22,588 matches
-
chiar la aroganță. Suntem, în fond, un unicat în Europa și numai orgoliul de a fi cum suntem ne poate salva. În loc să facem asta, ne comportăm ca un „rahat într-un ciorap de mătase“, cum îl considera Napoleon pe Talleyrand. * Senzația că divinitatea ne invocă până la rugămintea melodramatică a bețivului care se cere iertat îmi dă fiorul singurătății ignorate. * În 1709, trupele lui Petru cel Mare înfrâng la Poltava armata lui Carol XII al Suediei. Rușii înaintau, pentru prima dată în
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Consecințele dezastruoase ale intervenției nechibzuite a omului asupra naturii se întorc, ca un bumerang, asupra lui. Diferențe Influențele educative pozitive nu sunt receptate, asimilate și transpuse în comportamente în egală măsură de către toți cei ce au beneficiat de ele. Foame Senzația de foame, ca manifestare a unei trebuințe organice, o trăiesc toți oamenii. Foamea de informații ca necesitate spirituală se întâlnește mai rar. Educație Educația pentru sănătate trebuie să fie o componentă de bază a educației generale. Școală Școala vieții începe
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Savoare O ceașcă de cafea capătă alt farmec dacă este savurată concomitent cu o țigară și asezonată cu o bârfă împreună cu vecina sau prietena. Sărac Sărac cu duhul înseamnă minte puțină, nu sărăcie sufletească. Timpul În copilărie și adolescență trăim senzația că timpul se scurge lent ca mersul melcului. În perioada tinereții, inclusiv a maturității anii trec cu repeziciune și aproape fără să ne dăm seama ne trezim în pragul senectuții. La vârsta a treia ni se pare că timpul zboară
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Ce zăpușeală, se alintă tânărul zmucindu-și bluza de pijama, sunt tot o apă. Și gioars'asta-i leoarcă. Și frige pielea pe mine de parc'aș avea febră, nu altceva" (p. 8-9). Musafirul își transmite și el cum poate toate senzațiile căldurii sufocante, cu un potop de sinonime și relatări agricole cu verbe specifice pentru efectele caniculei: "E prăpădenie, domnu' Dimancea, pe crăpătul acesta e vipie, zăpușeală și zăduf, ce mai, caniculă! De-o lună n'a mai picat o strachină
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
nu-l obligă să opteze. Pe de altă parte, chiar Evenimentul care s-ar ivi, fiind dat, i-ar ciunti libertatea, constrângându-l să ocupe un aliniament sau altul față de ceea ce se întâmplă. Libertatea sa interioară, sufletul vraiște îi dau senzația de risipă: singurul sentiment real, puternic, e așteptarea; or, aceasta nu e acțiune, ci apatie. Dar acțiunea s-ar declanșa frângând demnitatea independenței - din acest cerc vicios nu poate ieși. Doritor de acțiune, de "libertate eroică", nu are inițiativă. Zace
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
lui 1926, deci la câțiva ani după război, când totuși, sub aparența că nu se întâmplă nimic, și când stabilizarea pare să fi prins crustă, ceva se pregătea, clocotea în adânc, așteptând să răbufnească. "Ceasul moale" și "slava stătătoare" dădeau senzația înșelătoare de pace veșnică. Nici o adiere nu se simțea; cel puțin, Dimancea mărturisea că nu simte decât zăpușeala. Furtuna vine dinspre Roma, de la Mussolini - i se spune, dar nu găsește ipotezei nici un temei. Îl neliniștesc însă amenințarea și agitația celor
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
Ștefan Agopian. E normal să le găsim la prozatorii sudici ai câmpiei. Ecoul din Caragiale e, după caz, mai mult sau mai puțin important. Paul Georgescu dezvoltă o adevărată simptomatologie și enciclopedie a caniculei, descriind cea mai amplă gamă de senzații și construind în marginea ei o sociologie a provinciei, o politică a amânării, o comedie a limbajului, o psihologie oblomoviană și o filosofie națională a timpului coclit. Toate la un loc se asociază cu ceea ce Gabriel Dimancea numește la un
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
Brigand (un mit "confuz și aproximativ", dar care pare a se confirma), devastarea orașului de provincie de către Ordinul Fraților Realiști și împușcarea mai tuturor personajelor ce ne deveniseră familiare: toate aceste "evoluții" nu fac decât să destrame și mai mult senzația abia dobândită de certitudine. Cu toată masivitatea și soliditatea lui, romanul atât de original al lui Petru Cimpoeșu e unul spectral, fantasmatic, deplasând, reconstituind și deșirând iar liniile de forță ale realului. Firele și fibrele lui intime. Cine citește să
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
