50,569 matches
-
-l joace încă o dată maimuțărit, relevând notele false de trombon. Însă, totodată, acesta este pus în fața unei iubiri autentice, a unei fete care-și declară dragostea și efortul unei lupte surde și invizibile de a-l ține la distanță. Acest sentiment puternic pe care-l respiră lângă o femeie frumoasă îl flatează cu valoarea de adevăr a autenticității care pompează sânge în teatrul său ieftin. Nicio clipă nu a fost vorba de marivodaj sau vodevil, ci de dramă. Nu este vorba
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
pe care-l respiră lângă o femeie frumoasă îl flatează cu valoarea de adevăr a autenticității care pompează sânge în teatrul său ieftin. Nicio clipă nu a fost vorba de marivodaj sau vodevil, ci de dramă. Nu este vorba de sentimente la Bartolo, ci de o formă de excitație pe care carnasierul o are când prada i se zbate în gură în timp ce sângele i se scurge printre maxilare. Celelalte «victime» erau de duzină, consumabile, inatacabile în fond, păpuși cu reacție întârziată
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
calitatea de a fi simplă. Nemaiavând, de mult, dispoziție pentru observarea detaliului, fie cât de mărunt, mă țin de coada evenimentului, notat și acela cu mari lacune din aceeași lipsă de timp și dispoziție care îmi paralizează memoria ca și sentimentul absolutei necesități.” Notarea detaliului exprimă legătura directă cu concretețea vieții. Excelența scrisului însă intră în criză. Boala îi afectează relația cu textul. Cu textul, cum s-ar zice, idealizat. Conștientizînd, aproape un an mai tîrziu, pe la 1 aprilie 1990, că
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
nu mai poți stăpîni lumea Radu Petrescu este conștient că scriitorul trebuie să se scrie pe sine și că acesta poate rămîne „invulnerabil” prin scrisul probat de „o pagină consistentă”. Dar suferința destructurează ritualul scrisului, tulbură mîna care scrie, trezește sentimentul nimicniciei. Din miezul acestui sentiment, prozatorul notează descumpănit (9 februarie 1980): „Nici notația de agendă nu e pentru oricine.” Și, mai jos: „Scrisul nu e pentru oricine. Acum nu mai sunt doar ce am simțit toată viața că nu sunt
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
Radu Petrescu este conștient că scriitorul trebuie să se scrie pe sine și că acesta poate rămîne „invulnerabil” prin scrisul probat de „o pagină consistentă”. Dar suferința destructurează ritualul scrisului, tulbură mîna care scrie, trezește sentimentul nimicniciei. Din miezul acestui sentiment, prozatorul notează descumpănit (9 februarie 1980): „Nici notația de agendă nu e pentru oricine.” Și, mai jos: „Scrisul nu e pentru oricine. Acum nu mai sunt doar ce am simțit toată viața că nu sunt, un scriitor; acum sunt analfabet
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
ea.” Scrisul gratuit Observația de mai sus poate fi o consolare. Ea definește închiderea (totuși?) fericită a unui ciclu de existență, de creație în cele din urmă... Într-un început de septembrie, scriitorul încearcă să fie mai harnic, dar are sentimentul că „nu fac ce am de făcut”. Se împarte, frămîntat, între dorința de a scrie și refuzul de a scrie. Mîna care scrie „s-a lenevit”. Scrisoarea destinată unei tinere necunoscute devine de o gratuitate ridicolă, „un ridicul sfîșietor de
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
M-au dat afară când au aflat că sunt infectat cu HIV", povestește el, dezamăgit. Din păcate, Ionuț nu se bucură de sprijinul familiei. Mama sa, care l-a dat la casa de copii când era mic, a revenit la sentimente mai bune când băiatul a crescut și a început să câștige un ban. Dar de când și-a pierdut slujba, cea care i-a dat viață l-a amenințat că îl scoate în stradă. "Nu știu încotro să mă duc. Nu
Strigăt de DISPERARE al unui tânăr neputincios în fața bolii: Nu mă angajează nimeni by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24063_a_25388]
-
