2,662 matches
-
pentru puțin timp, spre a deveni apoi unul dintre cei mai înverșunați purtători de cuvânt ai opoziției. Aceste fluctuații sunt ilustrate, în paginile jurnalului, de activitatea publicistică a scriitorului, care redacta de obicei - cu excepția perioadelor de vară, când pleca la săpături arheologice - mai toate articolele politice. Într-o astfel de perioadă, în mai 1867, redacția a fost asigurată de D. Bolintineanu, care semna Cosmat. El are articole de atitudine socială (Depravațiune, Dreptatea), altele dedicate vieții culturale (Dicționarul și societatea literară), precum și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290275_a_291604]
-
Ați primit totuși un pachet? S. Ț.: Da! Nu v-am spus? La un moment dat, în lagărul de la Luciu Giurgeni, s-au cerut voluntari pentru construcția unui depozit de carburanți: "cine știe să facă un depozit de carburanți, de la săpătură până la geamuri și acoperiș, predat la cheie, primește o carte poștală!" Ne-am oferit voluntari cinci oameni: eu, Vasile Andruseac (de meserie învățător dar care, trăind la Gura Humorului, ca fiecare român, știa să facă de toate), Herzog Christian, Prall
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Baranca (Cetățuia) de la Șindrilița, de la Pâșcov și chiar de la Podiș (Alba). Ceramica găsită este foarte variată: cănițe, farfurii, pahare bitronconice, vase mari pentru provizii, figurine zoomorfe. Așa cum am arătat mai sus, nicăieri pe teritoriul comunei Hudești nu s-au făcut săpături sistematice. Un rol de seamă l-au avut profesorii de istorie din comuna Hudești care împreună cu elevii au colectat o serie de obiecte ce se găsesc la muzeele școlare din Hudești, Vatra și Mlenăuți. Merită să amintim aici pe profesorii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și s-a turnat var nestins. O asemenea groapă a existat în partea de nord-est a satului, în spatele casei lui Ion Corlăteanu și o alta mai la vale de școala nouă. în aceste gropi s-au găsit cu ocazia unor săpături oase de oameni și cranii cu dantura perfectă. în sat s-a introdus un regim aspru. în calitate de cioclu a fost numit de către boier un om voinic și hotărât peste măsură. Acesta trebuia să controleze pe la casele locuitorilor din sat felul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
simplă descoperire și comunicare de documente, ci o interpretare a lor într-un anume fel, propunând o privire specifică asupra literaturii: cea „de laborator”. „Diferența dintre acest din urmă demers și primele operații este tot atât de mare ca și cea dintre săpăturile efectuate pe un șantier arheologic și folosirea lor de către specialiștii care știu, din câteva vestigii disparate, să recompună și să reînvie o întreagă lume dispărută.” Având drept paradigmă exemplară activitatea lui Perpessicius și drept argument irefutabil faptul că în absența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
bunicii mei, dar aceasta, prin împletirea muncii lor cu cea a propriilor copii. . începând de la vîrste destul de fragede, fie că era arșiță puternică, fie că era ger cumplit sau timp favorabil pentru joacă, acești copii participau, alături de părinții lor, la săpăturile și descoperirile arheologice, exponatele actuale. De câte ori privirea dăneștenilor nu s-a oprit cu stupoare asupra copiilor învățătorilor Buraga din Dănești, copii care călcau plapuma rece a zăpezii cu tălpile goale, îmbrăcați sărăcăcios și care colindau cu sapa și hârlețul în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
este un fapt organic ... Numele Buraga datează de prin sec. al XII-lea. De aceea probabil peste tot în casă și împrejurul ei se află așezate numeroase relicve arheologice, descoperite în cele 21 de puncte din Podișul central moldovenesc, prin săpături de unul singur. Un număr de 5 puncte din totalul de mai sus reprezintă săpături chiar în satul Dănești (Fundătura, Vatra satului, Iazul Buragăi, toponim care vine în sprijinul ideii de vechime a numelui său), ca să nu mai vorbim de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
probabil peste tot în casă și împrejurul ei se află așezate numeroase relicve arheologice, descoperite în cele 21 de puncte din Podișul central moldovenesc, prin săpături de unul singur. Un număr de 5 puncte din totalul de mai sus reprezintă săpături chiar în satul Dănești (Fundătura, Vatra satului, Iazul Buragăi, toponim care vine în sprijinul ideii de vechime a numelui său), ca să nu mai vorbim de descoperirile făcute în satele adiacente comunei: Draxeni, Mircești, Emil Racoviță ș.a. ,,Mă simt legat prin
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
publică, prin tot ceea ce a făcut, ca un mare etnograf, în sensul că a creat un muzeu sătesc unic în Europa. Această unicitate se justifică prin bogăția pieselor care compun acest muzeu. Printre acestea se numără un vas descoperit, prin săpături proprii, în zona respectivă care are inscripția ,, SINOPE-DANE“. Un vas dăruit de cetatea Sinope zonei Dănești. Din punct de vedere semantic, aceasta înseamnă ,,Celui ce dăruiește “. Moș Buraga a organizat o expoziție florală din zona respectivă, în care avea și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
