3,569 matches
-
and organizations (Cosmin Toth) / Buda Béla and Sárközi Erika, Public communication (Közéleti kommunikáció) (Antal Csilla) / STUDII ȘI CERCETĂRI Școala Gusti: perenitatea unei paradigme Ilie Bădescu Universitatea București Școala Gusti a fost de regulă înțeleasă simplificator ca o școală a monografiilor sătești. Originalitatea paradigmei gustiene constă în aceea că este prima școală de sociologie care a creat o metodologie a cercetării comparativ-progresive a unităților sociale, de la familie și sat la comunitățile suprasătești, societățile naționale și unitățile internaționale constituite din grupări de națiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și cele pe care Gusti nu le menționează: atlasul social, enciclopedia socială, etnomuzicologia. Perenitatea unei paradigme Putem trage, astfel, câteva concluzii referitoare la paradigma acestei extraordinare școli. Școala Gusti a fost de regulă înțeleasă simplificator ca o școală a monografiilor sătești. Însă nu aceasta îi dă marca de originalitate, mai ales că metoda monografică se leagă de prestigiul unei alte școli de sociologie, cea europeană. Originalitatea paradigmei Școlii Gusti constă în cu totul altceva: este prima școală de sociologie care a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
integral. Studiile de la Fundu Moldovei dezvăluie un tip curios de sate, așa-numitele „sate risipite”, cu „gospodării ridicate departe una de alta” și cu un „centru încă neformat”. Aici este surpriza, descoperirea unuia dintre elevii lui Gusti. Nucleul unei comunități sătești, aflăm din aceste studii reluate, nu este „centrul satului”, ci „vecinătatea”. Studiile monografice redescopereau și validau, într-altfel, teoria americanului C.H. Cooley, care identifica în grupul primar al vecinătății a doua matrice, lângă familie, a genezei personalității. Cu studiile dedicate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din aceste studii reluate, nu este „centrul satului”, ci „vecinătatea”. Studiile monografice redescopereau și validau, într-altfel, teoria americanului C.H. Cooley, care identifica în grupul primar al vecinătății a doua matrice, lângă familie, a genezei personalității. Cu studiile dedicate comunității sătești din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc se atinge una dintre chestiunile de mare semnificație, pe care a studiat-o în profunzime H.H. Stahl, aceea a „comunităților suprasătești de țărani liberi”, cum le numește Paul H. Stahl. Comunitățile suprasătești nu sunt un fenomen
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
chestiune, de la documentele lui Stefanelli și până la cele ale anchetei monografice din 1928, arată un lucru tulburător: statul și administrația de stat se substituie și comunităților suprasătești, care erau în mâna țăranilor, preiau, una după alta, și funcțiile vechii „obști sătești” (Paul H. Stahl), încât vremurile comuniste găsesc un țăran în mare măsură îngenuncheat. Mai grav este că nici după 1989 nu s-a făcut nici o încercare cât de cât semnificativă în direcția restituirii unei structuri de mare importanță pentru echilibrul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
social. Lecția românească este semnificativă prin cel puțin două resurse esențiale de care a beneficiat profesorul Gusti. În primul rând este vorba de studiile asupra satelor românești și a problemei agrar-țărănești, efectuate de diferiți specialiști, precum și de mișcarea monografiilor sociologice sătești (o prezentare excelentă a literaturii monografice a satelor românești se află în Ion Chelcea, 1934/1991; 2002). În al doilea rând sunt de menționat activitățile de reformare a vieții satelor românești, inaugurate de gânditori și politicieni pașoptiști precum N. Bălcescu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ipotezele utilizate explicit și implicit în demonstrațiile asupra evoluției istorice și a tendințelor satelor românești, prin unghiul de vedere interdisciplinar introdus în analiza sociologică a spațiului rural, sinteza monografiei sociologice gustiene a devenit o instanță critică ce modelează înțelegerea comunităților sătești. Opțiunea teoretică și metodologică a întemeietorului Școlii de la București oferă deschideri stimulative dezbaterilor contemporane asupra tradițiilor autoreflexive ale disciplinelor socioumane, plecând de la argumente bazate pe fapte privind existența unui univers comun al sociologiei, etnologiei, psihologiei, istoriei culturii. Bibliografie Abraham, D.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
