2,378 matches
-
ci, mai curând, cunoaștere integratoare, menită să surprindă relațiile fundamentale ale omului cu universul, într-o viziune unitară, o topologie a ființei 85, o metafizica dinamică și genetică, ce explorează un mundus imaginalis, un mesocosmos, la care, "vizionarul", poet, ori savant, accede doar pe cai tainice, prin practicarea unei imaginații active, o experiență, la care, inteligență și memoria participa, de asemenea 86. Am definit, astfel, GNOZA! Încheiere " Scriitorul va încerca, cu toate acestea, să înfăptuiască irealizabilul." Henri Bergson Născut dintr-o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
l'espace, qui est le grand ressort de notre intelligence et qui la fait marcher. On s'en convaincra en considérant leș deux fonctions essentielles de l'intelligence, la faculté de déduire et celle d'induire [...] antérieurement à la géométrie savante, îl y a une géométrie naturelle dont la clarté et l'évidence dépassent celles des autres déductions (1970, p. 674) . 85 Edgar Poe, "The Phylosophy of Composition", 1846, în Essays and Review, pp. 13-26: "Now I designate Beauty aș the
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
posibilitatea ca în viitor să se scrie din nou mari tragedii în limba franceză. După părerea lui Brunetière, Fedra lui Racine se află la începutul declinului tragediei, undeva în pragul bătrâneții ei ; nouă ne pare însă tânără si proaspătă în comparație cu savantele tragedii ale Renașterii care, potrivit acestei teorii, ar reprezenta "tinerețea" tragediei franceze, încă si mai greu de susținut este ideea că genurile se transformă în alte genuri, că, de exemplu, după cum crede Brunetière, oratoria franceză de amvon din secolele clasicismului
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
1968, p. 55). Dată în cauză este confirmată de descoperirea și publicarea actului de naștere. Totuși, G. Mihăilă afirmă, "în acord cu unii cercetători și, mai ales, cu propriile-i declarații intime și cu anumite împrejurări ale vieții, că viitorul savant și scriitor s-a născut la 16 februarie 1836 și nu la 26 februarie 1838 -, ceea ce concorda pe deplin cu vârsta pe care acesta o avea la primele evenimente notabile ale adolescenței și tinereții" (Mihăilă, 1983, p. 8). Însă, neavând
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vădește și preocupări literare și istorico-filologice. Se cuvine să amintim și faptul că, la aceeași universitate, studentul român îl are drept coleg și pe A.A. Potebnea, celebrul lingvist de mai tarziu. Tinerețea lui Hașdeu este una foarte zbuciumata, viitorul savant dând impresia unei figuri de tip romantic (în sensul de personaj excepțional în împrejurări excepționale). Pentru avatarurile sale, vezi, în special, informațiile biografice oferite de G. Mihăilă (1983, pp. 8-58). 1.4. Hașdeu vine în țară în 1856 și, după ce
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
să o conducă el însuși. Într-adevăr, cu sacrificii personale ori cu ajutorul unor oameni de bine, Hașdeu reușește să scoată mai multe reviste ("România", "Foaia de storiă română" etc.), a căror viața nu este prea lungă. Deja, între 1863-1864, tânărul savant rămâne fără un organ de presă propriu și, prin urmare (chiar dacă mai colaborează la unele reviste), nu prea are unde să-și tipărească rezultatele cercetărilor, scrierile literare și articolele politice. Între 1864-1868, Hașdeu se ocupă de publicarea unei imense colecții
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de sintaxa greacă (1901) ori comentariul asupra Ciclopului lui Teocrit (1906)58. În listele pe care le-am dezvăluit acum nu am găsit două nume pe care Lucian Predescu în Enciclopedia Cugetarea, iar mai nou, Lucian Nastasă (Itinerarii spre lumea savanta), le-au evocat ca fiind titulari ai unui doctorat în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles: Dimitrie August Laurian (1846-1906), profesor (la liceele Sf. Sava, Matei Basarab), jurnalist (fondator al "României Libere" și colaborator al "Transacțiunilor Literare și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
seismologie (1893), al Observatorului de Magnetism Terestru (1895) etc.64. A fost și un prolific autor de studii științifice (827) în domeniile fizicii, climatologiei, meteorologiei, topografiei, seismologiei, astronomiei etc.65. Meritele sale științifice au fost recunoscute de mai multe societăți savante de la Berlin, Sankt Petrersburg, fiind ales membru corespondent și apoi titular al Academiei Române 66. În medicină, statistică înregistra după 1884 cinci români care-și finalizau studiile doctorale dintr-un total de 1894 inventoriați în anuarul pe 1919-1920 al foștilor studenți
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
