2,829 matches
-
diplomat n-am putut fi de acord cu ambasadorul Paleologu care striga "Trăiască Regele" pe treptele ambasadei de la Paris! Una că nu Regele îl numise ambasador, alta că proclamația sa avea loc în orașul în care regele și regina fuseseră "scurtați de capete" cu două secole în urmă!) Ce m-a întrebat domnul senator Paleologu? Dacă am colaborat cu Securitatea. Îmi venea "interior" să zâmbesc. I-am răspuns: "Domnule senator, am lucrat la Ministerul de Externe, unde până și pereții au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
spălându-i fața într-o cățuie de tablă. Poate mai cresc olecuță, spune Ștefan în bătaie de joc luându-se peste picior. M-am săturat ca orice mocofan să mă măsoare de sus. Mai cu folos ar fi să vă scurtez pe toți de picioare, continuă el hâtru și apoi zâmbește în musteață. Au, mai bine, de cap; nu judecă Domnul cu capul său pentru o țară? Magister! se adresează el și mai hâtru italianului. Rogu-te, o alifie de tămăduit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe topoare și n-au mai aflat drum de întoarcere... Unii, ce-și temeau pierderea capului, au dat bir cu fugiții, pribegindu-se, nădăjduind vremuri mai bune când să lovească. Pe răzvrătiți, pe hiclenii ce-au vândut țara, i-am scurtat olecuță de cap. Rău îmi pare, dar ce puteam face alta? Voiam liniște în țară. Au plătit pentru faptele lor. Ceilalți, dac-au văzut că nu-i de șagă cu "diavolul" aista, și-au dat palme că s-au lăsat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce bun bâlciul aista murdar?! se aprinde Ștefan. Dintr-un foc, împușcă mai mulți iepuri odată: zdrobește Împărăția otomană, jucându-se de-a războiul, încununându-se "Salvator al Creștinătății", lovește într-o Moldovă ce-i sta ca spinul în ochi, scurtează nasul "moldoveanului obraznic", ce-l înțeapă mai abitir ca săgeata ceea buclucașă, și, nu în ultimul rând -, dă socoteală de aurul Papii, pe care Dumnezeu știe cum l-a tocat, că prin lupte cu turcii, nu s-a prea văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
starea mea sufletească devenea mai bună. Ce fericire, când am aflat că data plecării noastre a fost devansată cu câteva zile, o fericire ținută ascunsă cu grijă, nemărturisită tovarășilor mei de călătorie care, dimpotrivă, ar fi vrut nu să-și scurteze, ci să-și prelungească șederea. Această înfrigurată „numărătoare inversă”, incompatibilă până la absurd cu psihologia unui turist din cale-afară de norocos, aflat peste mări și țări, în locuri în care nici nu visa să ajungă vreodată, nu mă împiedica, firește, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Ca, dacă n-am ascultat, Fulgerele ne-au certat, Căci în zilele din urmă Va fi foamete și ciumă, Oameni răi, pizma și ura Și n-auzi o vorbă bună, Crime, omoruri și-ntâmplări, Boale fără vindecări, Și zilele se scurtează, Nimeni nu mai lăcrimează, Și trăiesc fără de rost Fiindcă nu-L au pe Hristos. Să așteptați a Lui venire, Să ne scape de pieire, Dar mult foarte nu va fi Până Domnul va veni, Si pe cei ce-au făcut
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
din trecut, Valoarea Lui, n-au cunoscut ! Astăzi, noi fiecare, Îi dăm cate-o valoare, Și din lume vom pleca, Acea valoare o vom lua, Să dea Domnul să-L valoram, Căci cu asta noi plecăm ! Când te gândești, Ce scurta-i viața, Și vrei să vezi Ce-ai adunat ? Viața 17.03.2006 C-aproape nimic nu vezi, Si ochii-s plini de lacrimi, Și inima ți-e franța, Păreri de rău, Inca te frământa, Ce-ai putea să lași
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Și mare sărbătoare, Aduc și darul lor, Prinos de mulțumire Domnului Hristos. Ce gândesc 27.03.2006 Oare cât trăiesc La ce ma gandesc ? De așa mă ostenesc. Am gândit vreodată eu Când mor, cu mine cât iau ? Viat-i scurtă pe pământ, Si se duc zile pe rând. Se duc și se grăbesc, Eu cu ce mă pregătesc ? Fapte bune de-as lucra, Mântuire aș lua. Sufletu-i întristat Că puțin pentru el al lucrat. Și mă îndeamnă la lucru
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mică decât mine. Casele părinților noștri erau pe aceiași uliță a satului. Într-o vară, noi copiii rămași singuri acasă, ne-am apucat să tăiem lemne pentru foc. Steluța ținea o creangă, iar eu dam cu toporul ca s-o scurtăm. Am ridicat toporul sus ca să lovesc cu putere, dar în loc de a lovi creanga, am lovit-o pe Steluța în cap și a țâșnit sângele. Ne-am speriat. Eu eram vinovat. A intervenit mama Ileana, a legat-o la cap pe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