instanță, și titlul volumului; o conversație de pe trotuar, de pildă, este reluată în textul care "copie" astfel realitatea și, trecînd-o în literatură, o "legalizează", dar acea conversație, acel text "copiat" provoacă celui care îl transcrie un gînd, un sentiment, o senzație - "actul original": de la "copia legalizată" la "actul original" se precizează acel traiect al evoluției scriitorului care parcurge succesiv trei etape diferite în ordinea amintitului "regim textual": omul de pe stradă trăiește, "scribul" transcrie, copie, iar scriitorul creează text, oferind "acte originale
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
vînt, următoarea narațiune a cărții, aparține lui Octavian Costin, celui care spune ceea ce simte; ponderea "vocii" sale în cuprinsul volumului este cu mult mai mare decît aceea a lui Vlad Ștefan, autorul precizînd prin aceasta opțiunea pentru registrul epic al senzației; pe Octavian Costin nu-l interesează, de pildă, atît vederea muntelui, cît "efectul lui asupra omului care trebuie făcut perceptibil nu prin șuvoaie de adjective pitorești și idealizante, nu prin imagini lustruite și strălucitoare, ci prin notarea amănunțită a senzațiilor
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
senzației; pe Octavian Costin nu-l interesează, de pildă, atît vederea muntelui, cît "efectul lui asupra omului care trebuie făcut perceptibil nu prin șuvoaie de adjective pitorești și idealizante, nu prin imagini lustruite și strălucitoare, ci prin notarea amănunțită a senzațiilor, a impresiilor pe care le are, a situațiilor în care se află cel care îl străbate (Fragmente dintr-un fals tratat de alpinologie). Paginile pe care le scrie Octavian Costin surprind prin subtilitatea notării senzațiilor, desfăcute pînă la infinitezimal, natura
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
ci prin notarea amănunțită a senzațiilor, a impresiilor pe care le are, a situațiilor în care se află cel care îl străbate (Fragmente dintr-un fals tratat de alpinologie). Paginile pe care le scrie Octavian Costin surprind prin subtilitatea notării senzațiilor, desfăcute pînă la infinitezimal, natura pe care o descriu este una aspră, adevărată, agresînd retina, chemînd ființa într-un spațiu al confruntării; ochiul lui Octavian Costin trece dincolo de "pictural", fiind pus mereu în alertă de "presiunea psihologică a întregii ființe
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
onorat, din partea interpreților. * Nimic nu poate fi mai lămuritor, atunci când e vorba despre un fenomen ca, bunăoară, traiectul unui ansamblu instrumental, decât instituirea unui dialog socratic, scormonirea într-o ladă cu amintiri ori supunerea la interogații a celor mai colbuite senzații și sentimente, a majorității reușitelor și eșecurilor. Și pentru că a dorit să-și lămurească destinul său de interpret și pedagog într-ale percuției, un destin deosebit de dens în evenimente, Alexandru Matei a pus de o carte cu caracter, nu de
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
fiecare scandal care a scuturat CNC-ul fără să producă nici cea mai mică schimbare. Regizorii tineri și-ar putea găsi un producător serios și fonduri pentru filmul lor și în altă parte. Tot în acest punct se află și senzația de dezamăgire pe care ne-a transmis-o Dinu Tănase, prin faptul că foarte puțini dintre producătorii de film autohtoni au dat curs invitației sale, deși festivalul, cum am mai spus, le este în cea mai mare parte dedicat lor
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
imperiul unei atracții pur intelectuale, oamenii aceștia nu-și mai pot desprinde ore întregi ochii de filele lui, trecînd de la o pagină la alta și de la un domeniu la altul, cu o curiozitate de febrili descoperitori și, mai ales, cu senzația aceea supărătoare pe care o ai atunci cînd simți că, în comparație cu știința etalată de un dicționar, cultura ta e apă de ploaie. Ceva asemănător încerci deschizînd lexiconul de termeni filozofici ai lui Francis E. Peters. Intri într-un labirint ale
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
am reciclat hramul semantic, transformîndu-le în ceva care, cu toate că le păstrează leit litera, nu le mai păstrează spiritul. Pe scurt, paradigma în care facem azi filozofie nu mai are decît vagi legături cu tiparul spiritual al întemeietorilor filozofiei, de aici senzația incomodă, de obicei nemărturisită, că acribia filologică aplicată limbii grecești seamănă cu încercarea de a resuscita un cadavru doar pe seama stratului inert al literei îmbălsămate. Suflul viu nu poate fi suplinit de tehnica seacă a unor distincții lexicale, și asta
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
