2,355 matches
-
între care de departe străluce o dilematică întrebare: ce, cât și cum se poate naviga alături de realul fixat într-un jurnal, în numele postmodernismului a-toate-justificator? Sigur că se poate ficționa și pe marginea Mersului trenurilor, dar cui prodest? Autorul declară cu seninătate că nu a respectat cronologia evenimentelor, a inventat sumedenie de situații inexistente în Jurnal, a deformat sensul altora, într-un cuvânt, "textul meu e-o ficțiune și personajul Sebastian este și el pe undeva fictiv." Ar însemna că putem oricând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vrea să spună. Părea un fachir, care știa ceva care nouă ne scăpa. Ochii lui ne priveau deschis, fără nici un gând ascuns. Zâmbea. și privirea lui ne pătrundea, ne încălzea, ne vrăjea. Fața lui era plină de bunătate, liniște, dragoste, seninătate. Ceea ce spunea ne și convenea. Ne încălzea în adâncul ființei. Poate de aceea, după ce-am terminat cafelele pe care el le-a achitat numaidecât, oricât am insistat să le fi dat noi ne-am ridicat și am plecat împreună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
păduri sacre în care să părăsesc viața neștiut de nimeni; n-am iubit niciodată atât de mult ca acum stranietatea naturii. Obscuritatea fremătătoare din frunziș, murmurul difuz al apei, ciripitul păsărilor de aici aduc sufletului meu însetat de liniște o seninătate nesfârșită, aproape religioasă. Mi-a fost teamă că la Roma n-aș fi știut să mor împăcat. Aici nu mă mai tem de moarte; va fi ca și cum aș trece firesc de la un stadiu la altul, de la carnea trupului meu la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
la care participam când eram la Roma. Viața mea tinde să semene cu aceea a unei plante sau a unui animal. Mă simt în armonie și în sincronie binefăcătoare cu natura. Toate astea sunt însă obârșia unei noi și nesecate seninătăți. Stârv Azi-dimineață am văzut câțiva pescăruși care se luptau între ei cu sălbăticie ca să acapareze cât mai mult dintr-un corp sfâșiat care zăcea însângerat pe țărmul mării. M-am apropiat curios; era vorba de un stârv, dar nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
piața publică, sub ochii disperați ai discipolilor mei. Poate că Augustus n-ar mai fi avut un pretext plauzibil ca să mă exileze. Frumusețe E primăvară. Soare. Rândunici. Albine. Briză. Verde. Totul strălucește. Părtaș la acest spectacol netrucat, simt o mare seninătate și o plăcere atât de intense, încât mi-e teamă să nu mor din cauza lor. Mă simt sufocat de atâta frumusețe pură, de nimic contaminată. suferință Mi-e rău. Mă dor viscerele de parcă ar fi sfâșiate de un cuțit. Trec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
rămân definitiv pe țărmul ăsta, în acest loc pustiu. Aș putea fugi la parți sau să pornesc către nord, dincolo de Istru. Dar eu mă simt legat de insula asta, de casa asta. Aici mă descopăr surprinzător de autentic: am atins seninătatea și măsura în gesturi. Sunt fericit în anonimatul și în simplitatea asta a mea de a exista nebăgat în seamă de nimeni. Când nu mă mai regăsesc în această dimensiune, reiau discuțiile cu Aia. Constat la ea harul unei făpturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Religia impune ca insul cel mai bun să fie trimis ca mesager la Zalmoxis, iar colectivitatea întreagă se bucură de acest eveniment. La drept vorbind, mie mi se pare ciudat că tocmai cel mai bun este trimis pe lumea cealaltă. Seninătatea și bucuria lui în actul sacrificial mă uluiesc. Eu nu pot accepta soarta asta; aș vrea doar să trăiesc, fiindcă, oricum, am moartea înlăuntrul meu. Aia îmi va aduce leacuri. Sper că acestea vor izbuti să-mi potolească istovirea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în care vor fi primite ca în propria lor casă.” O problemă individuală Herodot narează ocultarea zeului get și epifania care i-a urmat după patru ani. Eu nu caut nici un fel de epifanii: am nevoie numai de a dobândi seninătatea înainte de a muri. Moartea - așa cum o predică doctrina zalmoxiană - nu e decât o problemă individuală a reintegrării în starea noastră nemuritoare. Va trebui să asist la transmigrările sufletului meu până când el se va încarna din nou într-un om. Metamorfozele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
că-i foarte ciudat să citești un dialog filozofic într-o colibă prizărită de pe o insulă necunoscută. N-aș fi crezut niciodată c-o să mă ocup cu o lectură subtilă ca asta în acest loc atât de rustic, cu această seninătate care sălășluiește acum în cugetul meu și alături de o femeie getă ce reușește să interpreteze savant fiecare nuanță a lui Platon. Inalterabilitate În realitate, mă schimb doar în aparență. Totul e înșelător. Trebuie să izbutesc să ating înaltele profunzimi în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
