2,314 matches
-
Mai trecură două minute și reapăru descărcat. Fără să spună ceva, Gosseyn o dezlegă pe fată și-i scoase călușul. Încerca o vagă nemulțumire, un inexplicabil sentiment de frustare. 22 "QUISNAM IGITUR SANUS?" (Deci cine-i cu mintea sănătoasă?) Horațiu ― Satire ― II Patricia Hardie se ridică pe marginea patului și-și frecționă brațele pentru a-și restabili circulația sângelui. Dar de spus, nu spuse nimic; îl privea numai pe Gosseyn, cu un ușor surâs pe buze. Acest surâs îl neliniștea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
hazlii sau mai puțin amuzante, de care povestitorul nu este străin, personal descoperindu-l în multe dintre ele. Scriitorul Corneliu Văleanu, fiind și epigramist (membru al Uniunii Epigramiștilor din Româniaă, are un ascuțit simț de observație, o înclinare/aplecare către satiră și umor, șfichiuiește prin întâmplări trăite de dumnealui sau sunt numai pățanii imaginare, metehne omenești în scopul, de ce nu, al îndreptării lor. Un exemplu este chiar în primul capitol: „”, unde autorul critică epigramatic faptul că pensionarului de la noi nu i
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
geamul de la subsol, unde locuiam, cântând fals un cântec pe atunci la modă: " Deschide, deschide fereastra, Numai o vorbă să-ți spui..." Și, când deschideam, continua: ― Ce-ai căutat... ai găsit! Pentru mâine, Pompiliu ne-a dat o compunere despre "Satira socială a vremii în teatrul lui Alecsandri"... așa că, tinere, Grigore te cheamă, băutura ta preferată e... agheasma... ori că vrei, ori că nu vrei, pune mâna pe condei! Întâmplarea s-a petrecut, de astă dată, la colegii noștri dintr-a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Cei ce-și spun la noi umoriști, zice el, sunt ba satirici, ba ironici, dacă nu pur și simplu bășcălioși. A spune că Taboada, bunăoară, are umor înseamnă a folosi abuziv termenul. Și nu e nimic mai puțin umoristic decât satira aspră, dar clară și străvezie, a lui Quevedo, în care predica se străvede numaidecât. Adevărat umorist nu l-am avut decât pe Cervantes, și dacă el s-ar mai ivi printre noi, ce-ar mai râde - îmi spunea don Miguel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
imensa groază care corupe legătura dintre oameni. Plicul negru este un roman despre izolare și neputință, despre apatie și falsitate, despre oameni ca ostateci, prostituate și fiare sălbatice. Autorul aparține tradiției lui Franz Kafka, Robert Musil și Herman Broch. Recunoaștem satira neagră a lui Musil și pătrunzătoarea psihologie socială a lui Broch, avem uneori senzația că ne aflăm într-o lume absurdă asemănătoare labirinturilor kafkiene. Romanul are iz de hotel habsburgic lugubru, dar și de naufragiu și exterminare. Norman Manea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
prozatori europeni.“ (KARSTEN ALNAES, Kultur Dagbladet, Norvegia, 1 decembrie 1999) * „Romanul Plicul negru relevă o reală exuberanță lingvistică într-un adevărat studiu al mecanismelor societății totalitare, descrise cu ironie acidă. Realism magic în variantă central-europeană, pătruns de umor negru și satiră amară. Un roman de rar nivel artistic.“ (TERJE STEMLAND, Aftenposten, Norvegia, 13 decembrie 1999)
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
la altar. Cu «lasă !»,trece vremea,iubita e uitată, Cu «lasă !»,trece vremea,ideile dispar”. Am surprins în aceste pagini câteva observații și întâmplări minore inspirate din realitate. O culegere alcătuită din proză scurtă,comentarii, fantezii, articole,știință,o scenetă,satiră și umor. În vechile texte au intervenit și mici retușuri. Asemănarea cu situații similare nu este decât pură întâmplare. Morala este în firea lucrurilor!”. Un as al prozei scurte,Tudor Arghezi,s-a declarat fățis împotriva unor semeni: „E parcă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Iar recent:”Gladiatorul”. Coproducții grandioase au fost lansate și în România: ”Dacii”,”Columna” și mai tarziu,”Burebista”. Au urmat filmele de capă și spadă. Cu Jean Marais,Gerard Baray,Alain Delon. Au venit în forță și producțiile din țările socialiste.Satirele ungurești și fanteziile cehești,filmele chinezești și coreene au fost apreciate.Filmul francez și cel italian au câștigat teren în fața filmului german. Anii ’80 au impus filmul american bazat pe montaje și trucaje computerizate.„Războiul stelelor” ne-a pregătit pentru
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Tipurile fundamentale ale epocii apar în Comedia vremii (1833), cunoscută mai ales sub titlul de Franțuzitele, aparținând lui Costache Facca. Este prima piesă românească destinată interpretării pe scenă și realizată ca atare. Comedia vremii, inspirată din moravurile epocii, constituie o satiră îndreptată împotriva cosmopolitismului claselor dominante, care, părăsind moda fanariotă, au devenit în scurt timp admiratoare necondiționate ale apusului Europei, disprețuind tot ce era românesc. Franțuzitele, aducând vag cu Prețioasele ridicole a lui Molière, este ancorată adânc în realitățile noastre. Bătrânul
