2,586 matches
-
și altare. Am urcat pe munte vizitând un templu cu o grădină asemănătoare Paradisului. Dealtfel, toate grădinile de pe lângă temple sunt încărcate de frumusețea catifelei alb-roz a florilor de cireși. Aici, la templul „Ryuko-ji”, am ascultat legenda călugărului „Nichiren”, fondatorul unicei secte budiste japoneze. „Nichiren” a petrecut peste 20 de ani în Kamakura, unde a propovăduit budismul, subliniind importanța „Sutrei Lotusului”. Oceanul de culoarea safirului, dealurile înverzite cât și munții cu păduri în culoarea smaraldului, te atrag precum un magnet. Curioși, ne-
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
am putut da seama. Grădina Hojo de la Templul Nanzen-ji Grădina Hojo a fost creată în perioada Edo, în curtea templului „Nanzen-ji” căruia i se mai spune și „Muntele de Sud”. Templul „Nanzen-ji” este foarte vechi și a fost ridicat de către secta budistă „Rinzai”, fiind unul dintre cele mai mari temple Zen din Japonia. Ceea ce m-a impresionat, vizitând acest templu, a fost grădina „Hojo”, o grădină de excepție, total deosebită de ceea ce am văzut până acum. Deși spațiul afectat grădinii este
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
obicei din loc În loc, călătorul e izbit de pâlcul de mașini Îngrămădite În jurul unei modeste construcții, care e biserica. Aici nu sunt biserici mari, costisitoare, ca În Europa. Biserica e separată de stat. Sunt nu mai puțin de 212 comunități - secte religioase. Fiecare e liber să-și aleagă comunitatea pe care o vrea. Cea mai puternică e biserica catolică, cu aproape 20 de milioane suflete și cu numeroase episcopate. Urmează baptiștii cu 9,2 milioane, metodiștii cu 9 milioane, presbiterienii cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
numeroase episcopate. Urmează baptiștii cu 9,2 milioane, metodiștii cu 9 milioane, presbiterienii cu 2,7 milioane, anglicanii cu 1,3, luteranii cu 2,8 milioane și alte comunități cu număr de membri din ce În ce mai mic. Cei mai originali sunt mormonii, sectă de care mă voi ocupa când voi ajunge În Salt Lake City, capitala lor. Comunitatea israelită cuprindea atunci 360.000 suflete. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 69 Preotul din Ames ne face o vizită. A auzit
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prin localitatea Ogden. Suntem deci În apropierea vestitului Promontory Point unde s-au Întâlnit, bot În bot, la 10 Mai 1869 primele locomotive sosite, una din est, alta din vest. Seara ajungem la Salt Lake City, vestitul oraș legat de secta mormonilor și totodată capitala statului, cu o populație de 140.000 locuitori. La o suprafață de 22 milioane ha, populația e de 550.000 locuitori. Cuprinde un masiv muntos, În frunte cu King Peak, 4.110 m Înălțime. Cuprinde de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cartofi, legume, fructe. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 113 În extragerea argintului Utah ocupă locul Întâi iar În plumb, locul al treilea. Se extrage aur, cupru, cărbune. Reper În istoria statului o constituie colonizarea aici a sectei mormonilor. Mormonii sunt o sectă religioasă cu numele adevărat „ Biserica lui Isus Cristos a Sfinților ultimelor zile”. Numele de mormon Îl resping. El le-a rămas de la o carte religioasă „Cartea mormonilor”, publicată de Întemeietorul sectei Joseph Smith (1805-1844). Această
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 113 În extragerea argintului Utah ocupă locul Întâi iar În plumb, locul al treilea. Se extrage aur, cupru, cărbune. Reper În istoria statului o constituie colonizarea aici a sectei mormonilor. Mormonii sunt o sectă religioasă cu numele adevărat „ Biserica lui Isus Cristos a Sfinților ultimelor zile”. Numele de mormon Îl resping. El le-a rămas de la o carte religioasă „Cartea mormonilor”, publicată de Întemeietorul sectei Joseph Smith (1805-1844). Această carte legendară ar fi fost
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
constituie colonizarea aici a sectei mormonilor. Mormonii sunt o sectă religioasă cu numele adevărat „ Biserica lui Isus Cristos a Sfinților ultimelor zile”. Numele de mormon Îl resping. El le-a rămas de la o carte religioasă „Cartea mormonilor”, publicată de Întemeietorul sectei Joseph Smith (1805-1844). Această carte legendară ar fi fost gravată pe foițe de aur, de către profetul mormon, după dictarea unui Înger. Cartea e un fel de biblie a lor, care relatează migrarea ultimului trib evreu În lumea nouă. Esența cărții
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mozaic de informații: calendar bisericesc, cu toate cele ale sale, răspunsuri la „Ce e calendarul?” - calendarul lunar întrebuințat numai de mahomedani, calendarul solar folosit de egipteni și perși, calendarul lunisolar utilizat de creștini, budiști și de israeliți, îndemnuri pentru alungarea sectelor și păstrarea credinței strămoșești, date istorice și literare, proză și versuri, vorbe înțelepte, proverbe și zicători, strigăte de joc etc., toate trecute prin filtrul autorului Ierimia Nechita, Cernăuți. Indiferent că era literatură, poezie folclorică, articole de știință, sfaturi medicale ori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