împotriva vieții sau a morții? Mut Sunt pe cale să devin mut. Nu mai izbutesc să rostesc nici un cuvânt de săptămâni întregi; nu mă mai deschid nici către Aia. Ascult glasul pescărușilor și pe cel al insectelor și simt cum o seninătate atotputernică pune stăpânire pe mine. Mă bucur de această plinătate a vieții. Ce-aș putea să cer în plus? Gimnastică Dacă nu mă mișc, trupul mi se degradează. Își pierde funcționalitatea. Trebuie să respect un program foarte precis: înot, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
decât dorința de a recupera limita condiției efemere. Eroul alege să trăiască în ciclul Marii Reîntoarceri și refuză nemurirea - iată un hybris surprinzător! Dar asta se-ntâmplă numai după ce a ajuns să-și atingă ținta cognitivă. Geții acceptă cu mare seninătate realitatea morții. Potrivit preceptelor propovăduite de Zalmoxis, să trăiești înseamnă să mori. Să nu mori, înseamnă să nu trăiești. Deci să trăiești pentru moarte. Să trăiești pentru a-ți căuta moartea ce ți se potrivește. Și totuși, eu nu reușesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
împreună cu ea, am asistat la ritualul sacrificial. Am observat unele semne care mi-au amintit că tocmai de acolo, cu patru ani mai înainte, un tânăr mesager pornise ca să ajungă la zeu. Asta mi-a dat un simțământ de mare seninătate, a fost ca un fel de iluminare. Aici trebuia să ajung. Cred că am înțeles. Nu întâmplător am părăsit Roma; nu întâmplător am ales chiar pământul ăsta pentru exilul meu voluntar. Asta era ținta. Invitație Impenetrabili, brazii și mestecenii își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
un lac de sudoare. Descopăr că doar visasem, și o fericire nouă îmi străbate trupul. Și totuși, spaima trăită în vis mă lasă epuizat, aproape lipsit de puteri. Paupertas Această paupertas în care trăiesc aici mă ajută să percep adânca seninătate a naturii. Natura e așa „săracă”, deoarece e ea însăși. Nu poate să se pervertească. Refuză să fie narcisică. Călăuză Cred că Aia a dispărut tocmai pentru că, în momentul acesta, trebuie să rămân singur și să mă lipsesc de îndrumarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
înșiruiau hieratic în fața unui maestru care-i învăța doctrina lui Zalmoxis. Dintre acești novici aveau să se aleagă apoi viitorii preoți, îmi spusese Aia la Tomis. Eram atent să nu-mi scape nici un amănunt: pe chipul tuturor era zugrăvită o seninătate solemnă. Mă priveau cu o detașare rece. Nu-l vedeau în mine pe Ovidiu poetul; mă observau cu indiferență, de parcă aș fi fost o piatră sau un melc. În mod straniu, eram cu totul marcat de situația nouă în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
simțit un fel de iluminare. Viitor Trăiesc deja în viitor. Gesturile, cuvintele, acțiunile mele nu mai au nici un sens. Când îmi va veni ceasul, simt că voi fi liniștit. Aș vrea ca moartea să mă cuprindă într-un moment de seninătate și să mă găsească în pace cu mine însumi. Presentiment Am acest presentiment că Aia s-a înecat. N-a acceptat să se întoarcă la curtea din Sarmisegetuza și a ales această soluție. La ora asta, trupul ei ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și pe ceramică dacica. Scutul este timbrat de o coroană murala, de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - furca de tors lâna ne amintește una din îndeletnicirile de bază ale locuitorilor; - cromatică înfățișând argint și albastru simbolizează seninătate, veșnicie, durata în timp. Anexă 2 STEMA ORAȘULUI BĂILEȘTI este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului BĂILEȘTI, județul DOLJ Descrierea stemei: Stema orașului Băilești
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
mai sus pe cer. Am venit pe lume într-un oraș de munte transilvan, fiind al doilea (și ultimul) copil al părinților mei, care aveau 37 de ani (tata) și 30 (mama) când m-am născut. Acum pot spune cu seninătate că, în ciuda sarcinii și a nașterii - experiențe asumate și trăite de mama - mă simt mai mult fata tatălui meu; mama avea deja un băiat când am fost concepută, un fiu care o împlinea îndeajuns și nu și-ar mai fi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
