5,379 matches
-
informații transmise în format scris de la București, iar reprezentanții locali întâmpină dificultăți în transmiterea către populație a acestora. În plus, ziarul a fost trimis către liderii locali formali și informali primăvara, într-o perioadă de muncă intensă în agricultură, când sătenii muncesc zi-lumină pe câmp. Tabelul 1. Diseminarea ziarului în rândul populației intervievate Sat Câte persoane au văzut/citit ziarul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din ziar Număr total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de teren. Datele culese în teren, la scurt timp după trimiterea ziarului, prezentate în tabelul 1, indică o mai bună diseminare a informației în satele sărace în care accesul la informație este mai redus. Ziarul a fost văzut de către cei mai mulți săteni din Hănești și Trifești, în timp ce în Traian Vuia reprezentantul autorității locale care a primit ziarul a declarat că nu a ajuns nimic la el, deși îl avea pe masă. Satele cu nivel de dezvoltare mai redus, în care „nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
1. ????????????????????????????????? „șZiarul acestaț ar trebui să fie mai ușor de înțeles. Unele articole sunt foarte academice și nu le pot înțelege. Am început cu titlul și apoi...” (reprezentant al autorității locale, Trifești). „Este foarte bine că se informează populația și sătenii și am de gând să îl dau la oamenii din sat, după ce angajații primăriei îl vor înțelege bine” (reprezentant al autorității locale, Ațintiș). „Un ziar despre Uniunea Europeană! Arată bine, l-am văzut la primar!” (bărbat, Zerind). Deși a citi ziare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din sat, după ce angajații primăriei îl vor înțelege bine” (reprezentant al autorității locale, Ațintiș). „Un ziar despre Uniunea Europeană! Arată bine, l-am văzut la primar!” (bărbat, Zerind). Deși a citi ziare nu este un lucru pe care îl fac frecvent sătenii din România, ziarul Satul românesc, sat european a prezentat interes pentru cei care au intrat în contact cu acesta. Impactul cel mai crescut este în zonele sărace, în care solidaritatea socială și spiritul comunitar sunt slabe. Din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a fost expus nicăieri. În Hănești, posterul a fost afișat la primărie, școală și poștă, însă numai 3 persoane din cele 58 intervievate au afirmat că l-au văzut. La Trifești, posterul a fost pus în fața primăriei, însă numai un sătean își amintea de el. Pus tot la primărie, posterul ajuns în Zerind nu a stârnit prea mare interes, doar membrii elitei locale amintindu-și de acesta. Afișul nu a fost expus nicăieri în Ațintiș și Traian Vuia, autoritățile locale neacordând
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
al spoturilor în satele mai sărace se explică tocmai prin accesul scăzut la informație, fapt care îi face pe oamenii din Hănești și Trifești mai sensibili față de tot ceea ce este nou. Zerind și Traian Vuia se află la polul opus. Sătenii din Traian Vuia sunt mai bine informați, având acces mai ușor la diferite surse de informație, în timp ce populația de etnie maghiară din Zerind vizionează mai ales programele difuzate de posturile de televiziune din Ungaria, context în care o campanie desfășurată
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
O persoană se dădea jos din autobuz și era sat european...” (bărbat, Hănești). Trebuie menționat faptul că toate aceste opinii despre spoturi au fost culese la câteva zile după ce a început difuzarea lor. Clipul a devenit ulterior simbolul campaniei pentru sătenii din cele șase comunități, așa cum au indicat datele culese în cadrul ieșirilor ulterioare în teren, de aceea evaluarea acestui instrument de comunicare trebuie făcută ținând cont de efectul pe care l-a avut până la finalul campaniei. Întrebați, după câteva luni, despre
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
programele televiziunilor românești, au lipsit din localitate în săptămâna de referință fiind plecați în Franța la invitația unei asociații partenere. Și în cazul videoclipurilor trebuie menționat efectul sezonalității asupra audienței. Fiind difuzate în plină campanie agricolă de toamnă, mulți dintre săteni nu au avut ocazia să le vadă pentru că munceau în afara casei. Potrivit celor intervievați, în aceste perioade muncesc până la ora 9 seara și nu se uită la televizor decât după această oră. Atitudinea generală față de videoclipuri a fost una pozitivă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
avut o reacție pozitivă, 10 au fost neutri, în timp ce numai 3 au avut o atitudine defavorabilă. „Băiatul cu bagaj” sau „cu multe bagaje”, coborând din autobuz (uneori din căruță), și indicatorul rutier cu „sat european” sunt temele principale reținute de către săteni sau folosite ca ancore pentru a-și aminti restul mesajului. Imaginea „băiatului cu bagaje” s-a dovedit a fi o alegere inspirată, devenind o figură familiară care induce o notă pozitivă asupra receptării întregului mesaj. Reacțiile negative față de videoclipuri sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