valoare științifică, au fost realizate direct de membrii sau colaboratorii lui Gusti; unele dintre acestea sunt rezultatul activității în cadrul Seminarului pentru sociologie, etică și politică, altele în cadrul Institutului Social Român sau al Institutului de Științe Sociale al României. Multe monografii sătești au fost realizate de persoane mai puțin calificate, cu puține resurse și, de multe ori, pe cont propriu. Principalii autori ai monografiilor din această categorie au fost învățătorii și preoții de la sate. Aceștia nu aveau o pregătire specială teoretică și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în viața comunităților, în mod constant, efecte de autoreglare a structurii morale a dreptului cutumiar român. Ca instituție cu funcție de control social ce atrăgea atenția în special asupra greșelilor morale, rezultată din practici împărtășite și întărite încă de la apariția obștilor sătești și continuate pe un alt plan, instituția „vecinătății” a avut o influență dominantă în viața socială a satului românesc din Mărginimea Sibiului. Prin natura lor, oamenii sunt sociabili. Tendința de a se organiza și coopera în cadrul unor relații interdependente este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la nivelul întregii societăți. Așadar, la o primă evaluare putem aprecia că între normarea socială și normarea în domeniul «vecinătăților» se instituie raporturi directe de dependență.” (Rizescu, 2002, 88) Ca instituție europeană cu multiple funcții, „vecinătatea” a exercitat în viața sătească, în mod constant, efecte de autoreglare a structurii morale a dreptului cutumiar român. Ca instituție de judecată populară ce atrăgea atenția în special asupra greșelilor morale, rezultată din practici împărtășite și întărite încă de la apariția obștilor sătești și continuate pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
exercitat în viața sătească, în mod constant, efecte de autoreglare a structurii morale a dreptului cutumiar român. Ca instituție de judecată populară ce atrăgea atenția în special asupra greșelilor morale, rezultată din practici împărtășite și întărite încă de la apariția obștilor sătești și continuate pe un alt plan de instituția „vecinătății”, a avut o influență dominantă în viața socială a satului românesc din Mărginimea Sibiului. „Vecinătătatea” ca formă de organizare socială a putut să valorizeze ambele niveluri de raportare la ceilalți: să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
transhumant. Un rol important în acest context l-au avut negustorii și unii meșteșugari care mergeau să-și valorifice produsele în afara granițelor spațiilor lor de origine. Colportori de tradiții, ei au facilitat împrumuturile. La baza dreptului cutumiar românesc al obștilor sătești libere sau aservite stau câteva principii juridice emanate din îndelungata experiență de conviețuire în comunitate: - principiul legăturilor comunitare (în comunitățile de sânge, vicinale sau obștești) dintre posesorii de pământ și folositorii pământului în scopuri obștești sau individuale; - principiul muncii (comunitare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de conviețuire în comunitate: - principiul legăturilor comunitare (în comunitățile de sânge, vicinale sau obștești) dintre posesorii de pământ și folositorii pământului în scopuri obștești sau individuale; - principiul muncii (comunitare sau individuale) a pământului obștesc, familial sau individual; - principiul responsabilității comune (sătești sau familiale). Cu aceste caracteristici, puternic ancorate și la români, „comunitatea” vecinătății dezvolta într-o mai mare măsură orientarea organizațională. Din punct de vedere al conținutului său, „frăția” nu este semnificativ diferită de cea întâlnită în alte forme de organizare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vremuri uitate (1937), Oameni și întâmplări (1944) ș.a. Despre piesele sale de teatru - Legea casei (1940), Tot omenia-i mai tare (1934), Stâlpii satului (1935), Să nu spui la nimeni - se poate spune că aproape nu a existat formație teatrală sătească în Transilvania care să nu i le joace. Ele au deschis și menținut gustul pentru teatru în satele ardelene, împreună cu acel optimism rural vecin cu nădejdea și speranța de mai bine. D. nu a fost un scriitor-cărturar, ci un harnic
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
datele de ordin social și economic despre comunitatea de la Tilișca. Conformismul (16) în raport cu o societate ce „corupe” individul (7), în fața căreia nu te poți confesa (32), sugerează puterea de influență a rețelelor locale de rudenie sau a structurilor de învecinare sătești. Nu întâmplător, probabil, sunt cultivate la Tilișca o seamă de valori ce denotă posibilitatea omului de a-și controla destinul (6, 9, 36), de a avea inițiativă în raport cu divinitatea (38), de a-și „folosi” norocul (18, 22) etc. Un asemenea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fost interesați astfel de verificarea propriilor constatări în legătură cu organizarea socială și economică de la Tilișca, întrebând pe săteni - într-un limbaj popular, de această dată - despre cum văd ei înșiși „configurația” satului lor. Bibliografie Constantin, Marin. (2006). Înțelegerea cultural-antropologică a comunităților sătești din România. Excurs metodologic și conceptual cu referire specială la satul Tilișca (județul Sibiu). Teză de doctorat, Facultatea de Filozofie a Universității din București. Geană, Gheorghiță. (1987). Testări paremiologice în trei sate din Vrancea. Viitorul social. Revistă de sociologie și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și alte șapte cazuri de boli cronice respiratorii; șase cazuri de întârziere mintală ușoară. Determinanții sociali ai morbidității rurale