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
au fost reprezentate, se situează printre realizările de seamă: comedia în două acte O soaré la mahala sau Amestecul de dorințe, vodevilul Îngâmfata plăpămăreasă sau Cucoană sunt și „comedia vodevilă” Doi coțcari sau Păziți-vă de răi ca de foc. Satire ale moravurilor vremii, ele ridiculizează încercările proaspeților îmbogățiți de a imita „naravurile boierimii”. Amănuntul focului izbucnit la biserica Amzei, pe care plăpămarii se reped să-l stingă, devine o mică obsesie viitoare pentru I. L. Caragiale, care-l introduce aluziv în
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
epocii, Zoe ocupă un loc de frunte. E mai emancipată, mai voluntară decât Zița și Veta și poate trece, cum și afirmă Cetățeanul turmentat, în finalul comediei, drept „ damă bună”. Cu toate acestea sau din cauza aceasta, Zoe este personajul căruia satira îi dezvăluie necruțător ambiția socială, grija pentru reputație unite cu amorul pentru Tipătescu. Pompiliu Constantinescu stabilește genealogia spirituală a acestui însemnat personaj al comediei : „Într-o genealogie posibilă, Veta ar fi mamă, Zița fiica ei, iar Zoe - fiica Ziței. Trei
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
teatrul ca viața, ci viața ca teatrul - astfel se poate defini specificul viziunii lui Caragiale ca dramaturg. În această privință, opera sa este o excepțională cronică a evoluției burgheziei, prezentată în toată gama de viziuni comice: de la cronica binevoitoare până la satiră și de la simpla caricatură, la grotescul monstruos: „simt enorm și văd monstruos”, zice Caragiale. Având simțul și gustul comicului enorm, Caragiale sa îndreptat cu deosebire spre caricatură. Despre aceasta, Paul Zarifopol notează: „Caricatura în opera lui Caragiale este îndeobște [...] amuzantă
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
absolut sclipitoare și ascultam cu uimire umorul mușcător cu care îl sfâșiau în bucăți pe orice confrate chiar din clipa în care se întorcea cu spatele. Artistul are acest avantaj asupra restului lumii: prietenii săi îi oferă drept țintă a satirei nu numai înfățișarea și caracterul, ci și opera lor. Nu mai speram de mult să mă exprim vreodată cu abilitatea și fluența lor. În vremea aceea conversația mai era cultivată ca o artă; o replică pertinentă era prețuită mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
a spus misterios: - Doctorul Abramoff susține ca el a știut totdeauna că nu e tifos.Mai degrabă tuberculoza intestinelor. Trăind aceste scene și transcriindu-le, îmi dau seama ce ridicole sunt, ce amuzante chiar, parcă imitație după cine știe ce pagină de satiră a lui Moliere împotriva medicilor. Dar pe un pat zace de o săptămână Viky între viată și moarte, fără măcar ca să știm ce să facem ca să-i venim în ajutor. Putem glumi? De-abia pe la 11 noaptea, sub un cer
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
-i...? — Da! Da! Da! zbiera belicos publicul de bețivani. L-a făcut cavaler când a ieșit din cabinet! Răspunsul fusese întâmpinat cu un hohot de râs. Razza Rob se simțise încurajat, ba chiar susținut, să meargă și mai departe cu satira. — Și cu ginecologu’ militar care a rămas cu mâna băgată în pizda nevestei comandantului? Așa-i că vreți să știți ce s-a întâmplat cu ăsta? Așa-i? Izbucniră și mai multe urlete. Din motive necunoscute, gagurile cu vagine prinseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
contradicție între ceea ce este mort și pare să fie concomitent viu, provoacă groaza față de fantomatic. Este cazul lumii tenebroase a strigoilor și vampirilor care reflectă universul mormintelor. Este adevărat însă că această ipostază a fantomaticului poate fi convertită în comic, satira ocupându-se de persiflarea ei. P. Bruegel „Triumful morții” Făcând parte din categoria ordinarului, noțiunea de dezgustător opune - conform lui Rosenkranz grosolănia animatului, atrăgătorul hidosului. Prin grosolănia sa, dezgustătorul provoacă neplăcere, prin mortificare inspiră groază, iar prin hidoșenie-scârbă, aspecte și
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
excesiv, caricatura încetează de a mai fi amuzantă, pentru a deveni dezgustătoare și înfricoșătoare, motiv pentru care se apropie de tărâmul monstruosului. Multe dintre caricaturile lui Daumier, Grandville sau George Grosz sunt de acest fel. Satiricul, ca element esențial al satirei, începe să însemne ridiculizarea aspectelor negative, prin ironia mușcătoare la adresa moravurilor și a viciilor din viața socială și individuală. Satiricul se raportează subînțeles la un model moral, criticând incisiv și deseori batjocoritor, cu singurul scop al îndreptării morale. Perceput ca