celor intervievați. O primă categorie de elemente se referă la semne tangibile ale dezvoltării, marcate prin prezența „tractoarelor și marilor ferme”, „a platformelor ecologice pentru gunoi” sau „a drumurilor asfaltate și fără gropi”. Un alt grup de elemente remarcate de către săteni sunt legate de mentalități și valori precum solidaritatea, implicarea comunitară, dorința de a munci împreună pentru binele comun, precum și activismul comunitar. Acest al doilea tip de referință este mai frecvent în toate satele în care filmele au fost vizionate. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
emisiunilor care explică mecanismele de dezvoltare comunitară din cele șase sate câștigătoare s-a centrat pe două aspecte. Primul aspect a fost estimarea gradului de înțelegere a mesajului și identificarea elementelor de conținut care au captat cel mai mult atenția sătenilor. Cel de-al doilea obiectiv a constat în estimarea audienței acestor filme în cele șase sate vizate de către studiul nostru. Primul aspect a fost considerat mai important și de aceea în teren s-a încercat identificarea a cât mai multor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și de aceea în teren s-a încercat identificarea a cât mai multor persoane care au vizionat filmele respective. Conform datelor culese din teren și prezentate în tabelul 5, audiența emisiunilor a fost destul de redusă, doar 19 din cei 305 săteni intervievați declarând că au urmărit cel puțin una dintre cele șase emisiuni. Majoritatea celor intervievați au invocat ca principal motiv pentru faptul că nu au vizionat programul respectiv ora de difuzare, sâmbăta la prânz. Pentru populația rurală a României, sâmbăta
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a filmelor a redus considerabil șansele ca populația rurală să intre în contact cu materialele difuzate în această parte a campaniei. Dincolo de ora de difuzare, sezonalitatea muncii în agricultură a contribuit la slaba receptare a acestor materiale. Toamna reprezintă pentru săteni o perioadă de muncă intensă în afara casei, culesul recoltei și pregătirea recoltei pentru anul ce urmează având prioritate în fața celorlalte activități. Tabelul 5. Audiența emisiunilor în cele șase sate Sat Persoane care își amintesc emisiunea Total persoane intervievate Hănești 4
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
amintesc emisiunea Total persoane intervievate Hănești 4 52 Trifești 3 45 Ațintiș 1 54 Tomșani 3 50 Traian Vuia 3 48 Zerind 5 56 Total 19 305 Cel de-al doilea motiv pentru care emisiunile nu au fost urmărite de către săteni îl reprezintă canalul de difuzare. În satele în care există cablu TV, cei mai mulți dintre locuitori preferă să urmărească Realitatea TV sau Antena1 și în mai mică măsură TVR 1. Cei care locuiesc în Ațintiș, Tomșani și Zerind au menționat că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
măsură programele postului TVR 1. Zerindul reprezintă un caz special, întrucât, populația fiind majoritar de etnie maghiară vizionează și canale maghiare de televiziune. Cu toate acestea, în Zerind audiența filmelor a fost cea mai crescută, 5 din cei 56 de săteni intervievați declarând că au vizionat programul respectiv. Caseta 3. Opinii cu privire la programul de difuzare a emisiunilor „Pentru noi, sâmbăta este zi obișnuită de lucru. Nu putem să pierdem vremea uitându-ne la televizor!” (bărbat, Ațintiș). „Nu am avut timp să
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dimineața la ora 5 și muncesc până seara la ora 8! Mă uit la televizor numai seara la știri!” (bărbat, Trifești). Sintetizând rezultatele cercetării de teren, se poate spune că o serie de imagini au avut un impact puternic asupra sătenilor. Acestea sunt: cooperarea în rezolvarea problemelor comunității, personajele prezente în emisiuni și rezultatele concerte ale muncii în comun depuse de membrii comunităților respective. Aspectul care a reținut cel mai mult atenția celor care au vizionat emisiunile îl reprezintă faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ale muncii în comun depuse de membrii comunităților respective. Aspectul care a reținut cel mai mult atenția celor care au vizionat emisiunile îl reprezintă faptul că oamenii din satele prezentate în filme munceau împreună pentru rezolvarea problemelor comune. În general, sătenii au fost impresionați de solidaritatea și cooperarea de care au dat dovadă alți rezidenți din mediul rural. Au fost remarcate capacitatea de asociere, precum și activismul oamenilor din acele comunități. Se poate spune că, din acest punct de vedere, campania a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
