4,125 matches
-
ca fundal istoric expedițiile lui Traian în Dacia. În prim-plan se impune Hadrianus, urmașul lui Traian care va avea semeția să transgreseze istoria construind un mit din scenariul pe care un „mesager dac” i-l înmânează. Romanul, cu o scriitură exoterică, datorită expozeurilor personajelor care încearcă să clarifice mituri și rituri (departe însă de puterea de sugestie din Memoriile lui Hadrian de Marguerite Yourcenar), suprapune o recuzită de senzație, cu intrigi de spionaj și o teatralitate patetică, unui scenariu arhetipal
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
sfârșitul romanului îl închid într-un fel de cerc. Volumul de proze scurte Insula albă (1984) explorează și mai insistent teritorii puse sub semnul oglinzii. Rosa mundi, poate cea mai reușită povestire a volumului, este un fel de mise-en-abîme a scriiturii autoarei: universul, a cărui unitate se corupe în răsfrângeri partenogenetice, infinite și necontenit oglindite în conștiință, se recompune prin veșnica înlănțuire a povestirii (spunerii). Este atâta concentrare în orice demers al său, atâta dorință de a nu scăpa nici o nuanță
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
poate atinge acea nouă realitate, care, deși născocită, poate fi mai reală decât prima. Din această perspectivă, lectura devine o adevărată expediție, un proces de inițiere, în care probele de foc sunt chiar romanele, cu tâlcul lor ascuns. Tipul de scriitură practicat aici se aseamănă și uneori chiar trimite la scrierile lui Jorge Luis Borges și Hermann Hesse. B. este, de asemenea, autorul a numeroase antologii și traduceri din literatura engleză și americană. În versiunea lui, a fost pusă în scenă
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
și aceea ulterioară acestui studiu, este departe de a ilustra pledoaria teoretică a autorului. B. construiește, în Echinoxul nebunilor și alte povestiri (1967), un univers mitopoetic în care realul și imaginarul, obiectele concrete și fantasmele reveriei se împletesc într-o scriitură de mare densitate stilistică. Înscrise de cei mai mulți exegeți în cadrul literaturii fantastice, prozele baconskyene posedă, dincolo de desfășurarea narativă ce justifică încadrarea tipologică menționată, un accentuat caracter parabolic; personajele, întotdeauna nenumite (cu excepția straniului călugăr Apolinarie din Farul), sunt în fapt ipostaze existențiale
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
1990 a beneficiat de o bursă de specializare în jurnalism, în SUA. Ioan Buduca a caracterizat exact proza lui B., observând că „personajele se mișcă în firescul corupt al unei existențe corupte, dar nu-și pierd sufletul.” Accentul pe „infinitezimalul” scriiturii - de unde și trimiterile la Milan Kundera, de pildă - lega debutul editorial al lui B., cu prozele din Tricoul portocaliu fără număr de concurs (1993), de linia Mircea Nedelciu-Cristian Teodorescu-Bedros Horasangian: realism cotidian interesat de psihologia colectivă, pentru care filmografia care
BARBU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]
-
și editorial cu Femeia în roșu (1990), roman scris în colaborare cu Mircea Nedelciu și Mircea Mihăieș (Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor). Cartea adoptă formula romanului senzațional, prelucrată în spirit parodic, ludic, prin activarea unui întreg arsenal de documente, scriituri, strategii textuale, referințe livrești, atitudini auctoriale. Un roman al scrierii romanului însoțește ca o umbră istorisirea propriu-zisă. Între Banat și Chicago sau Viena se țese istoria Anei din Comloș, devenită Sage după emigrarea în SUA, unde, intrând în lumea interlopă
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
Dimitrie Cantemir: Strategii de lectură, Timișoara, 1998; Dilemele Europei Centrale, Timișoara, 1998; Arahne și pânza, Timișoara, 2002. Traduceri: Pentru o teorie a textului. Antologie „Tel Quel”. 1960-1971, introd. trad., București, 1980 (în colaborare cu Delia Sepețean Vasiliu); Roland Barthes, Romanul scriiturii, pref. trad., București, 1987 (în colaborare cu Delia Sepețean Vasiliu); Barbey d’Aurevilly, Dandysmul, introd. trad., Iași, 1995; Adam Michnik, Scrisori din închisoare și alte eseuri, introd. Vladimir Tismăneanu, Iași, 1997 (în colaborare cu Mircea Mihăieș). Repere bibliografice: Livius Ciocârlie
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
Iași, 1995; Adam Michnik, Scrisori din închisoare și alte eseuri, introd. Vladimir Tismăneanu, Iași, 1997 (în colaborare cu Mircea Mihăieș). Repere bibliografice: Livius Ciocârlie, Antologia „Tel Quel” sau Despre trecutul apropiat, O, 1981, 7; Vasile Popovici, Roland Barthes: „această blândă scriitură”, O, 1987, 39; Nicolae Manolescu, Fragmente dintr-un discurs critic, CRC, 1987, 48; Ov. S. Crohmălniceanu, Un roman popular rafinat, CNP, 1991, 4; Ioan Bogdan Lefter, Frumoasa fără corp, CNP, 1991, 4; Cornel Ungureanu, Cine l-a ucis pe Dillinger
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