serie de necesare apropieri și disocieri între confrații de generație: "...ei practică o critică aplicativă asupra literaturii timpului în recenzia săptămânală și în eseul generalizat, inițiază reexaminarea scriitorilor clasici în sinteze monografice, întreprind studii de erudiție literară, compun ediții critice savante, câțiva devin autori ai câte unei istorii literare și toți participă sub o formă sau alta la marea dezbatere dintre politic și estetic a deceniului "-"; participă toți, bineînțeles, în chipuri foarte personale..." . Perpessicius - s-a observat demult și ideea a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
sepalele, de a le descrie climatul și a le analiza compoziția solului, era un botanist fără pereche dar și un horticultor fără miros." Ironia este transparentă. Ea devine explicită, criticul nostru vorbind la un moment dat despre o veritabilă "horă savantă" a editorilor, criticilor, profesorilor și lingviștilor în jurul versului ultim al strofei finale, de fapt în jurul cuvântului cu care începe. Totuși este trist în lume" sau " Totul este trist în lume"? Criticul conchide că e vorba de tulburătorul totuși, căci logicul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
din eposul pe care îl conține, ca panoramă - acum, opera lui primește alte lumini: este o întreagă viziune poetică, populară ca duh, însă asimilându-și nesimțit modul idilic de percepție al orășeanului față de realitățile țărănești ca și măiestria unui poet savant în ritmuri, fuziune de elemente rurale și urbane, adică sinteză de spirit românesc." La Coșbuc "tehnica versificației văzută ca supremă vocație a poetului, îi înglobează epicismul." Se cuvine să-l credem pe Vladimir Streinu, spirit doct în materie de versificație
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Ștefan Aug. Doinaș este "un neoclasic printre moderni", "asumându-și de la ei rafinamentele expresiei, dar stăruind să fie neabătut Omul cu compasul, poet al exactității interne a lumii." Criticul fixează ca de obicei cu finețe notele individualizante ale poetului: simplitatea savantă, farmecul inefabil, muzicalitatea, rigoarea formală, factura livrescă, influența baladiștilor germani (Mistrețul cu colți de argint este comparat, deși prudent, cu celebra baladă a lui Goethe Erl Konigă, asumarea experienței neoclasice, articularea exactă a versului, luminozitatea elină. În "Luceafărul" din " decembrie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a acestei obiectivități prin analogie, la o scară mult mai modestă, cu acei spirituali care, înaintînd pe căile diferitelor tradiții, știu că vor atinge aceeași țintă, care ajung la un moment dat să vadă același peisaj transcendent. științele religiei : gestionarea savantă a distanței Pînă acum cîteva decenii, știința făcea parte, alături de istorie și social, din triada în fața căreia religia trebuia să se încline sau să se retragă în spațiul privat, de vreme ce, în modernitate, științele preluaseră de la religie funcția explicativă în ce privește realul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
individuală, științele religiei produc, pentru transcendent, un substitut mult mai grosolan decît anamorfozele lui religioase, un fals mult mai evident. Anamorfozele religioase proiectau asupra divinului trăsăturile finitudinii. Cînd își încalcă principiul de a nu se ocupa de natura transcendentului, teoriile savante fac din el un fenomen al finitudinii, un produs strict omenesc. Ele nu numai că refuză atunci să ia în seamă semnificația specifică a materiei lor de studiu, afirmată de actorii religioși și de texte (diferența de nivel ontologic dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
monopolul asupra cuvîntului și, în fond, asupra adevărului. Iar prețul constă în înregimentarea ideologică, în curtarea și slujirea unei puteri totalitare. Subiectul uman : centru sau perspectivă? Spectacolul diversității ocupă scena minților și a societăților noastre. Dincolo de atenția spirituală, culturală ori savantă de care se bucură, diversitatea a devenit cuvînt de ordine, ideologie, drapel. Așa cum remarca Marcel Gauchet, în democrațiile tîrziu moderne există abuz de reprezentare a drepturilor pe care indivizii și le afirmă, și le afișează, și le revendică, pe cînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
moldovenești și române nu exclude de loc dreptul fiecărei limbi la existență separată”. În general, rezultatul sesiunii științifice din 1955 a fost că s-a renunțat la înființarea și introducerea unei limbi literare moldovenești. Tot în această vreme, în 1956, savanții ruși R. Budagov și S. Berștein au elaborat un articol intitulat Cu privire la unitatea de limbă româno-moldovenească, a cărui publicare a fost însă tergiversată și amânată până în 1988. Răsturnarea de pe soclu a idolului, după 1953 a permis și publicarea la Chișinău
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
unor aparențe de studii științifice serioase, prin apelul la o consistentă bibliografie și la unele izvoare istorice, și în lucrările de amploare apar aceleași probleme inerente unora de inspirație politică: combaterea sau eludarea unor lucrări științifice serioase (sunt amintiți frecvent savanții sovietici, dar aproape în totalitate ignorați cei români); citarea intensă a unor autori străini ce au elemente de natură a favoriza teoria moldovenismului; preluarea trunchiată a unor fragmente din scrierile cronicarilor și a oamenilor de cultură din Evul Mediu. Una
