2,171 matches
-
Plecare Va poposi curând și clipa Când tu-mi vei face cu aripa Căci eu voi fi deja Departe undeva Voi fi gonind nebun cu bicicleta Ori poate-n colb și-n soare cu șareta Spre'nalte ceruri ori mai scunde Voi rătăci spre cine știe unde și tu-mi vei face doar cu mâna și eu voi ști că tu mi-ai fost stăpâna Va hohoti atunci lumina dintre noi În care una-am fost și amândoi. Paternitate Azi mi-am tăiat
Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-website/Imaginative/10756_a_12081]
-
-i la locul potrivit nu se știe unde ne aflăm" - zice "dar hai să cârpim realitatea să-i ștergem ridurile să-i confecționăm pentru o mie de ani un nou trecut o altă Venus mai pe gustul nostru" "un tip scund mă neică - sunt Crăcănelul cyberspațiului mă agăț agăț și recit elegiile la tobă și cinele" - zice - "am avut o servitoare nerușinată... care mi-a făcut zilele fripte și din amor pentru ea am uitat să mă-nchei la prohab am
Poezii by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
price, Veți bănui trei ursitori calice, Ori, zilnice, împrejurări imunde. Poate-un mister, la mijloc, se ascunde, Sau mi-o făcui cu mâna mea, veți zice, Dacă-n văleat nu s-a brodit să-mi pice Măcar hatâruri grabnice și scunde. Vai, harpiile nopții inamice Nu pregetă în preajmă să-mi abunde, nici cât să dorm vreo două-trei secunde! Și, uite-așa, mă deapăn infelice... De-aș fi orfeu, ați desluși de unde Nefericirea-n strune îmi pătrunde...
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
matinală. Vedenie Noapte de noapte mă cutremur de-un vis cu iz de trădare și vin, aștept, cu inima strânsă mă rog să se stingă sămânța vedeniei, dar nu, din tine, bobii grosolani tot cad și naște fiecare-un teritoriu scund, cu zmei pe dată sumețiți și zâne cu diamante-n deget, strugure-n veci neînvățat în arta vinului, nedumirit, cum te-nmulțești iremediabil sub bolta de ivoriu ros a turnului abandonat de regi, fără de care vei fi la fel, neștiutor
Poezie by Simona Dima () [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
și, mie, Plăcea-mi să-i ling: în tufă pastorală. (Pistruii mi-i dădea pe veresie; Gheșeftul și-l făcea doar la trânteală.) Ooo! vremile de savarină-s, unde? - Păi le haplise Cronos, fără milă! - Când în liubovul vârstei mele scunde Am dorlotat o pruncă mercantilă...
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
de la Ponoare, dar se regăsesc și în afara sitului, mărginind câmpurile agricole. Ele se prezintă ca zone compacte de arbuști, cu înălțimi de 15-20 m, reprezentând stratul superior. Există, de asemenea, exemplare arbustive de răsură, păr pădureț, mur, precum și un strat scund al speciilor ierboase, infiltrate din pajiștile învecinate. Rolul lor ecologic este important, deoarece constituie bariere și filtre pentru speciile ruderale și segetale, contribuind la conservarea biodiversității fânețelor și oferind culoare de migrație pentru fauna căreia culturile îi fragmentează arealul. Vegetația
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
este Oktoberfest, o sărbătoare a berii lungă de două săptămâni de la sfârșitul lui septembrie și începutul lui octombrie în fiecare an. Alte clădiri celebre din München sunt "Frauenkirche" (Catedrala Doamnei Noastre) și "Olympiaturm" (Turnul Olimpic, un turn impozant, ceva mai scund decât cel din Berlin, cu restaurant și cu antene de transmisiuni radio și TV) de lângă stadionul și satul olimpic. În satul olimpic a avut loc masacrul din München din timpul jocurilor olimpice de vară din 1972, când teroriști palestinieni din
München () [Corola-website/Science/296794_a_298123]
-
diferit de la o regiune la alta. Astfel, sunt prezente culmi deluroase prelungi, uneori conforme cu structura (ex. Muscelele Năsăudului), culmi de confluență de tipul gruiurilor/dealurilor (în Podișul Getic), dealuri de tip bloc/horst cristalin (în Dealurile de Vest), dealuri scunde, domoale (ex. Câmpia Moldovei), suprafețe interfluviale, aproape cvasiorizontale cu mici forme negative de tipul crovurilor (în Podișul Dobrogei de Sud), munți joși, tociți, înconjurați de propriile dezagregate/pedimente (în Masivul Dobrogei de Nord), depresiuni tectonice de tip golf (în Dealurile
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
dezvoltă până la 1700 - 1800 m (ajungând în Carpații Meridionali până la 1900 m). Dintre plantele ierboase la aceste altitudini sunt caracteristice ferigile și, în poieni, păiușul roșu. În zona alpină, cu îngheț îndelungat și soluri acide, se dezvoltă pajiști dese și scunde iar în partea inferioară (subalpină) apar tufișuri de ienupăr, bujor de munte, afin, jneapăn. În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