Considerațiile cu privire la determinanții sociali ai stării de sănătate pornesc de la analiza raportului dintre cererea și oferta de servicii medicale din arealul sătesc. Este vorba, de fapt, de accesibilitatea la sistemul de îngrijire a sănătății și de fluxurile reale de consum al serviciilor medicale (care se măsoară prin accesul la servicii și medicamente). O astfel de abordare permite depistarea ulterioară a grupurilor sociodemografice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să insiste asupra semnificației unei hărți "trăite" a vestigiilor arheologice împrăștiate pe suprafața patriei, iar Alexandru Odobescu avea să sublinieze importanța mărturiilor celor care cunosc teritoriul și pot să descrie parcurgerea lui în căutarea descoperirilor. Sunt inginerii de hotar, învățătorii sătești sau chiar țăranii, incapabili să descrie un sit sau un obiect arheologic, dar care lasă mărturii ale parcursului 11. A descrie obiectul găsit e gestul neutru, pozitiv, al omului de știință; în schimb, a descrie traseul care a condus până
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Marian Ciucă, Editura Academiei Române, București, 1989, pp. 94-243, unde se redau mai multe mărturii directe obținute de la "dascălii de sate" în intenția de a "contopi în prezenta schiță elementele arheologice ce ne procură schițele cărturarilor, cu rusticile răspunsuri ale învățătorilor sătești de prin comunele romănțene". Aici vorbește și despre valoarea observațiilor unui inginer de hotar "care având ocaziunea de a cutreiera în toate sensurile cu lanțul și cu țărușele moșiele mănăstireși și boierești, a însemnat în condicuțele sale orice monumente antice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
devenit domn, a trebuit să-și refacă și să-și consolideze teritoriul, prin achiziționarea altor sate, pentru care a achitat sume importante (15.304 zloți) și pe care le-a inclus în ocoalele existente. Din cele circa 1400 de așezări sătești și 54 de seliști, întinse pe cuprinsul a 27 de ținuturi din Moldova, circa 200 de sate constituiau patrimoniul domnesc. Târgurile și satele domnești, fiind sub protecția marelui voievod, ele s-au consolidat economic și demografic, dar au fost și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de corvoade, să macine la moara stăpânului, să bea la crâșma lui, dar, pe măsura creșterii drepturilor stăpânului, asistăm și la transformarea dijmei datorate, în sensul că, de unde până atunci săteanul dădea a zecea ca o remunerare a serviciilor ocârmuitorului sătesc, în veacul al XVII-lea, el începe a da a zecea ca cens al ocinilor lui, luată de stăpân indiferent de unde venea să lucreze săteanul pe hotarul său. După dijmă îndatorirea sătenilor era aceea de a măcina numai la moara
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
anul 1600 și de mai dinainte a devenit astăzi jaf național din care pierde țara, numai Națiunea poate domoli lucrătura. Cum? La vot! Încă din timpul acela impunerea populației fără privilegii s-a făcut pe bază de cislă. În așezările sătești și urbane, fruntașii localității repartizau dările pe capii de familie, în funcție de potențialul economic al gospodarilor. Operațiunea de cisluire o făceau chiar locuitorii impozabili, sub supravegherea oamenilor buni și bătrâni, fără amestecul aparatului administrativ-fiscal, stabilindu-se solidaritatea comunității la plata dărilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cine să le fie „slujnicul care să le adune mila," cel mai bătrân dintre răzeșii prezenți la..."consiliere" dând celui ales, „un băț de cireș, semn al autorității cu care mergea după aceasta cu toții și-l hiritiseau." De regulă, slujitorii sătești, care de fapt erau nimeni alții decât curați slujitori domnești, nuși aveau reședința la sat, ci mai mult la târg, ei călcând satele din când în când și cu deosebită asprime. Dintre ei făceau parte și debilarul, pripașarul, olăcarul etc.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scădere, ci cisla, încărcată în debit, încasarea se făcea de la restul birnicilor prezenți. De subliniat că în afară de birul datorat stăpânirii, locuitorii mai plăteau o sumă pentru salariul preotului și alta pentru cutia obștii satului - de unde se plătea vornicul satului, judecătorii sătești și se executau și lucrările de interes public în localitate. Gestiunea cutiei obștii era încredințată unui comitet format din șase persoane: vornicul, preotul și 4 săteni aleși. Sarcina strângerii birurilor revenea vornicului care depunea sumele încasate la isprăvnicie. Apoi dintre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
luau parte și bătrânii satului, ca un fel de observatori și sfătuitori. Se urmărea împăcarea părților aflate în conflict. După cum s-a mai spus, se aplicau și pedepse, chiar și bătaia. După 1830 atribuțiile judecătorești trec de la vornic la „județul sătesc", un complet alcătuit din preot și 3 județi aleși „pe tot anul de către grămada satului dintre fruntași, mijlocași și codași, adică câte un județ de fiecare treaptă". Din martie 1864, când apare legea comunală a lui Al. I. Cuza prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]