștenită din cateheza evreiască care apare deopotrivă în iudeo-creștinismul ortodox ca și în cel heterodox. Această temă este prezentă în opera apologeților greci și latini. La Tertullian sădirea desemnează realitatea colectivă. Ea este sădită
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
sădit. Este vorba de tema catehezei iudeo-creștine, moștenită din cateheza evreiască care apare deopotrivă în iudeo-creștinismul ortodox ca și în cel heterodox. Această temă este prezentă în opera apologeților greci și latini. La Tertullian sădirea desemnează realitatea colectivă. Ea este sădită de Dumnezeu și cuprinde mlădițele numeroase care sunt din belșug în tot Raiul: "profită de ocazia fericirii nebănuite căci tu, care nu ești în fața lui Dumnezeu decât o <picătură mică dintr-un vas, un grăunte de pulbere dintr-o arie
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
ea însăși inspirată din cateheza evreiască. În creștinismul ulterior tema va interfera cu alte elemente, cum ar fi cea a grădinii, a paradisului pe care am întâlnit-o deja. Biserica este paradisul lui Dumnzeu alcătuită din copaci care sunt creștinii sădiți prin botez. Tema lui Hristos ca pom al vieții interferează cu cea a arborelui care întruchipează comunitatea creștinilor. Ambele sunt întâlnite frecvent la Tertulian, Clement Alexandrinul, Origen, Iustin Martirul și Filosoful, Hermas și alții. Astfel, Iustin Martirul și Filosoful spune
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
apelor, care își va da roada sa și frunza sa nu va cădea și toate câte va face îi vor prospera lui". Iar Clement Alexandrinul spune că: "astfel Moise alegorizând priceperea dumnezeiască a numit-o <pomul vieții> care a fost sădit în paradis; acest paradis poate fi și lumea în care au fost sădite toate cele ce au fost create". La Hermas creștinii sunt asemenea arborilor : "arborii aceștia, pe care îi vezi, sunt locuitorii acestei lumi (...); în lumea aceasta nu se
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
și toate câte va face îi vor prospera lui". Iar Clement Alexandrinul spune că: "astfel Moise alegorizând priceperea dumnezeiască a numit-o <pomul vieții> care a fost sădit în paradis; acest paradis poate fi și lumea în care au fost sădite toate cele ce au fost create". La Hermas creștinii sunt asemenea arborilor : "arborii aceștia, pe care îi vezi, sunt locuitorii acestei lumi (...); în lumea aceasta nu se pot cunoaște nici drepții, nici păcătoșii, ci sunt asemenea unii cu alții. Precum
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
enormă. De asemenea, în ograda Mănăstirii și în teritoriul adiacent a fost amenajat un parc dendrologic de orară frumusețe. Lucrările s-au desfășurat sub îndrumarea Academicianului Alexandru Ciubotaru, fost director al Grădinii Botanice din Chișinău. Astfel, în Mănăstire au fost sădiți arbori și arbuști, unii de specii rare, care frumos se îmbină cu ahitectura sfintului lăcaș. Astăzi Mănăstirea Curchi și-a schimbat total aspectul față de acum cățiva ani, dar nu este numai un loc în care muncesc zidarii ci și un
Mănăstirea Curchi () [Corola-website/Science/302742_a_304071]
-
Băjău, Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie al Nissei, Editura Sitech, Craiova. footnote>. Tinzând să-L cunoască, omul nu va reuși aceasta pe deplin, pentru că Dumnezeu e nemărginit. Însă, omul fiind creat după chipul lui Dumnezeu, în care Creatorul a sădit încă de la creație năzuința spre cele de sus, el va tinde fără încetare să-L cunoască pe Dumnezeu și să se unească cu El încă din viața aceasta, continuând și în veșnicie. Deci, dorul omului spre unirea cu Dumnezeu este