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
în egală măsură pe autor ca și pe cititor. Satiristul va trebui să acționeze cu precauție și să extragă un maximum de efect din utilizarea urâtului, fără a diminua forța ideii satirice pe care dorește să o evidențieze. Însă, pe când satira și ironia au o funcție predominant intelectuală, urâtul- o funcție preponderent emoțională. Situându-se între ironic și satiric, sarcasticul provine din grecescul sarkasmos și înseamnă ironie aspră, mușcătoare. La fel ca și satiricul din care derivă, sarcasticul realizează o critică
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
capete de dragon din care iese câte un personaj reprezentând un viciu. Un alt sistem iconografic medieval a asociat animalele cu diverse păcate: astfel, omul păcătos decade în rândul animalelor, simbolizarea animalieră oferind măsura decăderii sale. Această concepție va construi satira din romanul Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir. Fantezia medievalului nu se mulțumea cu personificarea morții. Cuvântul macabre și sintagma “La Danse Macabre” marchează întrega viziune a morții în epoca de sfârșit a Evului Mediu. Acest element vine din conștiința fricii
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
la toate popoarele înapoiate (...).” Swift crede că o societate utopică pozitivă ar fi posibilă, cu condiția ca ea să fie guvernată de o rasă cu adevărat rațională - și nu oamenii sunt aceștia. Rațiunea este valoarea fundamentală a utopiei lui Swift. Satira ia naștere acolo unde ridicolul vieții practice este transpus în domeniul artei fără însă de a se mai bucura de puterea de sublimare a comicului, care în mod obișnuit se joacă inventând lumi pe dos și universuri negative în raport cu norma
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Jacques G. Costin din Exerciții pentru mîna dreaptă și Don Quijotte (ibid., pp. 62-65): „Ceea ce apropie pe dl Jacques G. Costin de nefericitul său înaintaș este doar un principiu de poezie și vervă imaginativă, derivat la Urmuz în fantast și satiră, la dl Jacques G. Costin în ireverență grațioasă și în comentarii la adresa academicului, mai exact a didacticului. Dacă și la unul, și la altul avem de a face cu o lume arbitrară, cu o lume în răspăr, timbrul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un „material didactic” suficient de interesant pentru a ilustra un capitol al volumului Figuri și forme literare (Editura Casa Școalelor, București, 1946, pp. 177-182, cap. „Locuri comune, sinonime și echivocuri”). Printre trăsăturile stilistice identificate de autor se numără persiflarea clișeului, satira locului comun (acesta adăpostind cel mai adesea generalitatea ideii și absența emoției). Importanța scrierilor lui Urmuz rămîne documentară („un document lingvistic de mare însemnătate, un prilej de a demasca unele din procedeele limbii”), limbajul urmuzian conținînd „vocabule, nonsensuri de genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și prin curajul de a-i pune, puterea sa existențială, la încercare. De a i-o trece, ca într-un fulger, printr-un superb și sever examen. De maturizare și de maturitate. Pornind, evident, de la un banal și,încărcat de satiră și umor, ring, de ocazie, născocit de noi. LA SFAT CU SFINȚII Emil Râșcanu este un om cunoscut de toată lumea din municipiu. Muncește la Casa de cultură de aproape patruzeci de ani. Casa ’’lui’’ de cultură este, permanent, printre cele
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
va rezulta,în final, din rândurile la care lucrez. Un asemenea plan este cel al tipăriturilor, pe care le gestionează direct, dar, și pe care le sugerează, ori, cărora, le facilitează,în diferite moduri, apariția. Membii cenaclurilor de poezie, de satiră și umor și ale celui de culegere și punere în rafturile bibliotecilor, a nestematelor folclorice, sunt de notorietate generală, de mult cunoscute și apreciate,în țară și peste hotare. Cu toate astea, Emil Râșcanu dispune și de mult timp liber
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Ce text cinic și ieftin! Soțul ideal un mincinos și un ipocrit, pe care soția mărginită trebuia să Îl ierte numai pentru că se compromisese ea Însăși. Și mai era și ministru! Finalul ar fi putut foarte bine să aducă o satiră amară pe tema corupției politice, dar piesa era, În esență, o comedie sentimentală. Și le plăcuse - spectatorilor le plăcuse la nebunie. Își arcuiseră spinările colective și torseseră de plăcere, se rostogoliseră și dăduseră din lăbuțe, În timp ce Oscar le gâdila burticile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]