4,646 matches
-
între Berlin, Praga, Viena, Cracovia, care s-a extins apoi în întreaga Europă Centrală, precum și în nordul și nord-estul continentului. Y. Eventov descrie ambii factori externi care au afectat comunitățile evreiești în sudul Sloveniei și evenimentele generale evreiești care au schițat cursul istoriei lor. Robert de Beauplan, Le drame juif, Paris, 1939, p. 10. Vezi Fernand Braudel, La Méditérranée el le monde méditéranéen à l'époque de Philippe II, ed. cit.; vezi și traducerea în limba română (București, 1985) a ediției
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Mortier, „L’atehisme en France du XVIII-e siècle: progrès et resistances”, Jacques Marx, (ed.) Problèmes d’histoire du christianisme, Bruxelles, nr. 16, 1986, pp. 45-62. Vezi Egon Friedel, Aufklärung und Revolution: Aus Kulturgeschichte der Neuzeit, München, 1961. Leo Frobenius, Paideuma. Schiță a unei filosofii a culturii, traducere de Ion Roman, prefață de Ion Frunzetti, ed. cit., p. 147. Constantin Noica, „Modelul cultural European (III). Tabloul schematic al culturilor”, în România literară, nr. 28, 1986, p. 19. Roland Mortier, „Anouilh et Marivaux
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
un mijloc de control sau de comunicare dintre elevi și părinți, aceștia reușind să ia act de intențiile și realizările elevilor, putând interveni și direcționa unele căutări. Este un instrument formal prin care părinții pot participa la educația copiilor, pot schița un traseu personalizat de evoluție, de progres, de afirmare. Portofoliul pe suport numeric se supune determinărilor expuse mai sus, având în plus o determinare esențială: el cere un echipament și o transpunere informatică, digitală. Portofoliul digital nu se mai prezintă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de știință se află teoriile morfologice. Încercând să explice și, într-o anumită măsură, să prevadă apariția, menținerea și dispariția formelor (morfologiilor), aceste teorii au dezvoltat un aparat metodologic în stare să zdruncine presupozițiile fundamentale ale fizicii și matematicii clasice, schițând „un nou profil al cunoașterii”. Teoriile morfologice (teoria catastrofelor a lui René Thom, teoria fractalilor dezvoltată de Benoît Mandelbrot, teoria structurilor disipative fundamentată de Ilya Prigogine sau teoria haosului și a atractorilor stranii propusă de David Ruelle) se despart definitiv
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
artizane ale unui alt mod de a face epistemologie a pornit de la premisa că, și de această dată, evoluțiile din cadrul așa-numitelor „științe tari” vor afecta consistent câmpul științelor socioumane. Teoriile prezentate aduc un argument suplimentar în favoarea orientărilor epistemologiei contemporane, schițate în capitolul 2. Teoriile morfogenetice pot furniza noi idei, noi perspective, profitabile și valorificabile din punctul de vedere al educației. Aceste teorii ajută la conturarea noului context în care este produsă, difuzată și aplicată cunoașterea. Noul tip de cunoaștere, modurile
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de o parte, imitația pavloviană (care ar duce la dramele trăite deja de Occident), iar pe de altă parte, hipercriticismul infantil (care ar echivala, În ultimă instanță, cu baterea pasului pe loc). Dincolo de teza principală a textului, Îmi propun să schițez, pentru cititorul mai puțin familiarizat, o scurtă istorie a „disidenței teologice”, În catolicism, din anii 1940-1950. E foarte sugestiv faptul că, odată cu Vatican II, marginalizații, ostracizații revin În prim-planul vieții bisericești, reușind să schimbe nu doar fizionomia unui Conciliu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
nu ajunsese ancilla disciplinarum, ci se afla Încă În centrul atenției intelectuale. Epoca a cunoscut, de altfel, o adevărată explozie a studiilor liturgice și teologice. De asemenea, asistăm la nașterea misiologiei, ca atitudine față de lumea necreștină, fundamentată scripturistic. Pentru a schița contextul cultural, ajunge să amintesc câteva titluri marcante: Être et avoir, de Gabriel Marcel, L’Être et les êtres, de Maurice Blondel, ambele apărute În 1935. Atât Marcel, cât și Blondel vor deveni nume de referință pentru ceea ce se va
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fi un concept static, aflându-se Într-o constantă transformare ca urmare nu doar a evoluției tehnologiilor războiului, dar mai ales a sporirii gradului de complexitate a societăților. Fără a avea pretenția unei explorări exhaustive a evoluției conceptului, se poate schița o scurtă istorie a dinamicii semnificațiilor succesive ale termenului. Originea sa etimologică este termenul din limba greacă de strategos care Îl desemna pe comandantul activ al unei unități armate. În secolul al XVIII-lea, când a fost consacrat În forma
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