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Realității TV a funcționat, taxa fiind eliminată, chiar dacă mai tarziu, a fost impusă o taxă mai mică, numită "taxa de mediu". Pe 4 august 2008 Realitatea TV și UNICEF împreună cu Romtelecom Romsilva încep campania "România prinde rădăcini", cu sloganul „"Copiii sădesc viitorul."”, campanie de strângere de fonduri pentru ajutorarea sinistraților în urma inundațiilor din iulie 2008. Campania debutează cu un teledon transmis în direct de Realitatea TV și de Realitatea FM, prezentat de Andreea Marin Bănica și Mihai Tatulici și la care
Realitatea TV () [Corola-website/Science/302435_a_303764]
-
respectul și dragostea țăranilor localnici. „Din copilărie am înțeles limpede — își amintește sora poetului, Ludmila Vladimirovna Maiakovski — că munca este baza vieții. Familia noastră avea un mare respect pentru muncă... Dragostea pentru muncă, înțelegerea înaltei ei meniri, ne-a fost sădită și cultivată în suflet de părinți prin pilda lor". În 1902 Maiakovski se înscrie la școala din Kutais unde va studia până în 1906 când tatăl său moare de septicemie. Astfel în 1906 se mută la Moscova împreună cu mama și cele
Vladimir Maiakovski () [Corola-website/Science/304503_a_305832]
-
fost foarte periculos. Deși a continuat a mai fi rege 2 ani, Ioan Albert a rămas în memoria polonezilor ca "regele în timpul căruia cavalerii au fost nimiciți". Locul bătăliei, din ordinul lui Ștefan a fost curățat și în loc a fost sădită o dumbravă, cunoscută în cultura populară sub numele de "Dumbrava Roșie". Se spune că din stejarii semănați de polonezi a mai rămas până astăzi doar unul singur, numit de localnici "Stejarul lui Ștefan cel Mare". În anul următor, 1498, Ștefan
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
în alte contexte decât în legătură cu Eden: în Cântarea Cântărilor IV. 13: "Vlăstarele tale clădesc un paradis de rodii cu fructe dulci și minunate, având pe margini arbuști care revarsă miresme"; Eclesiastul 2. 5: "Am făcut grădini și parcuri și am sădit în ele tot felul de pomi roditori"; și în Neemia II. 8: "Precum și o scrisoare către Asaf, păzitorul pădurilor regelui, ca să-mi dea lemn pentru porțile cetății, cele dinspre templul Domnului, și pentru zidul cetății și pentru casa mea de
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
Magdalena Mihai Săvoiu și a altor buni creștini. Se construiește o clădire cu etaj pentru monahii slujitori. Schitul a fost înzestrat de doamna Magdalena Mihail Săvoiu cu 5.500 mp pădure și un hectar teren agricol, pe care s-au sădit pomi fructiferi și vie. Stareți au fost, în ordine, Iuvenalie Cralnic, Chiril Șaramet, Martinian Rădulescu, Damian Tivig și Gherasim Manda. La școala de meserii din Vădeni s-a lucrat mobilierul din interiorul bisericii: ușile de la intrare, ușile împărătești, sfeșnice, strane
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
Anitta) a cucerit Neša (azi Kültepe, în Turcia), care a devenit un oraș important al regatului Kussara. După ce a ajuns rege, Anitta l-a învins pe regele Piyusti și i-a cucerit capitala, Hattusa, pe care a distrus-o, a sădit salată peste ea și a blestemat locul. Mai târziu Hattusa avea să ajungă capitala Imperiului Hitit. Numele lui Anitta mai apare pe o inscripție de pe un pumnal descoperit la Kültepe și, împreună cu cel al tatălui său Pithana, pe diferite alte
Anitta () [Corola-website/Science/312819_a_314148]
-
școala primară și gimnaziul la Tecuci și liceul la Iași, examenul de bacalaureatul susținându-l la Focșani. În anul 1914 se înscrie la Facultatea litere și filosofie a Universității din Iași. Aici, se apropie de profesorul Ion Găvănescu, care îi sădește pasiunea pentru pedagogie. Este mobilizat în 1916 și încadrat la o școală de ofițeri, din toamna lui 1916 și până în primăvara lui 1918. Revine la cursurile universitare și susține examenul de licență în 1919. În anii 1921-1926, audiază cursuri de