arheolog, decan al Facultății de Litere și Filozofie, ministru, a devenit herțan prin căsătoria fiicei sale cu pictorul Paul Verona. Deținut politic În urma memorialului de protest privind răpirea de către sovietici a Nordului Bucovinei și Ținutului Herța. Ca arheolog a Întreprins săpături arheologice la Calatis iar În calitate de ministru a reprezentat Bucovina În perioada 1928-1933. O Întreagă cohortă a oamenilor de știință, artă, cultură, de atitudine națională s-a afirmat În acest colț de țară exprimând prin opera lor dorul, aspirațiile și speranța
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
60-125 d. Hr) - arhitect grec, a proiectat podul de la Drobeta peste Dunăre și columna lui Traian (vezi columna lui Traian). Ardeal - nume dat de maghiari provinciei istorice românești Transilvania (vezi Transilvania). arheologi - cercetători din domeniul arheologiei (vezi arheologie). Ei fac săpături arheologice, descoperă vestigii (cetăți, ziduri, ceramică, obiecte de podoabă, arme etc.), le analizează în laboratorul arheologic și le interpretează, furnizând importante informații istoricilor. arheologie - una dintre științele auxiliare istoriei, care se ocupă de dezvăluirea vestigiilor istorice în urma unor săpături, a
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
fac săpături arheologice, descoperă vestigii (cetăți, ziduri, ceramică, obiecte de podoabă, arme etc.), le analizează în laboratorul arheologic și le interpretează, furnizând importante informații istoricilor. arheologie - una dintre științele auxiliare istoriei, care se ocupă de dezvăluirea vestigiilor istorice în urma unor săpături, a analizelor acestor obiecte și a interpretărilor, furnizând importante informații istoricilor. Cercetătorii din acest domeniu se numesc arheologi. arhivă - colecție de documente ale unei persoane, ale unei familii sau instituții, ordonate, clasificate, pentru a fi păstrate pentru generațiile viitoare. Armstrong
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Grecia s-a păstrat o strânsă legătură, în special economică. Coloniile grecești au influențat pozitiv populația în jurul căreia s-au întemeiat. Cele mai importante colonii grecești de pe malul românesc al Mării Negre sunt: Histria, Tomis (azi Constanța) și Callatis (azi, Mangalia). Săpăturile arheologice de pe teritoriul fostelor colonii grecești aduc numeroase informații cu privire la relațiile dintre greci și autohtoni. colonizare - proces istoric de stabilire a unei populații într-un loc geografic nou, fie din proprie inițiativă (marea colonizarea greacă), fie din ordin politic (colonizarea
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
ales Fragonard pun pe pînză personaje de comedie pe fundalul unei naturi convenționale. A doua jumătate a secolului marchează o cotitură datorată apariției curentului "sufletelor sensibile" și descoperirii istoriei. Expedițiile arheologice se înmulțesc și permit descoperirea monumentelor antice din Italia (săpăturile de la Herculanum și de la Pompei, ruinele etrusce) din Grecia sau din Orientul Apropiat(arta egipteană, hieroglifele).Pe urma gravorului venețian Piranese, ale cărui planșe fac cunoscute monumentele ruinate, pictorul francez Hubert Robert face să strălucească razele soarelui printre vestigiile romane
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de date după fiecare sursă În parte și completîndu-le, a rezultat o serie nouă de date care, deși nu este destul de completă, totuși este aproape de realitate. Astfel, obiectivele turistice ale Carpaților Meridionali au fost cercetate pe 19 structuri, pornind de la săpături arheologice, ruine, cetăți dacice și castre romane și mergînd pînă la elementele bazei materiale. Dispunem deci așa cum se prezintă și În anexa nr. 1, de o listă aproape, completă a obiectivelor turistice din Carpații Meridionali prezentate nu numai pe structură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și propuneri, pentru Îmbunătățirea activității turistice În Carpații Meridionali sub toate componentele sale, În consens de altfel, atît cu cerințele turiștilor, cît și cu condițiile concrete locale. ANEXA nr. 1 Lista obiectivelor turistice pe județe și localități JUDEȚUL ALBA CÎLNIC. - săpături arheologice: - așezare permanentă din perioada de trecere de la neolitic la bronz, - așezare getodacică, - descoperiri numismatice; - m. arh.: cetate taranească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - m. arheologic: citate pe piatră, feudală; - etnografie și folclor: - formație muzical coregrafică (repertoriu român german
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