doruri românești, ce-s mult mai mari decât dorurile cristalizate în „Doina Oltului” - se argumentează în materialul citat. Revista trata probleme importante pentru cultura generală a cititorilor săi: „Fundamentul pedagogic al literaturii pentru copii”, „Problema denatalității, aiurea și la noi”, „Sectele religioase, mijloc de subminare a statului”, „Învățătorul român în regimurile eteroglote”, „Învățătorul ca factor cultural, social și politic în stat” ș.a. Se publicau versuri, dar și Statutul Societății Național Culturale „Doina Nistrului”, rubrici ca: Reviste, Cărți, Poșta redacției, Informații, Dări
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care am vorbit în paragrafele anterioare - „...în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, junele călător Anquetil Duperron aduse în Europa parte din cărțile lui Zoroastru, păstrate sub denumirea de Zend-Avesta în limbile pehlevi și zendă șsic!ț, de către secta ghebrilor 1, ultimii închinători ai focului. Deatunci încoace, ideile s-au schimbat cu totul asupra vechei religiuni persane șs.m.ț”2. Dar cota acestei receptări este foarte restrânsă. Tot așa cum, într-o formă mai degrabă izbutit poetică decât lucidă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ir. da¶n³ și rom. doină 3. Pentru coerența includerii sale în ansamblul acestui studiu introductiv, semnificativ este capitolul hasdean al „texturilor bogomilice”, mai precis, interpretările baladei Cucul și turturica și ale Poveștii numerelor. Hasdeu scrie despre originea iraniană a sectelor creștine dualiste, în special maniheismul șsic!ț și paulicianismul, subiect complicat din „tradiția ascunsă a Europei”4, identificând în ciclul baladei Cucul și turturica expresia poetică a luptei dintre bine și rău, „adecă însuși fondul doctrinei dualistice, însuși sâmburele parsismului
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
vis al nostru, să vedem într-o zi deșteptându-se, printre cercetătorii români, interesul pentru studiile iranistice șs.m.ț. Prin ce a luat și a dat Bizanțului, civilizația iraniană (îndeosebi cea a sasanizilor) interesează direct istoria civilizației românești. Prin sectele religioase, cu rădăcinile în Persia (d.p. bogomilismul), cultura iraniană interesează pe oricine se ocupă de viața sufletească a poporului român”5. În vremea la care Eliade scria asemenea rânduri, această urgență culturală suna cu siguranță altfel decât ar putea fi
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
la Universitatea din Kiel (1921-1945). La vremea redactării Yoga (1936), Eliade utilizase, pentru chestiunea raportului dintre yoga și Bhagavadgșt³, cele două lucrări ale lui Schrader: Introduction to the P³ñcar³tra and the Ahirbuddhya Samhit³, Adyar, 1916 (pentru concepția yoga în literatura sectei vishnuite P³ñcar³tra), și The Kashmir Recension of the Bhagavadgșt³, Stuttgart, 1930, dar șicâteva articole: „Das SaÌÚitantra”, ZDMG 68 (1918), pp. 101-110, sau „Dravidisch und Uralisch”, Zeitschrift für Indologie und Iranistik, Viena, 1928. 6. La data redactării scrisorii, Wikander publicase deja
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
P. Humbertclaude, J. Masui). IXtc "IX" 1. Concluziile la Études sur les mystères de Mithra constituie, de fapt, soluția pe care, la capătul criticii lui Cumont, Wikander o propune pentru explicarea originii și naturii specifice a acestei mișcări religioase, tip sectă, numită „mithraism”, serie a formelor de cult occidental din aria Imperiului Roman (atât occidentală, cât și orientală), spre deosebire de formele de cult central-asiatice închinate zeului Mithra. Declinând în mod absolut originea iraniană a mithraismului (variantă pe care, de altfel, Cumont ar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
culturii grecești” - cf. Cultele orientale în Imperiul Roman, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 230, traducere de Mihai Popescu. Formulată de Wikander într-o manieră destul de nesigură („Monumentele danubiene nu ar deține mai degrabă forma originară a misterelor lui Mithra? Această sectă enigmatică nu și-ar avea oare originea mai degrabă într-una din regiunile balcanice decât în vreun colț al acestor țări iraniene sau iranizate?” - cf. op. cit., p. 44), nici ipoteza originii balcanice a mithraismului nu a rămas mai puțin controversată