de Ion Vinea. Inițial revista își propunea, urmând o sugestie a lui Marcel Iancu, să dea corp unui „dadaism constructiv”, dar, în fapt, constructivismul, care promova rigoarea împinsă până la schematizare, cerebralitatea și austeritatea expresiei, a influențat mai mult poetica și scriitura celor de aici. De altfel, pendularea continuă între modernism și a. s-a metamorfozat, în cele din urmă, într-un eclectism pe care l-au sancționat chiar avangardiștii. Alte două reviste, „75HP” (1924, număr unic) și „Punct” (1924-1925), vădesc o
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
și al unor texte izvorâte din voința de sincronizare: Hidrofil, Strofă I, Strofă II. Primii noștri avangardiști se arată deschiși la sugestii constructiviste venite din dadaism (negarea convențiilor poetice, anularea subiectivității creatorului etc.), dar mai cu seamă din futurism (energetismul, scriitura „de aparat Morse”, proprie unui „secol-viteză”, disprețul pentru metafizică ori pentru arta ca mimesis). Ilarie Voronca, St. Roll, Ion Vinea practică o poezie sincopată, din care lirismul este izgonit cu o brutalitate voioasă, cuvintele ajungând „în libertate” prin abolirea oricăror
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
tendința de intelectualizare a emoției de Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Delavrancea, Ioana Postelnicu și Anișoara Odeanu, B. apare ca o prozatoare stăpână pe tehnicile moderne ale romanului, practicând discontinuitatea temporală, paralelismul planurilor și decuparea lor într-o manieră asemănătoare procedeelor cinematografice. Scriitura este densă, fraza are o topică adesea neobișnuită, dar interesul cititorului e întreținut cu abilitate prin câteva strategii de amânare a deznodământului. Scrieri: Casa dintâi, București, 1972; Xena și umbrele ei, București, 1981. Repere bibliografice: Dumitru Stancu, Elena Balamaci, „Casa
BALAMACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
și pertinent, se remarcă prin acuratețea și sobrietatea stilului. Eseul Camil Petrescu în oglinzi paralele (1976) nu s-a vrut o exegeză a operei, ci, mai degrabă, o schiță de portret. Oricum, restituirea lui Camil Petrescu s-a simțit în scriitura romanului Frica de duminică (1982), unde C. radiografiază existența anodină a unor intelectuali din perioada „obsedantului deceniu”, care, spre a uita de propriul vid sufletesc, își consumă viața propunându-și doar scopuri meschine, pentru simplul motiv că sunt mai ușor
CALIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286036_a_287365]
-
și trecătoare toleranță culturală. Mai puțin cunoscut este poetul C., autor a trei volume apărute într-un ritm susținut: Semn (1968), Versuri (1970), Umbre de apă (1972). Poezia lui este perfect consubstanțială cu opțiunile sale teoretice, mizând convergent pe o scriitură emfatic modernistă, ca și pe o substanță reflexivă acuzat intelectualistă, excentrică ideologic și tematic în epocă. Un ciclu de poeme, atribuit (în Versuri) autorului imaginar Zacharias Lichter, face publică relația de continuitate a poeziei cu miniromanul eseu Viața și opiniile
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
Fratele Alb Mai Mic va aduce Înapoi Marile Scrieri Pierdute și le va pune capăt suferințelor. A cercetat mai mult și a găsit un articol ce făcea parte din niște memorii nepublicate ale soției unui căpitan al Raj-ului. Cu o scriitură vie, ea Își amintea că Întâlnise un englez În „partea sălbatică a junglei, locuită de tribul Karen“, care se autointitula rege. Dar ea Își dădea seama că avea „aroganța necuviincioasă a unuia ridicat la rangul aristocrației, nu prin merit, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nu este posibilă. Irina nu mai există nu doar pentru că a murit, ci pentru că există un număr nesfârșit de imagini ale ei, pentru că jocul amănuntului, chiar și în jurul certitudinilor absolute, este infinit. Posibilitatea unei lecturi care formulează dinamicul, adică o scriitură condiționată și dependentă de evenimente exterioare, îndreptînd atenția lectorului de la interior către exterior, este susținută în egală măsură de text ca și cea a unei lecturi care caută să întîlnească staticul. Și în această ipostază a romanului lui Holban, Sandu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
scriitori de azi." Ion NEGOIȚESCU, Analize și sinteze, Editura Albatros, București, 1976, pag. 240-241. "Temperamental, Holban era un romantic: un romantic prin obsesia singurătății, a morții, prin vocația nefericirii; ca romancier, este însă un modern, și nu numai la nivelul scriiturii sau al compoziției, ci și prin cultul autenticității sau prin tehnica analizei psihologice. El este un produs și un exponent al unui moment anume din evoluția romanului românesc, al unui anumit climat care a făcut posibilă apariția unor cărți precum
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