așezare getodacică, - descoperiri numismatice; - m. arh.: cetate taranească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - m. arheologic: citate pe piatră, feudală; - etnografie și folclor: - formație muzical coregrafică (repertoriu român german), - cetate țărănească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - popas turistic. CUGIR. - săpături arheologice: - cetate dacică, - castru roman, la sud de VÎrful lui Petru; - etnografie și folclor: echipa de dansuri - călușari - la Vinerea; - rezervație naturală: lac glaciar Șureanu; - animale rare: În munții Șureanu - Capra Neagră, Antilopa de munte (singurul loc În Europa); - hotel
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
roman, la sud de VÎrful lui Petru; - etnografie și folclor: echipa de dansuri - călușari - la Vinerea; - rezervație naturală: lac glaciar Șureanu; - animale rare: În munții Șureanu - Capra Neagră, Antilopa de munte (singurul loc În Europa); - hotel și popas turistic. GÎRBOVA. - săpături arheologice: - așezare neolitică: Pianul de Jos, așezare omenească din perioada de trecere de la neolitic la bronz: Pianul de Sus; - cetate și așezare dacică; - m. m.: monumentul eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (Pianul de Jos); - etnografie și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la bronz: Pianul de Sus; - cetate și așezare dacică; - m. m.: monumentul eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (Pianul de Jos); - etnografie și folclor: formație muzical-coregrafică (româno-germană). - Pensiune turistică: Poarta Oilor; - Pensiunea Iedera (Pianu de Sus) SĂSCIORI. - săpături arheologice: - cetate de piatră, - urmele unui castru medieval, sec. II, - ruinele unei cetăți dacice pe dealul Cetățuia din satul Căpîlna, construită din blocuri mari de piatră după sistemul celor din Orăștie; - cetate din pămînt, sec. VIII-IX e.n., pe dealul Ghergheleu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografie; - localitatea Îndeplinește condițiile pentru a fi declarată „sat turistic”; - animale rare ocrotite de lege - ursul; CORNEA. - m. arh. - biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1775) din satul Crușavăț; - m. de teh. pop. - mori de apă; - muzeu școlar de istorie și etnografie; DOMAȘNEA. - săpături arheologice - vestigii din neolitic, eneolitic romană și prefeudal - feudală; - ruinele cetății feudale; - m. arh.: biserica din piatră Sfîntul Atanasie, secolul XVIII; - muzeu școlar de etnografie; - pasul Domașnea - așa numită Poartă Orientală; - locul nașterii savantului Trăian Lalescu (1882 - 1929), care a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și sporturi de iarnă; OBREJA. - monument comemorativ; - vatra folclorică și etnografică, formație de dansuri laureată, formație de cor renumită; - locul nașterii cîntărețului de muzică populară (doine) Achim Nica; OȚELUL ROȘU. - colecție de etnografie (particulară); - hotel Bistra; - pensiuni turistice. TURNU RUIENI. - săpături arheologice - urme materiale din epoca prefeudală și feudală; - m. arh. și tehnică populară: mori cu roată verticală; - turnul lui Ovidiu, construit În 1467 - avea la Început o formă pătrată cu trei niveluri; - casa memorială a istoricului Patriciu Dragalina din satul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
oilor la munte; - festival folcloric interjudețean „Sărbătoarea narciselor”, ținut de regulă În a II-a duminică din mai la Zernești; - m. n.: Poiana narciselor de la Zernești; - condiții optime pentru ca localitățile Borlova și Zernești să fie declarate sate turistice; ZĂVOI. - săpături arheologice - urme materiale din epoca romană și halstatniană; - stațiune climaterică de interes național la Poiana Mărului; - hotel Scorilo la Poiana Mărului cu unități de alimentație publică, hotel Geas III (Poiana MĂrului); - pensiuni la Poiana MĂrului: Florina, Casa cu Meri, Casa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Vigh, Cara, Dolwec, Mili, Pinter Casa Germană, Sucu, Valeria; - vile la Poiana MĂrului: Florina; - tabără școlară „Poiana Mărului”; - lac de baraj artificial - lacul de acumulare „Poiana Mărului”; JUDEȚUL DÎMBOVIȚA BEZDEAD. - izvoare de apă minerală sulfuroase, clorosodice, bicarbonatate; MALU CU FLORI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, formații muzicale populare (fluier, caval, cimpoi); - motel Malu cu Flori; MOROENI. - săpături arheologice: urme din epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Mărului”; JUDEȚUL DÎMBOVIȚA BEZDEAD. - izvoare de apă minerală sulfuroase, clorosodice, bicarbonatate; MALU CU FLORI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, formații muzicale populare (fluier, caval, cimpoi); - motel Malu cu Flori; MOROENI. - săpături arheologice: urme din epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii, Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina Peștera-Babele; - cabanele Peștera, Zănoaga, Scropoasa, Bolboci, Cota 1000, Popasul la cruce; - tabere școlare: Căprioara, VÎnătorul, Cerbul, Șoimii; - stațiune balneoclimaterică de interes local. PIETROȘIȚA. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: atelier de țesut covoare, -producție de obiecte de artizanat; - muzee: casa Serb Popescu; - muzeu sătesc (din 1975 - etnografie și artă populară); - expoziție de carte și icoane vechi În cartierul Ioșeni; - punct de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]