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sufletul: la Ierusalim. 2. Copilul din Nazaret Iar în a șasea lună, a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret. (Luca, I, 26) "Dușmăniile religioase, nota Renan, care detesta Ierusalimul din cauza sectelor lui, sunt la Nazaret mai puțin aprige ca în alte locuri." Când autorul Vieții lui Iisus a poposit în acest orășel nemenționat nicăieri în Vechiul Testament dar cunoscut ca un loc fast de la Buna Vestire încoace, inclusiv pentru climatul său salubru
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
m-a surprins dintotdeauna. Respectul, să zicem comparativ, ar trebui totuși să se impună. Este ceva cu totul excepțional ca un cuvânt în -ism, născut după Revoluția Franceză, a putut da naștere și unei tendințe mai importante decât o simplă sectă extravagantă, un partid volatil sau o scurtă nebunie panurgică și ucigașă. Ideologiile născute după revoluția Franceză nu sunt în ton cu dezvoltările durabile. Sionismul era și el o astfel de dezvoltare, de altfel printre ultimele născute (termenul nu datează decât
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în China. Pentru că niciun neam nu și l-a însușit, el s-a volatilizat. Ce s-ar fi întâmplat cu șiismul dacă safavizii din Iran nu l-ar fi proclamat religie de stat? Ar fi rămas, probabil, la rangul de sectă pitorească. Dar wahhabismul fără casa regală a saudiților? Umma însăși, comunitatea credincioșilor musulmani, nu s-a spart în bucăți oportuniste, păstrând fiecare, și astăzi, un accent iremediabil autohton, după cum avem de-a face cu paștuni, anatolieni sau marocani? Fără îndoială
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Atâtea portițe înguste și atât de puține pasarele! Țara Sfântă arată de departe legătura cu chei sclipitoare ale Împărăției, dar odată ajunsă acolo, în colivie, pasărea descoperă de fapt o împărăție a cheilor, care-i un purgatoriu. Fiecare comunitate, fiecare sectă, fiecare facțiune are la cingătoare o ditamai legătură de chei pe care pentru nimic în lume n-ar împărți-o cu vecina. Dumnezeul unic nu-i un cuvânt de trecere universal. Și la Betleem, bazilica Nașterii Domnului este un labirint
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
devenit stalinist se desprindea de societatea burgheză. Creștinul care se convertește la islam se rupe de familia sa creștină. E mai ușor să scrii cărți "împotrivă" decât să faci altcum. O Biserică, se spune adesea, nu-i altceva decât o sectă care a reușit. Termenul are doi părinți: sequor ("eu urmez") și seco ("tai"). Pentru a face ca iubirea să triumfe, Isus îi îndeamnă pe adepții săi să rupă cu familia lor, cu Templul, cu prietenii și chiar cu poporul lor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
au abandonat meseriile inițiale și au mizat exclusiv pe muzica folk, Mircea Vintilă, Vali Sterian, Victor Socaciu, Nicu Alifantis, Ștefan Hrușcă, Ducu Bertzi ș.a. După 1980, lucrurile se degradaseră progresiv, rău de tot, se trăia în cenaclu ca într-o sectă religioasă, totul era sub controlul strict al terifiantului guru, adulat de mulțimi realmente la modul religios, al unui surogat de religie, desigur, adulatorii smulgeau înnebuniți hainele de pe el, mame cu fiice feciorelnice de mână veneau să se ofere plângând de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acesta al moldovenilor este aspru și foarte primitiv, totuși în treburile ostășești și războinice ei sunt deosebit de bine pregătiți în felul lor”. Despre spiritul tolerant al românilor (moldovenilor), solul regal scria: „În această țară locuiesc împreună, sub cârmuirea voievodului, diferite secte și religii și neamuri, ca de pildă, ruteni, poloni, sârbi, armeni, bulgari și tătari și, în sfârșit, mulți sași din Transilvania, fără ca din cauza deosebirilor de rituri și dogme să se certe între ei”. Printre cetățile și orașele vizitate de G.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
papei Eugeniu al IV-lea răzbate din bula emisă în 1446 (sau 1444), în care scria: „Aflăm cu cea mai mare neplăcere cum că în regatul Moldova s-ar fi adăpostit o mulțime de eretici, mai cu seamă din abominabila sectă a husiților”. Papă luminat, dornic să coaguleze eforturile întregii creștinătăți împotriva turcilor, dar și să-i unească pe catolici și ortodocși într-o singură biserică, Eugeniu al IV-lea a încercat să readucă protestanții, buni meșteșugari, sub ascultarea sa și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
frumoase. În mijlocul bisericii se afla cristelnița, iar în jurul bisericii cimitirul. Preot nu aveau, uneori venea cel de la Iași. În biserică se cânta în limba maghiară Gloria, Crezul și alte cântece religioase. Misionarul considera și el că numele orașului provine de la „secta sau erezia husită”. Este greu de crezut că toți locuitorii orașului erau catolici, așa cum afirma el, dar e posibil ca în cele două sate de români din apropiere să fi trăit 12 familii catolice, numărând circa 70 de persoane. Ortodocșii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]