procedeu simplu de a ieși din timp, fără să le aduc celor rămași vreo imagine însângerată a marii „ieșiri”. Mai ales în vremea când trăiam în România mă gândeam des la moarte, ca un ascet, la modurile de a-mi scurta șederea în timp. Era un fel de meditare la „a fi și a nu fi” - și deodată „a fi și a nu fi” simultan. August Călătoria la Kristianstad, în sudul Suediei, la o seară literară organizată de pastorul Astrid, soția
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Totul a fost bine, dar umbrit de faptul că am aflat despre noi orori ale războiului care continuă în Bosnia și Herțegovina. În Rusia, naționaliștii se pregătesc să-i ajute pe „frații sârbi”. Am împlinit cincizeci și trei de ani. Viața se scurtează în fiecare zi, dar nu miracolul de a fi în viață. I-am invitat pe Andrei (Bart) și alți prieteni la restaurant. Andrei mi-a dat un coș mare, plin cu flori; l-am găsit la Centrul de Presă, pe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
la clasa I-a. Așa l-am avut elev pe viitorul mare orelist Aurel Marin, somitate recunoscută internațional pentru metodele proprii de operare. Păcat de el că a fost arestat și dus la Aiud, la pușcărie. Asta i-a și scurtat viața, nu mai înainte de a-mi întoarce binele spre sănătatea de care aveam atâta nevoie prin anii '60.. Îmi amintesc cu drag de Centrul de Aviație de la Ungureni. Parcă-l văd pe tânărul locotenent aviator Rusescu Radu cum a venit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
firele de telefonie. Doar cât ținea casa în care locuiam, plopii nu au fost tăiați. Unul dintre arbori se afla lângă stâlpul de la care plecau firele de electricitate și de la telefonul din locuința mea. Muncitorul se urca pe stâlp și scurta puțin crengile care erau destul de apropiate de stâlp. Uitam de fiecare dată să întreb de ce nu se taie plopul acela. 186 Când m-am trezit în dimineață aceea de sfârșit de martie bătea un vânt cald ce aducea miresme de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
putut ocupa cu soția două locuri de dimineață până seara. Treceam din când în când pe acolo, pentru 5-10 minute, când aveam câte o vizită în apropiere, pentru a-l saluta pe fostul meu concetățean. De reținut cum s-a scurtat coada vulpii, cu "restaurantul" de mai sus, în alte "scrieri" ale colaboratorilor "Cooperativei", care în NOTA D3130/RI/dos. nr. FN, Strict Secret, din 10.nov.1981 menționau: "După revenirea la București, recent, Săvescu a fost căutat la telefon de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
președinte al Consiliului de Stat pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar acesta a înfăptuit împlinirea măsurilor dictate de P.M.R. pe lângă sovromurile înființate cu ani în urmă, printre altele se deschid lucrările la canalul Dunăre Marea Neagră, lucrare de o mare amploare ce va scurta transportul pe fluviu, făcând legătura directă cu portul Constanța. Pentru realizarea acestui măreț obiectiv era necesară multă mână de lucru, în locurile cele mai grele și periculoase sunt întrebuințați deținuții politici. La Galați se înalță cartierul Țiglina, la Bârlad ia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
președinte al Consiliului de Stat pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar acesta a înfăptuit împlinirea măsurilor dictate de P.M.R. pe lângă sovromurile înființate cu ani în urmă, printre altele se deschid lucrările la canalul Dunăre Marea Neagră, lucrare de o mare amploare ce va scurta transportul pe fluviu, făcând legătura directă cu portul Constanța. Pentru realizarea acestui măreț obiectiv era necesară multă mână de lucru, în locurile cele mai grele și periculoase sunt întrebuințați deținuții politici. La Galați se înalță cartierul Țiglina, la Bârlad ia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
reprodus în toată lungimea lui de imn al navigației cu pânze, unic într-o literatură preponderent a uscatului : Soarele răsărea din pupa în fiecare zi, lungind umbrele catar gelor peste bompres, peste valuri, peste orizont, până la infinit. Apoi umbrele se scurtau, lăsau bompresul la locul lui, veneau pe punte șovăind, până la amiază, când piereau, și atunci, câtăva vreme părea că goeleta navighează în vid. Curând, însă, umbrele se înfiripau iar și puntea căpăta iarăși contur. La apus, când soarele atingea apa