prin idiosincrazii tulburi, răscumpărate de elanuri creatoare, prin impulsivitatea lui de ocupant, dar și de întemeietor, dacă pe unii scriitori i-a victimat, pe cei mai mulți i-a chemat la o viață portretisticocritică de unică strălucire. Alternându-și mânia nedreaptă cu seninătatea sublimă, criticul era un Attila, care, între două bătălii, citea pe Virgiliu în original”1. Pompiliu Constantinescu a fost până la sfârșitul său prematur (survenit în 1946Ă - spre deosebire de confrații săi - foiletonistul prin excelență, a cărui operă este exemplară prin numărul mare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a artei. Vladimir Streinu a evitat sistematic excesele și extremele. N-a fost niciodată adeptul exclusivismului ori al intoleranței fanatice în artă. Ceea ce nu l-a împiedicat să fie ferm în judecăți, de o intransigență întotdeauna justificată, afirmându-și cu seninătate și hotărâre convingerile artistice. Criticul „modernist” na optat niciodată pentru o tabără sau alta, n-a pendulat între grupări divergente, n-a făcut jocul mărunt al intereselor imediate, n-a cultivat, cu alte cuvinte, partizanatul îngust și păgubitor. Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
literară, vol. V, p. 297 67 grevează gândirea estetică, Mihail Dragomirescu mânuia așadar un grup de idei a căror modernitate și dată de formulare îl așază printre esteticienii europeni.” 1 La moartea lui E. Lovinescu, Vladimir Streinu putea scrie cu seninătate admirativă aceste fraze: „El a fost în ultimii douăzeci de ani factorul principal de progres al literaturii române, prin orientarea sa nedezmințită către formele literare noi, prin critica de analiză de cel mai înalt nivel intelectual în cultura noastră, prin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de critică literară 1. Perspectiva este alta: mai înaltă și mai cuprinzătoare. La 13 ani de la moartea criticului, adevărurile s-au sedimentat, relieful operei se impune privirii cu o altă forță, personalitatea lui Vladimir Streinu poate fi scrutată acum cu seninătate și detașare, proiectată pe ecranul vast și multiform al valorilor perene. Așa se explică și o serie de obiecții critice pe care Gheorghe Grigurcu le aduce autorului comentat. Vladimir Streinu este un maiorescian. Gh. Grigurcu nuanțează această necesară și judicioasă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
4 op. cit., p. 34 106 definitoriu pentru Vladimir Streinu, criticul? Răspunsul lui Al. Oprea este edificator: „eforturile continui de a transcende latura conjuncturală sau prozaică a existenței nu merg în direcția unei vieți intelectuale sofisticate, ci au în vedere atingerea seninătății și a echilibrului clasic.” 1 Este apreciată cu deosebire adecvarea: „intervențiile sale critice se disting printr-o voită aplicare la obiect, prin pătrunderea faptelor literare până la infrastructura lor intimă, printr-un refuz net dat speculațiilor de orice fel.”2 Și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ajutorarea lor. În concluzie: - Familia este cel dintâi cadru social de care fiecare om are nevoie ca să trăiască. Ea este mediul cel mai prielnic pentru nașterea, dezvoltarea, desăvârșirea ființei umane. - familia este prima societate naturală. Mediul familial oferă siguranță, liniște, seninătate pentru dezvoltarea normală și echilibrată.datorită familiei, omul nu este izolat în lume.familia este o sursă necesară de întărire morală. - familia formează pe membrii ei prin căldura dragostei, al cărei sanctuar este ea prin excelență. - numai o familie dozată
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
timp și vom include și alte tehnici de echilibrare din carte. AFIRMAȚII POZITIVE: Pe zi ce trece, sunt din ce în ce în ce mai calm și mai plin de gânduri pozitive, armonie și optimism! Abordez cu stăpânire de sine, seninătate și calm, orice persoană mă provoacă la ceartă! De fiecare dată când cineva se manifestă dizarmonios față de mine (țipă, mă jignește, este ironic etc.), sunt din ce în ce mai relaxat, calm, detașat, plin de energie pozitivă și voie bună! Cu cât cineva încearcă
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
Simțim, vizualizăm cum densitatea și luminozitatea sferei crește din ce în ce mai mult. Permanent, tot mai multă lumină alb strălucitoare pătrunde în aceasta. În această sferă se armonizează: stările de insomnie, de anxietate și depresie. Aici se restabilesc: puritatea, creativitatea, calmul, starea de seninătate, capacitatea de hrănire spirituală, capacitatea de interpretare și inspirație artistică, percepția corectă a timpului, sănătatea optimă a măduvei osoase, a corzilor vocale, a aparatului auditiv, a faringelui și esofagului, a glandelor tiroidă și paratiroide, capacitatea de a comunica armonios. Când
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]