întreruptă, rectilinie sau curbilinie, realizată din lemn, metal sau alte materiale dure, a unei scări, platforme sau unei căi de acces suspendată sau nu, adăugată uneia sau ambelor parți laterale ale acestora. De asemenea, poate fi un perete, un gard scund sau o structură suplimentară de protecție care mărginește un element mai complex al construcției așa cum ar fi, de pildă, un balcon. Balustrada este un ansamblu de alte elemente, având un parapet în partea superioară, care, la rândul său, se sprijină
Balustradă () [Corola-website/Science/301027_a_302356]
-
Rectitorită la anii 1886-1892 de comunitate, îndeosebi prin strădaniile familiilor de proprietari și arendași funciari Orzea și Nancu, biserica a fost reparată la anii 1955, 1973 și 1981-1984, după cum arată pisania. Având un plan trilobat, lăcașul dispune de tindă, mai scundă și mai îngustă decât restul construcției propriu-zise. O singură turlă, de tablă și octogonală ca plan, încununează biserică. Exteriorul e zugrăvit în alb-crem -marginea de jos fiind vișinie- și se remarcă îndeosebi elementele decorative ale colțurilor, imitând coloane semiîngropate. În
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
platouri sunt mici depresiuni lacustre, în care apă ploilor abundente și a celei provenite din topirea zăpezilor staționează câteva zile, iar vegetația are caracter hidrofil. Spre valea pârâului Dobrovăț și a principalilor săi afluenți, dealurile-platou se continuă prin dealuri mai scunde , cu înfățișare de dealuri-coline , predominanțe mai ales spre marginea de sud-est a teritoriului comunei. În sectorul mijlociu a pârâului Dobrovăț , începând din aval de confluenta cu pârâul Însurățelul , până aproape de satul Dobrovăț , ca și pe cursul inferior al pârâului Dobrovicior
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
calcaros, golaș și alungit, împărțit în două părți de o „râpă” (ceea ce face ca, din mai până în septembrie, soarele să răsară de două ori pentru acei oameni care trăiesc în partea de nord a localității). Partea nordică a masivului, mai scundă, poartă și numele de „Colții Trascăului” și adăpostește ruinele unei fortărețe medievale. Relieful de tip carstic al masivului este caracterizat de o prezență intensivă a liniilor de fisurare și de existența a peste 15 peșteri de mici dimensiuni (doar trei
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904 (de la St. Louis). În 1932 se constituie Federația Internațională de Amator (F.I.B.A.) și din 1935 se dispută Campionatele Europene. Conducătorul de joc al echipei(antrenorul din teren).De cele mai multe ori cel mai scund jucător.Cel mai bun pasator și dribleor.Jucătorul care trebuie să ia cele mai bune decizii pentru a pune în situații bune coechipierii.Trebuie să aibă o foarte bună viziune a terenului pentru a fi capabil să creeze aruncări deschise
Baschet () [Corola-website/Science/300780_a_302109]
-
din Câmpia Moldovei, subdiviziunea denumită Dealurile Cozancea-Guranda. Spre deosebire de zona Dealul Mare - Tudora, care se află în sud-vestul comunei și care are cele mai mari înălțimi din județ prin Dealul Mare - 587 metri și Holm - 556 metri, dealurile Copălăului sunt mai scunde, cel mai înalt fiind Cerbu, cu o înălțime de 262 metri. Comuna Copăiău nu deține încă un document de atestare, însă din vestigiile așezării getice întărită de la Cotu - Copălău, descoperite pe locul satului medieval Jorovlea - astăzi dispărut, ca urmare a
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
îl constituie cămările de provizii ridicate deasupra colateralelor și scările lor mobile. Fortificația care înconjoară biserica a fost ridicată în secolul al XV-lea. Este formată dintr-un triplu cordon de curtine concentrice, asemănător fortificației de la Sânpetru. Zidul exterior, mai scund, cu o înălțime de doar 4,5 metri era menit să apere baza incintei. În același timp, stabilea limita șanțului cu apă care înconjura cetatea. Cel de-al treilea cordon de curtine care încercuia șanțul cu apă nu se mai
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
înălțime mai mică și era dotat doar cu guri de turnare. În fața intrării se afla o barbacană prevăzută cu două herse, iar deasupra ei se afla turnul măcelarilor. La începutul secolului al XVII-lea a fost ridicată clădirea cu gangul scund de intrare, asemănător cu cel de la Prejmer. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Monumentul este amplasat în interiorul Bisericii Ortodoxe din comuna Hărman și este compus dintr-o cruce și o placă memorială. Acesta a fost ridicat
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
