138,178 matches
-
nimic din felul nostru de a gîndi. Descopăr la Malamud, cu fiecare carte nouă pe care i-o citesc, o straniu de plăcută inactualitate. Plăcută pentru că, paradoxal, ea nu este cu adevarat inactualitate, căci așa cum spuneam, în final orice poveste semnată de el își scoate la iveală acel cordon ombilical care o ține legată de timpul în care trăim. Dar, ceea ce pare inactualitate permite cititorului să se rupă de imediat, să intre într-o stare interioară care presupune detașare și depărtare
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
ale suplimentului Vineri semnalam, din numărul pe august, două: Meniul de cărți al lui Paul Cernat, un tînăr critic care are grijă de regimul dumneavoastră livresc și vă oferă cu multă competența delicatesele de sezon și Next plus ultra, rubrică semnată de Alex. Leo Șerban. Textul sau (amestec de iluzie și realitate, biografie fictiva și totuși recognoscibila, întîmplare a oglinzii și pictură trompe l'oeil) este o mică bijuterie ludica, scrisă à la manière de... ghiciți dumneavoastră cine. Ar trebui să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
Al. Săndulescu Cercetător foarte avizat, Iordan Datcu a publicat în 1979 (împreună cu Sabina Stroescu) Dicționarul folcloriștilor. Folclor literar românesc, urmat în 1983 de un al doilea volum, de astă dată, semnat numai de el, Dicționarul folcloriștilor. Folclor muzical, coregrafic și literar românesc. În timp, el a realizat numeroase portrete de folcloriști. În noul dicționar a inclus doar pe cercetătorii culturii populare spirituale, adică pe aceia care au alcătuit culegeri sau au
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
aceste rezerve sînt folosite 'în afara' nu strică deloc, dimpotrivă, ajută". Așa să fie ! *Nu ratați, în aceeași revista nonconformistul interviu dat de actrița Coca Bloos. "Nici n-o să murim, nici n-o să trăim..." În privința impresiei artistice, expresivitatea multora dintre editorialele semnate în Adevărul de Cristian Tudor Popescu este excelentă, cu atît mai mult cu cît autorul lor nu se joacă de-a sinceritatea, ci, adeseori, e mai mult decît sincer. Adică i se întîmplă, uneori, să aibă viziuni, cele mai multe negre, iar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
ales, pentru că firul roșu care unește aceste scrisori este un eveniment care-l privește direct: în 1933 Voronca își publică la Paris traducerea în franceză a volumului sau Ulysse și după numai cîteva luni apărea un Ulysse, de data aceasta semnat Fondane. Cei din țară sînt indignați de gestul lui Voronca: "une colère contre Voronca" bîntuie scrisorile acestor oameni care asistă cu amărăciune la dezbinarea grupului, la destrămarea unor prietenii. Cele mai multe scrisori îi aparțin lui Roll. Admirația pentru Fondane se "domolește
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
urmări neplăcute: scandal făcut membrilor comisiei, amenințarea acestora cu demisia în bloc etc. 3. În altă parte, întreaga echipă de supraveghetori a fost înlocuită inutil să mai spunem de ce. Și cîte s-ar mai putea aminti...Un președinte de comisie semnează lucrările în patrulaterul cu numele candidatului, altul, în loc de semnătură, aplică o parafa cu propriul nume, mulți nu cunosc regulamentul în vigoare. 4. Repartizarea candidaților în săli și în bănci a fost, de multe ori, făcută după criterii deloc infailibile, care
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
propriul său sistem de referință. Cele trei repere identificate de Valéry greu pot fi contestate, chiar dacă analiza propriu-zisă e oarecum expeditiva. E limpede, însă, ca Europa la care se referă scriitorul este cea occidentală. O întreagă carte dedicată Europei occidentale semnează Alfred Grosser, actualitatea ei fiind explicită de data aceasta, pentru că e vorba despre cordonul ombilical, politic, economic și cultural, care leagă țările Europei occidentale de Statele Unite după al doilea război mondial. Volumul a apărut la trei edituri occidentale, în Germania
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
comentarii în presa cotidiană. Atitudinea editorialiștilor diferă, semnificativ, de la ziar la ziar. Totuși se poate remarcă existența unor puncte de vedere asemănătoare la cel puțin două dintre publicațiile centrale de mare tiraj: ADEVĂRUL și EVENIMENTUL ZILEI. Asemănătoare sînt în editorialele semnate de directorii celor două ziare neîncrederea în actul de justiție autohton. Neîncredere justificată de numeroasele precedente în care justiția de la noi e mai atentă la șoaptele politicienilor decît la probele după care ar trebui să cîntărească vinovățiile. În Adevărul, Dumitru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
