1,948 matches
-
existență este antrenată de industrie (feroviarul, vînzătorul din magazin). Un mediu complex deci și extrem de divers: de la meșteșugarul urban specializat, instruit, format în spiritul unei priceperi și al unei culturi muncitorești și politice, la muncitorul din industria textilă rurală, adesea sărman, este o lume. Pare că nivelul de viață al muncitorului, de-a lungul perioadei, s-a ridicat în ansamblu: muncitorul se alimentează mai bine, mănîncă mai multă carne în 1900 decît în 1850. Dar viața lui rămîne foarte grea și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
i-a cerut artistului ani mulți de muncă migăloasă. Ceea ce se întîmplă cu sălbaticul din Hawai se întîmplă și cu un astfel marinar. El îți sculptează cu aceeași sfîntă răbdare și cu același colț de rechin - căci ce altceva e sărmanul său briceag? - o statuetă de os, poate nu chiar atît de bine meșteșugită, dar cu un desen la fel de complicat ca acela de pe pavăza grecului sălbatic, cunoscut sub numele de Achile, la fel de sugestiv și de pătruns de spirit barbar ca stampele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
strălucea aidoma unei oglinzi în razele soarelui. Legănîndu-se leneș în troaca dintre două talazuri și scuipîndu-și din cînd în cînd jetul aburos, cașalotul semăna c-un burjui pîntecos ce-și fumează pipa într-o după-amiază toridă. Numai că pipa asta, sărmană balenă, a fost cea din urmă pe care ai fumat-o! Parcă atinși de o baghetă magică, nava somnoroasă și toți cei ce dormeau la bordul ei, se treziră numaidecît; și peste douăzeci de glasuri din toate părțile vasului, laolaltă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a tuturor celor care trăim în această lume bîntuită de balene? Oceanul acesta fără fund, deasupra căruia gîfîi, este însăși viața; rechinii sînt dușmanii, iar sapele astea - prietenii tăi; dar, prins între rechini și sape, te afli la mare ananghie, sărmanul meu băiat. Curaj, însă, Queequeg! Te așteaptă o masă bună. Căci, în vreme ce, cu buzele învinețite și cu ochii injectați, vlăguitul sălbatic se cățăra pe lanțuri și poposea în sfîrșit pe punte, ud leoarcă și dîrdîind fără voia lui, intendentul se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Vulturul. Nu lipsesc nici exegeții savanți care afirmă că balena pomenită în cartea lui Iona era doar un colac de salvare, un fel de centură umplută cu aer, cu ajutorul căreia prorocul a înotat și a putut, astfel, scăpa de înec. Sărmanul meu prieten din Sag-Harbour pare, așadar, înfrînt pe toată linia! Dar el mai avea un motiv de neîncredere și anume, dacă-mi amintesc bine: Iona a fost înghițit de balenă în Marea Mediterană și a fost scuipat de ea peste trei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Unii autori numesc slujba asta o sinecură. Dar nu e așa, pentru că lordul-gardian e silit uneori să muncească din greu pentru a-și băga în buzunar veniturile, care sînt ale lui în virtutea faptului că le bagă în buzunar. Cînd acei sărmani marinari arși de soare, desculți și cu nădragii suflecați mai sus de gleznele picioarelor lor subțiri ca niște țipari, au reușit, după multe opinteli, să tîrască pe plajă balena aceea dolofană, făgăduindu-și să scoată dintr-însa ulei și oase
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o fi vrînd să spună, cu mutra asta a lui? A, face doar un semn semnelor, li se închină. Pe dublon e un soare și sînt sigur că Fedallah e un închinător al focului. Ia te uită, vine și Pip - sărmanul băiat! Mai bine ar fi murit sau mai bine aș fi dat eu ortu’ popii. Mi se face silă cînd îl văd. S-a uitat și el la toți tălmacii ăștia, chiar și la mine, iar acum vine să citească
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
semne să fie dus înapoi în hamac. Dar înainte de asta, Pip, care se tot învîrtise pe-acolo, veni lîngă Queequeg, cu tamburina într-o mînă și-i spuse, apucîndu-l de braț cu cealaltă mînă și scoțînd un suspin înăbușit: Ă Sărmane pribeag, n-o să isprăvești niciodată cu drumurile astea obositoare? încotro pornești acum? Dar dacă te va duce curentul spre Antilele acelea, a căror plajă dulce e bătută doar de nuferi, ai să-mi faci un mic servici? Caută-l pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Și nici nu vreau să las din mînă lanțurile. Tu poți să mă orbești, dar chiar orb fiind, aș fi în stare să merg, pe bîjbîite. Tu poți mistui, dar eu mă pot preface în cenușă. Primește omagiul acestor ochi sărmani și al acestor mîini ce le slujesc drept obloane. Fulgerele îmi trec prin craniu; ochii mă dor, întreg capul parcă mi-ar fi fost retezat și s-ar rostogoli pe un povîrniș. Vai, vai! Dar în ciuda ochilor mei orbi, tot