asupra unor diariști atât de diferiți (Stendhal și Baudelaire, Tolstoi și Maiorescu, Gide și Camus, Musil și Virginia Woolf, Mateiu I. Caragiale și Radu Petrescu...), criticul vorbește, sub titlul Celălalt, despre el însuși. Curgerea îngrijorătoare a timpului, vasalitatea bibliografiei și senzația de sufocare provocată de consumul cărților, de tonele de litere asimilate, invidia față de clasici ("Cum puteau? De unde rezistența clasicilor la masa de scris, rezistența la viață?", p. 13): iată autodefiniții frecvent întâlnite în intimitatea cititorilor de meserie. Observațiile în oglindă
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
vin deodată, iar frazele, ca și fazele, ajung să se incomodeze una pe alta. Acumularea este, practic, imposibilă, fiindcă "exploziile" apar la tot pasul, și de la bun început. Gradația și tensionarea textului critic sunt sacrificate pentru efecte de moment și "senzații de hârtie", fabricate; astfel că, la finalul "liric" al majorității capitolelor, textul ajunge să ne impresioneze, cum spunea Virginia Woolf?, ca o petardă udă. Închid acest volum cu certitudinea că publicistica exploziilor săptămânale (iar nu critica marilor proiecte ori eseistica
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
Sorin Lavric O senzație pe care am trăit-o cu toții e cea cînd, deschizînd o carte, simțim că în paginile ei se vorbește răspicat despre niște probleme a căror gravitate este atît de mare încît, atunci cînd ni se cere să ne pronunțăm, preferăm
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
De unde și până unde?... Ce-mi veni?... în Spania! în orice caz, nici o legătură. Era așadar ceva care venea din urmă. O idee care ma urmărise până aici. Nu era greu să deduc: Primo, cu scârba, voiam să spun, cu senzația ce o aveam, ce o purtăm în mine față de un loc... nu neapărat țară,... pe care il cunoșteam așa de bine și pe care il părăsisem temporar... Doi, si cu necesitate, întrucat trebuia trăit în el, oricum, nu aveai cum
Cu scârbă și necesitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9495_a_10820]
-
24 Contra domo, în "Cuvîntul", anul VIII, nr. 2176, din 14 mai 1931, p. 1. 25 In solitudine chordis, în "Cuvîntul", anul VIII, nr. 2275, din 21 august 1931. 26 Precum în deseori citatele: "da! dumnezeu vreau/ dumnezeu, dumnezeu/ dumnezeu senzație tare/ dumnezeu dinamită/ dumnezeu ghilotină/ dumnezeu fără hotare" sau "mă-mbăt mereu/ cu vin amețitor și greu/ mă-mbăt cu dumnezeu!// dumnezeu cîrciumar/ dumnezeu vin/ dumnezeu tovarăș la băut." 27 Triptic de cărți și de semne, în "Azi", anul I
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
la încheietură. Cât e ceasul, am întrebat. I-am cerut apoi lui Wilson să citească cu voce tare, să ne înveselim puțin. Nici asta n-a durat prea mult. Ploaia era mai puternică decât cuvintele lui. Pe măsură ce trecea vremea, dispărea senzația de foame și mă gândeam deja să nu mai mănânc. Un timp am făcut pe nebuna. Mi-era totuna dacă ploua sau nu. Suportam de câteva zile furia potopului și felul ăla de a ploua, tare și zgomotos, te obliga
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
bine de gândurile regelui sunt destul de rare, iar atunci când apar, se reduc la câteva cuvinte", notează editorul. Însă tocmai concentrarea și comprimarea însemnărilor constituie marele atu al jurnalului. Rămânând la nivelul consemnării albe, din care subiectivitatea lipsește cu desăvârșire, avem senzația că participăm direct la evenimente istorice de-o implacabilă obiectivitate. Personalitatea autorului răzbate, însă, cu o forță colosală, de stăpân îngăduitor peste o lume în care intemperiile naturii și cele ale vieții politice se calmează sub bagheta vizionarului ce discerne
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
protagonistului, adâncit înlăuntru și analizându-se cu o crescândă disperare. Accentul psihologic și cel moral devin predominante. Miza romanului nu mai este evenimențială. Nota de spectaculos a episoadelor de până acum se va șterge cu totul, înecată fiind într-o senzație de năclăire, înnămolire fără scăpare. Scenele se lungesc și "băltesc", iar personajele nu se mai încaieră. Sunt, toți, prea osteniți și dezabuzați pentru a mai arunca mănușa. Radu Aldulescu face dintr-un roman al energiilor individuale unul al colapsului social
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
p. 35-36); cheful vag lesbian al fetelor în podul școlii (p. 40-42, 89-92); voluptatea limbajului ca "hățiș de cuvinte" (p. 51); jocurile primei copilării (p. 62-65); jocul erotic cu Matilda (p. 76-79); inițierea relației cu doctorul (p. 110-114); simfonia de senzații euforice (p. 146-147); repertoriul de violențe infantile (p. 163); semnarea acordului de informatoare a Securității (p. 164-166); aventura cu profesorul de la facultate Darvari (p. 174-176), cel care îi va deveni în final soț; intrarea în "politica de curve" a activiștilor
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]