patria mama. Sigur că Titulescu era conștient de poltroneria sovietică. Dar însăși semnătură lor pe un astfel de tratat, fie și parțial, ar fi oferit României argumente valabile în viitor, ca acte de stare de fapt. Fie și acordul balcanic semnat în februarie 1934 și de către URSS, care ne garanta frontierele balcanice, indirect Rusia își dăduse consimțămîntul asupra recunoașterii Basarabiei că pămînt românesc. Ce să mai spunem de strădaniile marelui diplomat de a semna, în 1936, principiile unui pact de asistență
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
stare de fapt. Fie și acordul balcanic semnat în februarie 1934 și de către URSS, care ne garanta frontierele balcanice, indirect Rusia își dăduse consimțămîntul asupra recunoașterii Basarabiei că pămînt românesc. Ce să mai spunem de strădaniile marelui diplomat de a semna, în 1936, principiile unui pact de asistență mutuala cu URSS, la care își dăduse acordul și regele? Sigur că, apoi, după pactul Molotov-Ribbentrop, URSS ar fi încălcat orice tratat cu România și ar fi ocupat Basarabia. Dar, se știe, România
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
el și l-a constituit, de-a lungul anilor, printr-o neîntreruptă activitate de presă. Horia Avram a ales, pentru spațiul de la Institutul Cultural din Veneția, pus la dispoziția artiștilor de către Ministerul de Externe, o instalație video care cuprinde momente semnate de Alexandru Antik, Mircea Florian, Dan Mihăltianu, Nicolae Onucsan și Alexandru Patatics. Un rol esențial în finalizarea celor două expoziții, cea de la Giardini și cea de la Institut, l-au avut Dl. Prof. Ion Bulei, directorul Institutului, împreună cu întregul personal al
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
fie sobru. Exemplul cel mai frapant de abatere de la aceste reguli îl constituie publicarea în "BPT" a peste 300 de pagini de versuri ale unui poet minor, copleșit de amatorism, Radu Cârneci. Versurilor li se adaugă un "tabel cronologic" ditirambic semnat de Florentin Popescu, tabel în care întâlnim, în locul necesarelor date de istorie literară, o poliloghie bombastica și sentimentaloidă, care culminează cu următoarea apreciere: "Prin întinsa-i opera poetica (...), Radu Cârneci se așează pe drept, în rândul întâi al făptuitorilor de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
de 30 de tineri poeți și prozatori, printre care, lista cuprindea nume bine cunoscute mai tarziu: Ștefan Baciu, Maria Banus, Ovid Caledoniu, Boris Desliu, Mihai Chirnoagă, Ion Frunzetti, Const. Gheorghe, Magda Isanos, Radu Stâncă, George Vaida, Nichita Tomescu ș.a., care semnând adeziunea, acceptau "cu toata însuflețirea să ia parte la "Gruparea scriitorilor tineri", cu tot elanul și cu toate credințele, dăruite prietenește pentru "Manifestul nopții albe". În numele grupului de inițiativă, apelul era semnat de toți cei 3 prieteni, ori numai de
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
Radu Stâncă, George Vaida, Nichita Tomescu ș.a., care semnând adeziunea, acceptau "cu toata însuflețirea să ia parte la "Gruparea scriitorilor tineri", cu tot elanul și cu toate credințele, dăruite prietenește pentru "Manifestul nopții albe". În numele grupului de inițiativă, apelul era semnat de toți cei 3 prieteni, ori numai de unul singur, acesta fiind, deobicei, George Petcu. La vremea respectivă, George Petcu avea publicat primul volum de poeme, la editură "Pământul" din Călărași și-l pregătea pe al doilea, ce urma să
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
în revistele: Ardealul (Brașov), Decalogul (Brașov), Hotarul (Arad) sub semnătură lui Al. Negura, în nr. 11/12, dec. 1936; Anchetă (Târgoviște), Familia (Oradea); * După moartea poetului, în Universul literar (iunie-iulie 1939), a apărut articolul "Dublă existența a lui George Petcu", semnat de Marin Cosmescu. Împreună cu Laurențiu Fulga, G. Petcu a inițiat "Gruparea scriitorilor tineri", ce urma să ia ființă la 1 ianuarie 1938, la care își dăduseră adeziunea și alți poeți: Maria Banus, Ovid Caledoniu, Ion Frunzetti, Magda Isanos, Radu Stâncă
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
Costache Olăreanu are ceva bătrânesc. Scriitorul este la curent cu obsesiile lumii de azi. El nu le trăiește, dar le cunoaște și le transformă adeseori în subiect de discuție. O adevarată surpriză o constituie prezenta în volum a unei prefețe semnate de nimeni altcineva decât de Cristian Tudor Popescu, cel mai agitat ziarist român de azi (și cel mai talentat, dar aceasta nu intră acum în discuție). Prefațatorul se simte cuprins de nostalgie gândindu-se la cartea lui Costache Olăreanu: "Recitirea
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
cu o limbă proprie neromâneasca. Acest Lazarev, azi om bătrîn, continuă să-și susțină aberantele opinii, creînd, în jurul lui, o întreagă școală de istorici, printre care și V. Stați, autorul, în 1994, al unei cărți de sinteză Moldovenii în istorie (semnată cu pseudonimul Petre P. Moldovan), o carte cu adevarat ticăloasa (așa a fost chiar intitulată cronică mea despre acest fals cinic). Acest din urmă istoric face parte din echipă românilor mancurtizati, care se pretează a fi util, azi, antiromânismului din