balanță de putere din regiune de care România considera că atârnă securitatea sa națională, garantată În acel moment de relația privilegiată a acesteia cu Puterile Centrale (Miroiu, 2005)2. De fapt, În această perioadă, Întreaga strategie de securitate națională este schițată și concentrată asupra respingerii unui eventual atac din partea fostului aliat - Rusia - care să aducă atingere supraviețuirii sau integrității teritoriale a României. Mai mult, România adoptă o postură militară ofensivă În vederea atingerii intereselor sale anexioniste, construindu-și și organizându-și armata
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fi adaptat contracarării cu maximă eficiență a noilor amenințări de securitate. Cu toate acestea, strategia eșuează În a identifica și delimita resursele necesare și adecvate unui astfel de efort conjugat. Mai mult, trebuie subliniat faptul că pentru Întâia oară este schițată, la nivel minimal, structura instituțională care participă la implementarea acestei strategii, ceea ce va conferi, sperăm, un impact, dar și substanță veridică acestui document lipsit până În prezent de o considerare atentă și riguroasă din partea sistemului instituțional politic românesc. Doctrina se bazează
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
A tradus, trădându-i prin facilitate, din Goethe, Lamartine, N. Lenau, L. Beckstein, Em. Geibel, Th. Körner, M. Moltke, Petöfi, Fr. Rückert. Cu toată încărcătura de moralism a textelor ei, B.-C. e mai bună prozatoare decât poetă. Câte o schiță aduce cu un basm și, de altfel, ardeleanca a scris și basme propriu-zise. Un alt timbru prezintă legendele din volumul Țara Moților, cu sorgintea în istorisirile fantasmagorice ale băieșilor de la minele de aur din Munții Apuseni. Cu infiltrații de fantastic
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
lectură al Teatrului Național din Iași. După pensionare, în 1939, se mută în București, unde se ocupă de administrarea societății „Țesătoriile reunite”, pe care o înființase. Scopul mărturisit al eseurilor reunite în Aspecte din civilizația engleză era acela de a schița „fizionomia civilizației unui mare și vechi popor” pentru a oferi modele. Comentariul, o istorie a ideilor, bazată pe o bogată documentare, trimite mereu la un fundament psihologizant: constante ale mentalității unui neam sunt urmărite în manifestările spiritului, în organizarea civică
BOTEZ-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]
-
uitării, datorită incapacității autorului, aservit imitației neinspirate din Shakespeare, de a reconstitui epoca. Manoil și Elena se numără între primele noastre romane, Doritorii nebuni, apărut fără semnătura scriitorului în foiletonul „Dâmboviței” din 1864, rămânând doar o încercare. Scriere epistolară, Manoil schițează tipul eroului romantic, wertherian, pasionat și sensibil, apoi cinic, disperat sau nepăsător, împins prin iubire în prăpastia viciului. Inexperiența referitoare la cerințele genului se simte în tendința ilustrativă impusă acțiunii și în lipsa motivației psihologice. Nu străină de influența lui Balzac
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
a parfumului) e publicat ca prefață la un volum tradus din Sainte-Beuve, Portrete literare (1967). Participă la volumul colectiv Analiză și interpretare (1972), consacrat noilor metode din critica literară, semnând un capitol despre Lingvistica structurală și critica literară, unde, după ce schițează genul proxim, sensul conceptelor de structură și structuralism, prezintă concepția lingvistică a lui Saussure și Hjelmslev, punând în valoare scheme și idei valide în critica și teoria literară. De succinte dar precise caracterizări beneficiază Școala Formalistă Rusă și Cercul de la
BRATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285870_a_287199]
-
de originalitate (planul principal de referință constituindu-l lucrările lui Tudor Vianu), este propus în Metamorfoze ale metaforei, un expozeu istoric cu scurte aplicații la literatura română (Ioan Alexandru, Nichita Stănescu) și universală (Gongora, Hölderlin, Henri Michaux). Un gen monotipic? schițează, pornind de la premisa că literatura științifico-fantastică este „o prelungire modernă a basmului”, o posibilă morfologie a genului, prin identificarea, pe urmele lui V. I. Propp, a unor funcții recurente ale personajelor și acțiunilor. Un soi de experiment critic este cronica
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
descripția unor stări colorate afectiv de vagi neliniști sau de satisfacții neeuforice. De regulă succinte, poemele sunt deseori salvate in extremis de platitudine prin menținerea unui miez inefabil (semnalat uneori printr-o difuză „poantă” concluzivă) și prin decența rostirii. Poetul schițează adesea mici solilocvii pe teme morale, cochetează fără exagerare cu tonul gnomic. Tabloul general e al unei cronici a înțelepciunii eului liric prin acomodare cu contingentul. „Peisagistica lăuntrică” și cea exterioară intră în comunicare și reverberează în același registru, de
BALAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285567_a_286896]
-
modelul matern, cu tendințe de refugiu, incapabil de a relaționa cu alții sau de a menține o relație Îndelungată. Există o diferență Între patologia psihiatrică și patologia psihomorală? Răspunsul la această Întrebare este foarte important și vom Încerca să-l schițăm. Ne aflăm În fața a două categorii de suferințe, care Își au „sediul” În persoana umană. Separarea lor implică o segmentare a persoanei Însăși. Cele două forme de patologii trebuie considerate diferite, În primul rând din punct de vedere doctrinar și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