Constantin Narly () [Corola-website/Science/310888_a_312217]
-
a monumentelor istorice sub codul LMI: MH-II-m-A-10340. Conform tradiției, mănăstirea a fost fondată inițial de Cuviosul Nicodim, la sfârșitul secolului XIV. Cuviosul Nicodim a ridicat aici un schit de lemn, constituit dintr-o mică biserica și câteva chilii, și a sădit în jurul schitului viță de vie. Până astăzi bătrânii din zonă vorbesc de „Via Sfântului" aflată cândva pe dealurile din sudul mănăstirii. Tot la sud de mănăstire, la aproximativ 2 km, se află între dealuri „Izvorul Sfântului Nicodim" sau „Fântâna cu
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
Pakistanului în 1947, în cazul altor națiuni acestea au trebuit să ducă lupte sângeroase pentru eliberare, ca în cazul Vietnamului, care s-a luptat împotriva încercărilor francezilor de recucerire a țării, sau în cazul Indiilor Răsăritene Olandeze. Japonia reușise să sădească în rândul națiunilor sud-asiatice un sentiment naționalist, care s-a dezvolatat în special în Filipine, Vietnam și Cambodgia. Perioada postbelică a marcat sfârșitul caracterului imperialist al marilor puteri europene. Al doilea război mondial a fost un punct de cotitură în
Urmările celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310419_a_311748]
-
puternic colonizat de nemți. În anul 1927 un grup de coloniști (Rott, Eghe, Thin, Gherman) din coloniile Bergdorf (Colosovo), Glinstal (Glinoe), Leninstal (Carmanovo) au format primele așezări pe teritoriul satului. Pe atunci satul nu avea denumire. Locuitorii acestei așezări au sădit primele livezi și primele plantații de viță-de-vie. În perioada formării colhozurilor și sovhozurilor aici mai vin și alți locuitori din Ucraina: Lujanschii Timofei, Cipac Ivan, Agatiev Macsim, Bajora Timofei, Pecerski Serghei ș.a. În anul 1932 s-a format sovhozul №4
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
seamă de locuitori. Iar cel de-al treilea sector, de est, se numește "Satul Nou." Cee două păduri, una de lîngă sătucul Dudulești, cu suprafața de 914 ha, și alta așezată în preajma Taracliei, cu suprafața de 1050 ha, au fost sădite în anii 50 ai secolului XX. De asemenea artificial este și lacul situat la nord în sat, a cărui iezătură a fost ridicată la începutul anilor 70 ai secolului XX. După Zamfir Arbore - "Dicționarul geografic al Basarabiei" (București, 1904), satul
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
o livadă tînără în arendă într-o fundătură pitorească de pe lîngă Pădurea Zînei. Îngrijeau pomii cu multă dragoste, iar acestea li se închinau până la pământ cu crengi doldora de roadă. De-a lungul drumului, ce ducea spre ferma de porcine, sădise flori, că trecătorii se opreau in loc frapați:”Ce minune! Pe unde calcă feciorii electricianului Gheorge Luchița înflorește glia”. Mai apoi frații Vasile si Nicolae Luchița printre primii 42 de țărani au depus cereri să iasă din kolhoz. Li s-
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
vreo 15 specii, povestește Vasile. Vreau să-mi fac aici sub pădure o fermă agricolă de toata frumusețea. Din zori și pîna în amurg îl poți vedea cu soția Olga muncind avan pe parcelele de flori. Pentru necesități gospodărești mai sădesc harbuji, zămoși, zmeură, fasole și cartofi. - Iată, pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul trecut am cultivat cartofi irigați. Știți cîtă roadă am adunat, calculată la hectar? 75 de tone! De ce într-o mare gospodărie se sădește 10 hectare cu
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]