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
părea să dăruiască acest văzduh blînd mării celei semețe și tălăzuite, întocmai cum o mireasă e dăruită mirelui ei. Iar la linia orizontului, un freamăt ușor - vizibil mai ales aici la Ecuator - vădea încrederea înfiorată, drăgăstoasă, spaimele dulci, cu care sărmana mireasă își dăruia inima. împietrit, noduros, brăzdat de cute, dar dîrz și neînduplecat, cu ochii scînteind ca doi tăciuni în cenușa unor ruine, neîmblînzitul Ahab stătea în limpedea lumină a dimineții, înălțîndu-și fruntea sa ca un coif spart spre cea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
părăsit-o a doua zi după nuntă, pentru a porni spre Capul Horn, lăsînd doar o adâncitură pe perna mea de mire... Soție? Mai degrabă văduvă, văduva unui soț încă în viață! Da, Starbuck, am făcut o văduvă din fata aceea sărmană, în clipa cînd am luat-o de nevastă. Pe urmă, nebunia, furia, sîngele clocotitor și fruntea arzîndă, cu care bătrînul Abab și-a urmărit de mii de ori prada, făcînd spume la gură - mai mult demon decît om! da, da
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu activitate conținea peisaje industriale, portrete de muncitori și scene de muncă. Peisajele industriale erau unul și același, întors pe dos și pe față, fabrica de frînghii din spatele casei, muncitorii erau bieți mahalagii din capul Sărăriei, iar scenele de muncă, sărmanii căruțași din Țicău, încărcînd sau descărcînd. Toate lucrate în felul inimitabil al pictorului, de altfel asemănătoare celor din celelalte două mape. Și doar cu multă bunăvoință supunîndu-se tematicii la modă, care făcea ravagii. Activitate, în mintea celor două suflete candide
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prea scurte vieți, frumoasă poate doar prin maniacală putere de a imita. Fabulosul gazetar ieșean Valer Mitru mă saluta cu un parșiv: Salut, Picasso! Descoperise el, cumva, în pictura mea de-atunci laba leului andaluz? Sau, mai degrabă spun acum sărmana victimă a imitației? Cucuvae victis! vorba lui Mihai Ursachi. E o iată, generalizată, persistență imitație a clișeelor. Merg la o recentă premieră și nu mult după ridicarea cortinei, văd personajul shakespearian trecînd de la o statuie la alta dalbe fecioare în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
concepția aproape tehnocratică a unei națiuni basce "catolice, apostolice, romane în toate ma-nifestările sale interne cît și în relațiile sale cu alte popoare"272. Ceea ce este interesant este faptul că dacă Arana profesează un soi de socialism atunci cînd descrie "sărmana clasă muncitoare despărțită de Cristos, pentru a-i urma pe cei care plătesc cu focuri de pușcă"273, el este în același timp un rasist înrăit față de Castilia disprețuită. Totuși, din nou, împrejurările de epocă se vor opune receptării mesajului
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Lirica lui socială este notabilă prin accentele de satiră. În afara unor articole și a unor note critice, poetul a scris și câteva schițe, în care evocă anii copilăriei petrecute la țară. Prozele sunt pătrunse de simpatie și compasiune pentru cei sărmani, amărâți și năpăstuiți. Câteodată mila se preschimbă în indignare sau într-o ironie acidă. SCRIERI: Versuri și proză, București, 1896; Versuri, proză, scrisori, pref. G. Diamandi, București, 1911; Versuri, îngr. și postfață N. Ionescu-Lazu, București, 1946; Versuri, proză, scrisori, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
al lui. Am fost la maiorul Carabăț... foarte gentil... am fost la căpitanul Ciocârlan... foarte gentil...și acum...133 O situație similară este tratată cu o notă de individualitate meritorie la Gh. Brăescu. În Poveste fără sfârșit întâlnim tipul reclamantei sărmane incapabile să-și rezume păsul astfel încât să primească soluționare. Debitul necontrolat al informațiilor adiacente îneacă și în cazul acesteia mesajul propriu-zis. Bătrâna suferă de aceeași incompetență conversațională a personajului de tip caragialian, performator al vorbirii fără frâu. Eșecul dramatic al
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aducă un moment măcar de escepțiune în viața voastră calmă și neofensivă: nici rachitismul primatur al micelor chineze, nici legenda bietului Pim-Pim, fidelul vizitator matinal al Casei Justiției, nici crâmpeiele de banan încrucișate pe ușa edificiului Mumei Tutulor, nici chinul sărmanului Chinez care este condamnat la intrarea Pungei-publice să-ncerce a sătura pe nesăturabilul monstru; nici tăierea limbei din jurisdicțiunea voastră. Vouă, ceaiul și opiul să vi se dea... și'ncolo, pace! O, de trei ori fericiți muritori!!!150 În același