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
un element covîrșitor de important în această interpretare l-a avut cearceaful însîngerat al Doinei Levinta din "Richard al doilea"... O altă observație a vizitatorilor secției românești a Quadrienalei a fost una legată de... bani. Din nou în vedeta costumele semnate Levinta: cum se poate oare, au întrebat pictori de costume britanici și studenți olandezi, să creezi costume atît de spectaculoase, dar care necesită cheltuieli importante?Q O intrebare practică a unei lumi prin excelență mercantile.... "Ce bine că într-o
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
computerizată la zi, festivaluri, colocvii, acapararea de mass media occidentale, legături întinse, subtile și profitabile, în parlamente, la somități, în comisii și comitete, cultivarea tradițiilor habsburgice, afirmarea răspicata de neadevăruri în toate tribunele posibile. De cealaltă parte - un articol ezitant, semnat de Ștefan Păscu, trecut printr-o sută de lentile aburite până ce devenea un sfârâiac. Sau o replică redactată în cabinete oculte și semnată de nefericitul Pompiliu Marcea. Ei - cu Europa, cu America și lorzii englezi. Noi - cu D. Almas, Fătu
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
cultivarea tradițiilor habsburgice, afirmarea răspicata de neadevăruri în toate tribunele posibile. De cealaltă parte - un articol ezitant, semnat de Ștefan Păscu, trecut printr-o sută de lentile aburite până ce devenea un sfârâiac. Sau o replică redactată în cabinete oculte și semnată de nefericitul Pompiliu Marcea. Ei - cu Europa, cu America și lorzii englezi. Noi - cu D. Almas, Fătu și Spălătelu. Ei - cu zeci de publicații în toate limbile, cu ștanduri orbitoare de carte-n Germania. Noi - cu logoreea-n ședințe, lozinci
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
și alte adevăruri literare și artistice, unele parțiale, altele de-a dreptul suspecte. Unul e o pagină dedicată lui Ilie Purcaru, cu ocazia relansării, după un sfert de secol, a volumului sau de poeme Mauzoleul Bunicii Beps. Toți cei care semnează în această pagină - C. Stănescu, Fănus Neagu, Grigore Traian Pop, Mihai Ungheanu - vorbesc despre excepționalul talent de poet și gazetar al lui Ilie Purcaru, însă nimeni nu amintește cum și-a risipit și prostituat realele înzestrări, scriind "la comanda", după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
ai ceaușismului și că "umblă la textele" scriitorilor adulmecînd tot ce nu mirosea pe gustul activiștilor de partid - interviul nu are nici un iz. Pentru cei care știu acest amănunt - da. *Duhnitoare de-a dreptul "a regim comunist" e o tabletă semnată în pagina 14 de fostul șef de cadre de la Uniunea Scriitorilor, Viorel Știrbu. Într-un stil sclifosit pînă la neinteligibil, el se folosește de pretextul Pacepa pentru a-și afirmă populismul de doi bani, antioccidentalismul și nostalgia după regimul în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
al unei mărturii probatorii din anii întunecați. Doamnele Gabriela Dumitrescu și Rodica Bichis s-au îngrijit de impecabila apariție a jurnalului, înzestrînd-o cu note lămuritoare foarte bune și corecte. În capul volumului cuprinzînd notațiile anului 1946, dl Dinu C. Giurescu semnează un solid (că informație și interpretare) comentar, care clarifica, sub raport istoriografic, toate complicațiile acelor ani de tristă amintire. C. Rădulescu-Motru, Revizuiri și adăugiri 1946, 1947, volume îngrijite de Gabriela Dumitrescu și Rodica Bichis. Comentariu de Dinu C. Giurescu. Editură
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
desăvîrșire. În toată această perioadă nu a apărut nici o istorie adevărată a artelor plastice europene, nici o sinteză dintre cele care în Occident apăreau cu zecile. Singurele sinteze care circulau, totuși, erau unele didactice și de popularizare, cum ar fi cele semnate de Mihail Alpatov sau Elie Faure, ori cele autohtone, școlarești de-a dreptul, ale lui Golfin sau Sutter. Manualul lui G. Oprescu, serios și cuprinzător pentru vremea lui, era demult scos din circulație, cu metoda și cu informația datate, stopat
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
XV și XVI), iar cea de-a doua, împreună cu Editură Electa din Milano, un amplu volum despre Pictură italiană. Nici pentru Humanitas și nici pentru Editură Fundației... aceste evenimente n-au fost întîmplătoare; Humanitas a recidivat cu un studiu monumental, semnat de Anca Vasiliu, despre mănastirile din Moldova, iar Editură Fundației... a tipărit un album impresionant în care se regăsește întreaga Pictură modernă, adică intervalul cuprins între limită secolelor XVIII - XIX și avangardele sec. XX. Că și primul volum, cel închinat
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]