roman, așa cum sunt schițele de atelier ale pictorilor. Dincolo de toate deosebirile, ele expun o meditație constantă despre puterea și rostul cuvintelor. Autorul cărții „mandatează” diverși naratori sau istorisește în nume propriu, pentru a relata episoade, a anunța tipologii și a schița o topografie, care mai târziu vor fi absorbite de mecanismul centripet al Cărții Milionarului. Personaje, întâmplări, elemente de peisaj și de atmosferă migrează din Scrisori... în Iarna bărbaților sau în Cântece de câmpie (1968), vărsându-se după aceea în Cartea
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
frumoasa Maria, iar, pe de alta, eforturile neamțului Hans, specialist în utilajele de import, la un mare combinat siderurgic, care insistă, fără succes, pe la autorități, să scoată din țară o fată dornică de amoruri, macaragista de la fier vechi. Personajele sunt schițate din câteva tușe, cu o incisivitate critică deosebită față de atmosfera de cazarmă dintr-o secție de obstetrică-ginecologie a unui spital de provincie. O teamă difuză domină întreaga viață cenușie a oamenilor, curgând monoton, sub amenințarea „uriașei ciuperci de fum”, în
BACALBASA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285519_a_286848]
-
1991), precum și membru al Asociației Psihiatrilor Liberi (din 1989). Scrierile sale au fost traduse în limbile maghiară, germană, franceză, spaniolă, engleză, slovenă, polonă, rusă, chineză. De la primele culegeri de nuvele, Capul Bunei Speranțe (1963), De ce zboară vulturul? (1966), B. își schițează tema obsedantă, dezvoltată apoi în romane: comportamentul individului nonconformist, luptând să-și păstreze autenticitatea personalității, în raport cu un mediu care își impune constrângător, adesea brutal, legile alienante. Rescriind, în câteva variante epice, tema împotrivirii la alienare în socialism, scriitorul a intrat
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
a ireversibilului este proba exilului (proba labirintului, cum o numise Mircea Eliade, alt mare exilat): o opțiune existențială și spirituală pe care Amintirile au menirea s-o legitimeze, răspunzând întrebării de subtext: De ce? Sondând o lume de coșmar, dialogurile epistolare schițează o fenomenologie sui-generis a împotrivirii față de comunism a intelectualului, înarmat doar cu unelte culturale. Coloana vertebrală a scrierilor lui C. se află însă în studiile sale de literatură comparată și de teorie literară. Între volumele aparent eterogene publicate în acest
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
studiu teoretic, recitirea este un concept instrumental, nu lipsit de o fibră metaforică. El mediază accesul înțelegerii noastre spre modul de existență și de interpretare a literaturii, iar dincolo de el, spre orizonturi culturale ample, privite în dinamica lor istorică. Cartea schițează o teorie coerentă a recitirii, pornind dintr-o răspântie unde poetica, filosofia, etica, psihologia, teoria mentalităților și chiar politica se întâlnesc. Ceea ce se numește curent lectură este un grad zero utopic: în raport cu el, tot restul este relectură. C. inventariază strategiile
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
versificări naive, predominant elegiace, adesea de un patetism teatral. Nici proza (nuvele, meditații), retorică sau lacrimogenă, nu-i mai seducătoare. C. este mai ales un autor dramatic. Într-o lucrare de factură polemică, Teatrul Naționale în Țara Românească (1867), unde schițează o scurtă istorie a teatrului românesc, prima încercare de acest fel la noi, el socotește teatrul o oglindă a moravurilor. E, se poate spune, o caracterizare a propriilor încercări dramatice. Inspirate din realitatea imediată, scrierile lui (câteodată prelucrări, de fapt
CARAGIALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286092_a_287421]
-
din fotoliul verde, 1984), care propune un „album de familie”, alcătuit din crochiuri delicate, „cărți poștale”, gravuri sau acuarele nostalgice ale amintirilor din copilărie sau mai târzii. Uneori, mici scene evocate fragmentar se grupează ca elemente ale unei mitologii personale, schițate în limitele productive ale sugestiei. Un volum postum, Marea liniște (1995), confirmând profilul liric deja afirmat al autorului, vădește totodată evoluția spre maxima concentrare, până la „poemul-propoziție” (Roxana Sorescu), apropiat de formula haiku-ului. Volumul cuprinde patru cicluri, intitulate Arhiva actelor
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
sora unchiului Mike. Îl știi pe Stathis, poștașul, cel care-i cam Încet? Melia e al treilea copil al lui, după băieții Mike și Johnny. Ar trebui s-o știi. Melia! E verișoara ta prin alianță!) Și iată-mă acum schițându-vă toate acestea, secretând conștiincios lipici feminin, dar având și o durere surdă În piept, pentru că realizez că genealogiile nu-ți spun nimic. Tessie știa cine cu cine e Înrudit, dar habar n-avea cine era propriul ei soț sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]