îl laudă D.P., nu am ce să mai comentez. Iată cum vede D.P. evenimentele din deceniile în care România a fost guvernată de comuniști: „De-a lungul deceniilor țara a fost temeinic dotată, falangele industriale dădeau oricărui român un legitim sentiment de satisfacție. De asemenea, lăcașele social-culturale, ca și generațiile absorbite de noile licee și facultăți de bună calificare, ca și mulțimile rostuite cu mijloace de existență asigurate, muncind și trăind în țara lor, asigurau României o ținută de civilizație în
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
care gândesc în același timp, dar cu noțiuni opuse. Ei se duc în cârcă unul pe altul, făcând gesturi neașteptate, ciudate, încercând să scape de povara celuilalt. Ieșirile la rampă sunt hazlii, încărcate de tot felul de ticuri, frustrări și sentimente contradictorii. Piesa bufă în care evoluează Dimitrie și Falsul Dimitrie pare să nu aibă nici început, și nici sfârșit. Poetul însuși e personaj insolit, cu personalitate scindată și reacții neașteptate, oscilând între râs și plâns, între sincopă și precipitație ideatică
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
oameni tineri se dedau la practici mai degrabă barbare, prostești. Eu fac parte dintr-o generație care și-a trăit adolescența după cel de-Al Doilea Război Mondial. Nimeni din familia noastră n-a fost înrolat, însă tot am avut sentimentul că după război trebuie să muncim din greu să reconstruim țara, să ne ridicăm. Așa că adolescenții de atunci erau niște oameni serioși, cu responsabilități. Nu am avut ca eroi cântăreți de rock, nu au existat vedete ale culturii populare. Ne-
Interviu cu Alan Brownjohn - Nu sunt un desperado... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2416_a_3741]
-
haină argintie. Unghiile-i micuțe, făcute cu roz, frământă mânerul poșetei. E agasată, i se pare că merg prea aproape de ea, îmi detestă respirația puturoasă. Simte-te bine! Dar am de gând să te mai însoțesc o bucată de drum. Sentimentele mele sunt sincere. E vina mea că dintre toate favorurile lumii n-am avut parte decât de această josnică înfățișare? Oare n-aș vrea și eu niște ochelari care să-mi îngăduie să văd viitorul (mi i-am închipuit săptămâna
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
Mai suna-vei dulce corn Pieri în noapte-adâncă, / Lumina singur, cât este singular. Versurile sale Pentru mine vreodată? stinsului amor / Ne urmărește încă.” retorice au putut încuraja revoluții, Ultima strofă din poezia “La steaua” stigmatizând răul social, “orânduirea rezonează același sentiment unic, ușor cea crudă și nedreaptă”, retorica traductibil, din ultima strofă a poeziei “Scrisorilor” s-a manifestat ca bun tratat “Peste vârfuri”. Armonia perfectă, vraja de morală și educație prin servirea în stelară, mistuitorul dor, nepământescul subsidiar ca model, a
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
experienței fizice. Și din toate, peste acestea toate, o cei care trăiau în vremea lui” (Edgar Eminescu a reușit sinteza maximă sinteză a simplității originare, ca Papu).și viteza cosmică a gândului într-un singularizare metafizică, de data asta în sentiment unic tridimensional: cele trei 26
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
de teatru, ca și pentru un regizor tînăr care nu caută culturiști în profesie, ci artiști cu musculatură (nervoasă) subțire. Drama, câtă e, se consumă în expresie, nu în act, iar personajele par un „punct de vedere” al autorului, chiar dacă sentimentele și gîndurile abundă în cercuri concentrice. Replicile sale consumă un dozaj apreciabil de dramatic distilat, ironie subtilă și umor de cea mai bună calitate („se duce dracu’ rapița” e o replică peste timp la faimoasa „rapița, moft!” caragialiană), într-o
Un ceasornicar: Cornel Mihai Ungureanu by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2423_a_3748]
-
Mircea Ivănescu ori Emil Brumaru). Cert este că metoda, să-i zicem, grosso-modo, a destructurării, practicată de Nichita Stănescu, a „prins“, drept care, astăzi, nu mai putem disocia, insistă Danilov, imaginarul elansării și al luminozității, în general, de O viziune a sentimentelor, de o stare fugoasă a ființei noastre.