emisiunea, se distinge imaginea moderatorului, Emil Hurezeanu, care este o figură foarte populară în rândul populației rurale, majoritatea celor intervievați menționându-l ca personaj important. Notorietatea sa depășește însă grupul celor care au vizionat emisiunile, fiind menționat și de către alți săteni care îl numesc „băiatul tânăr din Parlament”. Ca în orice poveste, și în cazul emisiunilor despre sate apar și personaje care sunt percepute negativ, acestea fiind oamenii politici prezenți în studio pentru a comenta proiectele de dezvoltare prezentate. Trebuie menționat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Parlament”. Ca în orice poveste, și în cazul emisiunilor despre sate apar și personaje care sunt percepute negativ, acestea fiind oamenii politici prezenți în studio pentru a comenta proiectele de dezvoltare prezentate. Trebuie menționat că numai 3 din cei 19 săteni care au văzut emisiunile comentează negativ prezența oamenilor politici în cadrul emisiunii, aceștia afirmând că oamenii politici au profitat de acest prilej pentru a-și face campanie electorală. Caseta 5. Implicarea primarului și a persoanelor cu inițiativă „Consilierii locali, primarul erau
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
femeie, îmi amintesc. A muncit atât de mult pentru sat, însă a făcut ceea ce și-a propus să facă! A muncit mult cu oamenii, a adunat semnături și a făcut!” (femeie, Trifești). „Primarul a făcut multe pentru localitate” (bărbat, Tomșani). „Sătenii erau foarte activi pentru că primarul era și el foarte activ!” (bărbat, Tomșani). „Sătenii ăia erau foarte implicați pentru că primăria era implicată și ea și aveau multe fonduri” (bărbat, Tomșani). Rezultatele proiectelor prezentate în decursul campaniei de informare au reținut atenția
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ceea ce și-a propus să facă! A muncit mult cu oamenii, a adunat semnături și a făcut!” (femeie, Trifești). „Primarul a făcut multe pentru localitate” (bărbat, Tomșani). „Sătenii erau foarte activi pentru că primarul era și el foarte activ!” (bărbat, Tomșani). „Sătenii ăia erau foarte implicați pentru că primăria era implicată și ea și aveau multe fonduri” (bărbat, Tomșani). Rezultatele proiectelor prezentate în decursul campaniei de informare au reținut atenția celor care au vizionat emisiunile. Printre rezultatele muncii în comun au fost menționate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
meritau titlul de „sate europene” pentru că au făcut într-adevăr ceva special, lucrând împreună pentru binele întregii comunități din care fac parte: „Meritau numele de sat european pentru că au muncit împreună!” (bărbat, Tomșani). Această opinie se regăsește și la ceilalți săteni care au urmărit una dintre cele șase emisiuni. Impactul campaniei de informare Cei intervievați nu au o imagine integrată cu privire la întreaga campanie, mai ales pentru că nu au intrat în contact cu toate componentele acesteia. Campania este asociată cu diferitele sale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
emisiunilor „Viața satului” și „Ferma”, pentru că se referă tot la evenimente direct legate de lumea rurală, și pentru că două dintre emisiuni au fost difuzate pe intervalul orar al „Vieții satului” și moderate de prezentatorul principal al acesteia, Gabriel Gherghescu. Pentru săteni, aceste programe TV sunt foarte utile deoarece le furnizează informații despre integrarea în Uniunea Europeană și despre efectele pe care aceasta le va avea asupra vieții rurale și a agriculturii. Caseta 6. Opinii cu privire la programele TV dedicate vieții rurale „Îmi plac
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
crescut gradul de accesibilitate al acestora, fiind mai ușor de urmărit o emisiune de trei minute, comparativ cu una care durează șaizeci de minute. Ziarul trimis către autoritățile locale se situează pe locul secund în ceea ce privește capacitatea de difuzare în rândul sătenilor. Trebuie menționat că ziarul a avut un impact crescut în Zerind, mai ales pentru că populația se uită la posturi de televiziune în limba maghiară, dar citește ziare românești. Emisiunile dedicate descrierii pe larg a proiectelor din șase sate se află
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
celelalte comunități rurale investigate. Acest fapt demonstrează interesul populației din localitate cu privire la problematica europeană, însă ne arată că trebuie folosit un alt canal de comunicare pentru această categorie de populație. Efectul campaniei: schimbarea atitudinilor și a opiniilor Pentru cei mai mulți dintre sătenii intervievați, Europa reprezintă încă ținta la care aspiră, însă consideră că mai sunt multe de făcut pentru ca satul lor să fie unul european. Ceea ce ne desparte de Europa este nivelul de dezvoltare, materializat în primul rând în factori de natură
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]