pe strada Mică și deservită de către preoții: Biserica fost dărâmată în 1817. Biserica a fost ridicată în anul 1817 în curtea actualei școli și purta hramul ""Bunavestire"". Era construită în totalitate din lemn având exteriorul acoperit cu tencuială văruită, un scund turn-clopotniță înălțat deasupra pridvorului deschis și sprijinit pe stâlpi din lemn, absida exterioară a altarului fiind încinsă cu o minunată cingătoare iconografică, de "stilistică brâncovenească", înfățișând chipurile sfinților "Ilie", în carul de foc, "Gheorghe", ucigând balaurul, "Nicolae, arhanghelii Mihail și
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
au înlocuit țiglele sparte, a fost reparată și zugrăvită în interior și în exterior, i s-au schimbat ferestrele cu unele de tip termopan, iar acoperișului turnului i s-au schimbat forma și înălțimea, turnul devenind cu câțiva metri mai scund. În aceeași perioadă, s-a introdus gazul metan, pentru încălzirea bisericii, în timpul iernii. În turnul bisericii, folosit drept clopotniță, se află un mecanism de orologiu, care nu mai funcționează, precum și trei clopote, dintre care unul a fost dăruit de către împăratul
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
fără a bănui că dedesubt trăiau mai multe ființe umane." Începând cu anul 1864, odată cu constituirea comunelor și apariția primelor reglementări privind construcția de locuințe, bordeele dispar treptat locul acestora fiind luat de primele case de suprafață. Ele erau locuințe scunde, cu pereții ridicați din chirpici, vălătuci, sau pur și simplu lut, cu acoperișul din trestie, coceni sau paie, cu podeaua din lut bătut cu maiul, cu ochiuri mici de fereastră, de cele mai multe ori goale sau, mai târziu acoperite cu bășici
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
drept structural și fragmentat, datorită văilor adânci și a faptului că dealurile sunt înguste. Cotele cele mai înalte sunt în cele două culmi interfluviale aproape paralele în estul și respectiv vestul comunei numite de localnici “zări”. Celelalte dealuri sunt mai scunde, înălțimea lor fiind în raport cu distanță față de albia râului . De o parte și de alta a râului Ibana apare aspectul de șes .Cotele cele mai înalte sunt în zona de vest a comunei .În vestul satului Mânzați sunt: Dealul Gherghești 447
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
câte un bloc de calcar. La câțiva metri de sanctuarul mare circular, s-a dezvelit sanctuarul mic circular, al cărui diametru este de 12,5 m. El este constituit din 114 stâlpi de andezit: 101 subțiri și înalți și 13 scunzi și lați. Accesul în acest sanctuar se făcea, ca și în cazul precedent, de pe o platformă orientată nord-est - sud-vest, care se sfârșește în preajma edificiului. Alături, pe aceeași linie cu micul sanctuar rotund, întâlnim încă două sancuare, de această dată de
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
din schelet de lemn și bulgărite cu pământ amestecat cu pleava. Dar vremurile grele au trecut, cedând locul altor vremuri noi care au deschis porțile spre civilizație și bobohalmenilor. De la an la an, sătul și-a schimbat înfățișarea. În locul caselor scunde, întunecoase, neîncăpătoare, au apărut construcții noi pe ulițele care coboară de pe dealuri spre drumul principal. Orașul cel mai apropiat de sat, Târnăveni, a devenit un punct de atracție culturală, economică și administrativă și pentru locuitorii Bobohalmei, ceea ce a influențat benefic
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
se așterneau paie, fân, rogojini sau piei de oaie netăbăcite. Ca învelitoare se utiliza cerga, o pânză mare de cânepă, folosită și la vânturatul boabelor. În loc de perne erau niște căpătâie umplute cu paie. Ca mobilier se mai găsea o masă scundă și rotundă, pusă mai aproape de vatră, și în jurul ei, scăunele cu trei picioare sau butuci pentru șezut. În peretele din fund se săpa o zăboaică sau zâmnic, adică o cămară pentru alimente, unde se păstrau mălaiul, ceapa, usturoiul, ardeiul uscat
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
haiduc din Oltenia. Din descrierile timpului rezultă că era un desăvârșit mânuitor al armelor și un foarte bun călăreț. Se zicea că nu are egal în țară într-o luptă dreaptă deși nu avea un fizic impresionant, fiind mai degrabă scund și zvelt. Era însă foarte îndemânatic cu armele, îndrazneț, energic și avea un farmec personal deosebit. Era fiul unei familii destul de înstărite de slugeri pe domeniile boierilor din Romanați. La apogeul puterii, conducea în jur de 2.000 - 3.000
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]