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
moldovenesc este o simplă speculație politică. Ca un răspuns la discursul respectiv, istoricul Ion Varta susținea că anul 1359, ca an al constituirii statului moldovenesc, este unul contestat încă din secolul XIX de savanți. „Dacă ar fi consultați istorici și savanți medieviști notorii s-ar vedea că, de fapt, este o altă dată. Spre deosebire de Țara Românească, anul întemeierii Moldovei rămâne o enigmă pentru istorici, deoarece nu avem dovezi concludente. Există trei documente de origine maghiară care ne permit să afirmăm că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Gabriel Liiceanu, un recunoscut specialist în filosofie, după ce dă filosofiei ce este al filosofiei, revine spectaculos în literatură, pentru a recupera restul care întregește omul. Omul este gândire în măsura în care este corp, aceasta este o teză care are argumentare chiar științifică, savanți ca Antonio Damasio demonstrând-o cu mijloacele științei. Un creier prezervat într-o eprubetă nu valorează nici doi bani ca funcționalitate. Abia integrat într-o complexă legătură cu biologicul, devine uluitoarea piesă ce duce la uluitore isprăvi. Faptul că deciziile
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nebună: București, Cluj, Târgu-Neamț. De la Târgu-Neamț este invitat la Sihăstria unde se întâlnește cu părintele Cleopa. I se pare foarte interesantă discuția de două ceasuri cu părintele. Limba lui bisericească nu-l împiedică să comunice cuiva care posedă altă limbă, savantă, esențialul, când acesta există. Și esențialul la părintele Cleopa, avea să observe specialistul în extaz și magie, era că părintele Cleopa trăiește isihasmul, coborârea în inimă. Pleacă de la Târgu-Neamț cu regretul că discuția atât de interesantă cu acest părinte, a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
spirituale. Convinși că, în stadiul actual, textul ideologic pentru a fi pe deplin accesibil unui nivel mediu cât mai înalt și larg posibil trebuie să fie mai mult decât un simplu editorial de ziar, dar mai puțin decât un studiu savant, am încercat (ca și în cartea precedentă) o formulă intermediară. Un aparat redus de referințe și date explicative au fost expediate într-un compartiment final de Note. în unele cazuri, o serie de precizări bibliografice au o semnificație particulară. Am
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
semnează cu regularitate editoriale de o mare claritate. Ele corespund cel mai bine fazei actuale a spiritului politologic românesc, dar și nivelului de recepție al publicului: sunt mai mult decât un articol de ziar, dar mai puțin decât un studiu savant și sistematic. Stelian Tănase este bine adaptat acestui nivel mediu de percepție, cel mai necesar în împrejurările actuale. De fapt, stilul este fixat încă în volumul Șocuri și crize 4, care reunește articole din perioada 1990-1993: rapid, ritm și propoziții
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
economice 8, texte din perioada 1990-1994. Scrise concis, incisiv, limpede, fără flori stilistice, articolele lui Varujan Vosganian merită, indiscutabil, un comentariu mai tehnic decât al nostru. Ne limităm, în acest context, doar la sublinierea a două aspecte esențiale. Pentru politologia savantă, occidentală, actuală, pozițiile apărate pot să pară unora, oarecum sau chiar excesiv, clasice, dar din punct de vedere strict românesc actualitatea, semnificația și valoarea lor rămân indiscutabile. Pe scurt, programul lui Varujan Vosganian se reduce, în esență, la două puncte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
esență structura socială și economică actuală a României, Jurnalul de front al lui Varujan Vosganian constituie o lectură obligatorie. Cartea este limpede, nepedantă, imediat accesibilă. Ea corespunde din plin nivelului mediu de percepție ideologică a cititorului român actual. Nu este savantă, deși bine documentată. N-are multe trimiteri, dar adevărurile sale se impun, pas cu pas, cu forța evidenței. Un model, am spune, de publicistică ideologică militantă. Din păcate, încă prea puțin cultivată și mai ales insuficient difuzată și popularizată. într-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de mult, pe nimeni. Tipul nr. doi este și el un tehnocrat, din domeniul însă al științelor sociale. Uneori provine (dar deloc obligator) din grupul Un viitor pentru România. Stilul său este la fel de suficient, definitiv, categoric, împănat doar cu citate savante (sau mai puțin savante), totdeauna însă cu multe trimiteri și date statistice. Demonstrația se vrea impecabil științifică. Este viu preocupat de viitorul României în tranziție. Format de catedrele de marxism-leninism, care acum se numesc, în terminologie postmodernă, de politologie, el
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]