asumată ca o fatalitate. Mecanismul dublei lucidități funcționează și aici ireproșabil. Eul care povestește îl judecă pe eul care a trăit și gândit într-un anume fel: eul povestirii dublează așadar eul aventurii. Mai mult, conștiința celor scrise dublează adesea scriitura (naratorul reflectează, aduce corecturi sau aruncă o umbră asupra celor afirmate). Naratorul își multiplică eurile, revelîndu-ni-se din succesiunea și ciocnirea lor. Chinurile provocate și întreținute de gelozia lui Sandu se consumă nu numai în plan mental, ci și în acela
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
concepției autorului, personajul nu putea fi construit în această manieră spectaculoasă. Sigur, opțiunea lui Codrescu, uneori exprimată, de a spiritualiza iubirea, repulsia lui față de vulgarizarea acesteia nu implică obligatoriu absența perspectivei psihologice, considerarea femeii doar un pretext pentru imaginație, pentru scriitură. Am cădea fără voie în cursa textualizării, pierzând astfel relieful gândirii. Adela este o frumusețe ispititoare, sculpturală, a cărei feminitate eroul o aspiră cu amețitoare delicii. Codrescu este un senzual nu numai în imaginație, dar paralizat de atâta frumusețe, e
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
atât de contestabilă în general. Adela contrazice mai întîi ideologia poporanistului Ibrăileanu, cu care nu are nimic comun. Roman de analiză, vizând prin nuanțe și subtilizări psihologice cazul unei iubiri nedeclarate, în care clar-obscurul situației erotice se întrece cu transparența scriiturii urbane și intelectuale, nimic mai străin de "romînitatea" ca "oglindă a vieții unui popor" decât Adela. Nici urmă de simpatie pentru țărani, aici, nici vorbă de năzuință educativă! nici poezie populară, nici opoziție critică față de cosmopolitism! Și totuși, dacă ar
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ei. Asta în ciuda rolului acela din telenovelă, datorită căruia ajunsese aproape celebră, și a trupului care fusese tăiat, îndesat și înfometat până la perfecțiune. Cealaltă era Alice Aberdeen, pentru care cel de-al paisprezecelea roman ar fi fost și ultimul, dacă scriitura respectivă n-ar fi avut atât de mult succes. Un avans cu șase cifre, drepturi audio, pentru publicarea în străinătate și pentru cluburile de lectură; o propunere din partea unui producător de film de la Miramax - toate oferite romancierei înainte de publicarea cărții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ceea ce scrisese Alice, de la romanele de dragoste la fanteziile și westernurile literare și întotdeauna găsea un motiv de laudă, chiar dacă nu era vorba decât de un rând-două în prima variantă de manuscris sau o singură metaforă sclipitoare care contrabalansa restul scriiturii de cea mai proastă calitate. Jina dădea vina pe agenți pentru recenziile negative și-și încurajase prietena să scrie în continuare chiar și atunci când Alice fusese abandonată nu de una, ci de trei edituri importante, pe motiv că romanele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
-i dăduse voie lui Alice s-o scrie. Și chiar dacă i-ar fi dat voie să facă asta, cu siguranță n-ar fi tolerat portretul pe care i-l făcuse Alice: o proastă, o egoistă, o femeie plină de cruzime. Scriitura lui Alice era atât de lipsită de orice înțelegere, încât Jinei i se părea că n-o să-și mai revină niciodată din șoc. Romanul era împănat cu scene de amor siropoase, cu o inconștiență cretină în ceea ce privea pericolele de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
lăsase mașina pornită în garaj. Când femeia i-a răspuns, în șoaptă, că se simte bine, John a zâmbit. Fiindcă voia să se lase amăgit. Se însurase cu o femeie pe care crezuse că putea s-o facă fericită. Adora scriitura lui Alice și era convins că soția lui avea să aibă succes. Spiritul lui de loialitate era aproape de nesuportat. Și totuși, până la urmă, John a avut dreptate. Într-o marți dimineață, agentul din Ohio, singurul care o acceptase, a sunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
U.A.I.C. din Iași, Facultatea de Comunicare și Relații Publice, iubitor de lectură și muzică. Profesia mi-a fost și hobby, fapt ce mi-a adus satisfacții pe măsură, iar calătoriile vin să întregească dragostea de viață. Cât privește scriitura, este ceva ce vine din interior sau poate din popasurile prin visele, gândurile și singurătățile celor pe care îi simt aproape. </biography> Zbor haotic Gânduri mă cheamă din nou către zare, Nu-mi găsesc calea și nu mai am stare
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
globe-trotter, specialist foarte contemporan, din puiul de țăran care, iată, îi culege un trandafir mov în Olanda prietenei sale din Balcani când ea e tristă, și i-l trimite prin e-mail. Mircea, noi vrem și putem să fim derbedei în scriitura asta. Dar suntem și profesori. Și dorința noastră este să îi încurajăm pe alți pui de ceva să nu se creadă loseri a priori, așa cum și noi am fi fost tentați cândva. Nu uita de vremea când pretindeai că ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]