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
des m am găsit În asemenea situații, când În sufletul meu se trezea mult prea devreme speranța care se transformă curând Într-o profundă decepție, când chinuit de sete și dezgustat de viață aproape că alunecam din șa din pricina istovirii. Sărmanul meu cal, tot atât de epuizat ca și călărețul lui, se poticnea de fiecare piatră din cale, se izbea sleit de puteri și de copaci, rănindu-mi genunchii. Apoi răsuna pe neașteptate chemarea unei păsări, orăcăitul unei broaște, și o nouă speranță
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
atunci când a început subscripția demarată de industriașii interesați să-și găzduiască angajații, aceasta substituindu-se ideii inițiale de a recurge la acte de caritate pentru a afla adăpost locuitorilor din zonă care-și pierduseră barăcile. Nu e vorba să găzduim sărmani, ci "elita clasei muncitoare""25. Acest proiect s-a lovit de rezistența unei municipalități radicale, reprezentative pentru populația rurală și comercială a vechiului Bagneux. Interesele acestor pături sociale de altădată s-au dovedit ireconciliabile cu proiectul "modernist" de a găzdui
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vreun vardist, în gând Își varsă focul, planuri mărețe depănând. Legi noi înscăunează, cu jurământ, pe cei Năpăstuiți i-alină, doboară pe mișei, Și sub cereasca boltă cu naltu-i baldachin, Îl amețește fala puterii, ca un vin. Da, oamenii aceștia, sărmani printre sărmani, Și deșelați de trudă, împovărați de ani, Sub maldărul de zdrențe cu trupul sfânt, diform, Murdară vărsătură-a Parisului enorm, Se-ntorc duhnind a doagă și a balerci din vii Cu frații lor de arme albiți în bătălii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Unde e ? Unde se ascunde ? Cum să fac să-l găsesc ?... Dă-mi banii înapoi, talharule ! ... Se apucă singur de braț) Ah ! tot eu sunt. Mi se turbură mintea și nu mai știu unde mă găsesc și ce fac. Vai ! sărmanii mei bani, sărmanii mei bani, scumpii mei prieteni ! am fost lipsit de voi ; și pentru că v-au rapit, mi-am pierdut propteaua, mângâierea, bucuria. Totul s-a sfârșit pentru mine și nu mai am ce căuta pe lume. Fără voi
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
se ascunde ? Cum să fac să-l găsesc ?... Dă-mi banii înapoi, talharule ! ... Se apucă singur de braț) Ah ! tot eu sunt. Mi se turbură mintea și nu mai știu unde mă găsesc și ce fac. Vai ! sărmanii mei bani, sărmanii mei bani, scumpii mei prieteni ! am fost lipsit de voi ; și pentru că v-au rapit, mi-am pierdut propteaua, mângâierea, bucuria. Totul s-a sfârșit pentru mine și nu mai am ce căuta pe lume. Fără voi îmi e cu
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
ce atârnau în jos, prinse într-o piatră mare de preț. Mai mulți curteni, amețitori prin ținuta lor, probabil oamenii lui personali, ședeau în jurul său. O! Era un prinț" un prinț adevărat, un prinț viu, fără nici o îndoială, așa că rugăciunea sărmanului copil fusese, în sfârșit, ascultată. De emoție, suflarea lui Tom devenise rapidă și scurtă, iar ochii i se mărită de uimire și de bucurie, îndată, în el, se născu dorința de a fi cu totul aproape de prinț, de a putea
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
EDGAR: Îți mulțumesc. (Iese Curteanul) GLOUCESTER: Etern buni zei, luați-mi răsuflarea, Duhul meu rău să nu mă-nșele iar, Să mor pîn' nu voiți. EDGAR: Bin' te rogi, taica. GLOUCESTER: Acuma, domn bun, cine ești? EDGAR: Omul cel mai sărman, smerit de-ai sorții pumni, Om ce simțind și cunoscînd durerea, Prea plin de blîndă milă sînt. Dă-mi mîna, Te duc spre-un adăpost. GLOUCESTER: Din inimă The bounty and the benison of heaven To boot, and boot. Enter
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Aș for the mercy ALBANY: V-ajung din urmă. Spune. (Ies Edmund, Regan, Goneril, ofițeri, soldați, suita) EDGAR: Nainte de-a da lupta, vezi răvașul. De izbîndești, trompeta las' să cheme Pe cel ce ți-a adus-o. Deși par sărman, Pot să aduc un cavaler ce-o dovedi Ce-i afirmat aici. Iar dacă pierzi, Lucrarea ta pe lume s-a-ncheiat Și-urzeala cade. -Iubească-te norocul! ALBANY: Stai pîn' citesc scrisoarea. EDGAR: Mi-e oprit. Cînd va fi timpul, doar să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]