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și ar fi avut doar intenții bune, dacă n-ar fi pus umărul la capturarea statului de către conaționali șmecheri care au lansat capitalismul autohton via privatizare, păzindu-se cu ghearele și cu dinții de concurența occidentală, nu cred că puteam scurta semnificativ etapa „contra” în favoarea proiectelor de reformă și dezvoltare. A fost și de înțeles și legitim ca oamenii să își apere interesele de conservare a statu-quo-ului și să vrea să păstreze un mod de viață familiar, să își dorească o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
continuă analiza, revelând o cunoaștere indirectă dar precisă a Curiei romane. Denunță lipsurile macroscopice fără a ignora meritele și virtuțile. Referitor la celibatul bisericesc, don Calabria sugera să «se dea o mână de ajutor celor care voiau să se reabiliteze», scurtând perioada încercării. «Cât îi privește pe ceilalți [cei care erau deja căsătoriți] nu ar fi oare potrivit dacă Biserica și-ar revizui practica în materie, permițând, în anumite cazuri, libertatea deplină? Atâția fii aflați în situații dintre cele mai penibile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rămas doar prietenul meu îngenunchiat la țărmul morții. Și înțeleg insignifianța ajutorului pe care am încercat să il ofer, imposibilitatea mea de a-l determina să nu mai sufere în anii ce vor urma, neputința-mi de a grăbi și scurta procesul cicatrizării leziunii sufletești ce l-a afectat covârșitor. Și mai realizez că de aș fi deținut potențialitatea să-i șterg deplin și imediat suferința, tot nu aș fi putut anula inexorabilul adevăr că vor fi mulți alții din viața
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Băleanu, așa ca "să fie totdeauna ei mai mari". Șerban, domnul, e "lup turbat". Poezia ciudei devine o caracteristică a cronicii muntenești, care e mai nervos dramatică, mai familiară. Antonie-vodă e zugrăvit foarte viu, ca o victimă senilă: "atîta îi scurtase toate veniturile, cât nici de mâncare nu era sătul și de băutură, că-i da cât vrea ei, în zi de dulce carne cu apă și cu sare, în zi de sec linte și fasole cu apă și cu sare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar e o iluzie. Domnul Vucea, cu fizionomia lui de păpușă, e tipul omului rău din poveste, îmbrăcat feeric ca o gânganie; Hagi-Tudose e un avar fantastic, delirant, care se privează de hrană și vrea să taie coada cotoiului ca să scurteze timpul deschiderii ușii. Vițiul hagiului e desfăcut cu totul de individualitate, redus la o caricatură mitologică. Dintre povești, Norocul dracului e cea mai realistă. Producerea imaginilor e fantastică, structura lor e materială. Delavrancea a cultivat și idilicul cu aceeași metodă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zvâcnind, semnalul cantonierului Anton!... Și când trenu-ar trece buzna și ați fi la geam, din piept mi-aș învîrteji un chiot: "Ura, fraților, v-aștept". ...Și, despriponind pe Roibu, - închingîndu-i zdravăn șaua, - aș sări pe el și-n goană aș scurta, prin câmpi, șoseaua!... D. CIUREZU Originalitatea poeziilor lui D. Ciurezu stă în interpretarea haiducismului printr-un simț de sine viguros și optimist: De câte ori trec sara prin colnic Spre Golul-Drincii-n sus, la răgălii, Se vânzolesc în mine patimi vii Și pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și Costineștii. Dacă adăugăm la aceștia și pe cosmopolitul D. Cantemir, care e un produs direct al culturii europene și multilaterale, vedem că avem a face cu o adevărată mișcare culturală, care ar fi avut un efect colosal, ar fi scurtat cu două veacuri drumul penibil până la completa lumină, dacă n-ar fi fost mai multe pricini împiedicătoare. Prima. Lipsa de cultură, aproape totală, în păturile moldovenești. Cu alte cuvinte, lipsa unei mase de cunoștințe aperceptive, cum s-ar zice; așa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și a fost lăsat să fugă să se întîlnească cu armata lui. Pentru a opri zîzania rea ce o băga în armata geților, a fost împuternicit Eno să-l prindă cu atenție și cu socoteală pe acest nimic, să-l scurteze de cap și să-l ia. Este luat și azi a fost purtat într-un senic negru prin cetate. Cei care l-au ajutat au fost găsiți ascunși în ocolul vitelor, aduși în cetatea geților iar adăposturile lor au fost
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]