Între legendă și tratament critic by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2425_a_3750]
-
după masă cu prințul Carol și Prințesa." Adresează poezii Florichii Rosetti, cu care poartă o lungă corespondență mascat sentimentală, în țară și din străinătate: "Și ești poate singură de tot pentru care păstrez și voi păstra și mai tarziu un sentiment... să zicem mai adânc" - în epoca această echivala cu o declarație. În 1912 își ia licență, în paralel cu studiile de drept, care-i dau bătaie de cap, măi pregătește și o lucrare de specialitate: Canalul de Panama și importanța
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
anunță. De la geam, vezi un ins căzut pe gheață, cum se readuna cu dificultate, pe când la televizor, unde au revenit cuvenitele programe, un tip neconvențional înjunghie, cu indiferență obișnuinței, o superbă nimfetă despuiata ce se desfată sub dus, cu nesăbuitul sentiment de siguranță al oricărei persoane la ea acasă. Pe masă, ultima gazeta a anului defunct oferă calcularea noului impozit pe proprietate ce indică tuturor psoesorilor de spații locuibile necesitatea inexorabila de a afla repede noi și substanțiale surse de venituri
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
aceea împotriva propriilor noastre slăbiciuni." Ideea e bună, dar pentru a redescoperi acest gust al solidarității, ar fi trebuit că mai întîi să-l fi avut într-o formă precisă, într-o perioadă dată. Or, de aproape șase decenii acest sentiment a fost pus la index în România, prin politici oficiale. Politici care au urmărit dezbinarea cetățenilor acestei țări și care au întreținut ură, suspiciunea și ațițarea. Procesul natural de vindecare a acestor răni de pe trupul societății nu are loc într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18203_a_19528]
-
criteriul junimist își spune astfel cuvîntul. C.Rădulescu-Motru trece prin filtrul acestuia postura naționalistă, denunțînd tulburarea ei, pur umorala, ergo irațională. Delirului paseist rebuie să-i succeadă o atitudine deliberată, pozitivă, orientată spre viitor: În sens vechi, naționalismul era un sentiment de conservație, el se dezvăluia sentimentului și realizarea lui era lăsată tot inspirației sentimentului; era impulsiv și subiectiv. Naționalismul cel nou, cel al viitorului, va fi o armă ofensiva: va fi calculat și obiectiv. Cel dintîi ia ființă din venerarea
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
C.Rădulescu-Motru trece prin filtrul acestuia postura naționalistă, denunțînd tulburarea ei, pur umorala, ergo irațională. Delirului paseist rebuie să-i succeadă o atitudine deliberată, pozitivă, orientată spre viitor: În sens vechi, naționalismul era un sentiment de conservație, el se dezvăluia sentimentului și realizarea lui era lăsată tot inspirației sentimentului; era impulsiv și subiectiv. Naționalismul cel nou, cel al viitorului, va fi o armă ofensiva: va fi calculat și obiectiv. Cel dintîi ia ființă din venerarea trecutului; cel de-al doilea, din
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
denunțînd tulburarea ei, pur umorala, ergo irațională. Delirului paseist rebuie să-i succeadă o atitudine deliberată, pozitivă, orientată spre viitor: În sens vechi, naționalismul era un sentiment de conservație, el se dezvăluia sentimentului și realizarea lui era lăsată tot inspirației sentimentului; era impulsiv și subiectiv. Naționalismul cel nou, cel al viitorului, va fi o armă ofensiva: va fi calculat și obiectiv. Cel dintîi ia ființă din venerarea trecutului; cel de-al doilea, din inteligență celor ce conduc treburile publice; cel dintîi
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
ca gîndirea umanista este, oarecum, marea gîndire europeană, marele curent al gîndirii europene din timpurile moderne, - numai că aceasta gîndire și-a pierdut într-o oarecare măsură savoarea, s-a banalizat, a devenit un fel de bun simț, de bune sentimente difuzate săptămînal în ziare, în publicațiile pioase. Am dorit să mă întorc la autorii care au conceput această gîndire, care au formulat primii aceste mari idei, pentru a le regăsi intensitatea. Deoarece cred că astăzi avem cu toții nevoie de ele
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
pereți îmbrăcați în faianță, și burtoși în pielea goală ce lipăie dintr-o cameră într-alta. Se zice că zilnic trec pe aici 200 de persoane, dar astăzi clientela nu e una numeroasă. E o altmosferă ciudată, îți dă un sentiment de nesiguranță, mai ales dacă ești pudibond, nu e tocmai locul potrivit în care să te afli. Bărbații lipsiți de orice inhibiție se plimbă nestingheriți de la o încăpere la alta. Ba îi vezi facându-și masaj unul altuia pe mesele de
Agățat în Baia Griviței. Vizită la ultimul spa comunal din Capitală by Arvunescu Victor () [Corola-journal/Journalistic/21400_a_22725]
-
Nu sunt nevoit să trăiesc din a vinde și precum se spune în ziua de astăzi este o artă să trăiești din artă, iar valoarea unei lucrări nu este dată de bani, ci este, dacă doriți, la fel ca și sentimentul iubirii (unde banii probabil o întrețin). Cum este să combini arta cu ingineria? - Ingineria m-a ajutat foarte mult implementându-mi bazele deformării plastice ale metalului - conjunctură favorabilă pentru mine în această situație. Vă este dificil să vă promovați ca
Alexandru Podea - siderurgie şi artă by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/21631_a_22956]
-
soluții! Sigur că nu, treaba lor e doar să ne lase pe noi pe drumuri! Așa-zișii "salvatori" veniți să se distreze și anul acesta la Fânfest nu numai ca nu ne-au ajutat cu nimic, dar am avut permanent sentimentul amar că ne calcă în picioare demnitatea de miner și voința noastră de a munci și a ne câștiga existența. Activiștii de la Fânfest profită de ani buni de situația și de problemele oamenilor amărâți din Roșia Montană, fără să fie
FÂNFEST: Mesajul locuitorilor din Roșia Montana pentru FÂNSENIȘTI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21794_a_23119]