3,380 matches
-
principiile. CAPITOLUL XX POLIȚIA CUNOȘTEA majoritatea "caselor" și cu privire la ele funcționa chiar o lege nescrisă. Când urma să se facă o razie, proprietarul era întotdeauna avertizat, dar numele celor întemnițați acolo trebuiau neapărat să rămână la dispoziția poliției într-un sertar de birou ușor accesibil. Chiar în zilele următoare avea să se întreprindă o verificare a listelor de pasageri, înregistrându-se numele locatarilor și al delincvenților trimiși pe Marte, Venus și pe diferitele Luni. Antreprenorii guvernamentali aveau nevoie permanentă de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
tari. Ești fascinant, o cred și astăzi, dar nu într-atît încît să mă determini să dorm cu un revolver proptit în spinare." Când se întorsese din străinătate se căsătorise a doua oară." Trebuie să mai am fotografia ei printr-un sertar", gândi Scarlat. Nu izbutea să și-o amintească altfel decât așa cum arăta pe bucata de carton. Îl scoteau din sărite aerele ei puritane, rochiile acelea cafenii lipsite de grație, părul adus după urechi și strâns bine la spate cu un
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
o opri cu un gest. ― Ceaiul îl preparați aici, doamnă! ― Adică ce-i în capul dumitale? Cum am să car aragazul în sufragerie? ― Modalitatea vă privește. ― Florence! glasul lui Șerbănică era răgușit, ai putea folosi fierbătorul electric. Îl găsești în sertar... Căruntul își privi ceasul. ― Vă dau două minute ca să vă întoarceți cu tot ce vă trebuie: apă, zahăr și celelalte. Un zâmbet rău strâmbă trăsăturile doamnei Miga. ― Vă e frică, nu glumă! ― Exact, rânji Scarlat. Sînteți satisfăcută? ― Eu am provocat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
el, nu te speria... Un cadou drăguț din primul an de căsătorie... Și sticluța cu apă de castraveți. Nu știi unde vei dormi la noapte, mâine, luna viitoare... Nu uita alifia de struguri, Melania! Ai o piele delicată. Deschise un sertar și scoase o cutie mică de sidef. Păstra în ea câteva bijuterii mărunte. ― Nu chiar mărunte, draga mea... Pandantivul are 16 briliante, iar perla de la bunica este roz. O piatră cu adevărat frumoasă! Ridică în dreptul ochilor un colier mic: Și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
înăuntru și închise ușa. Hedrock îi comandă: ― Ia dumneata în primire biroul, iar eu am să cercetez fișierele. Cu cît facem mai repede treaba, cu atît mai bine. Porția lui și-o termină în mai puțin de un minut, căci sertarele fișierului erau goale. După ce-l închise la loc și pe ultimul, se apropie de birou. Neelan cerceta sertarul de jos, dar Hedrock văzu imediat că și acesta e gol. Neelan îl închise și se ridică. ― Asta este. Acum ce facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Cu cît facem mai repede treaba, cu atît mai bine. Porția lui și-o termină în mai puțin de un minut, căci sertarele fișierului erau goale. După ce-l închise la loc și pe ultimul, se apropie de birou. Neelan cerceta sertarul de jos, dar Hedrock văzu imediat că și acesta e gol. Neelan îl închise și se ridică. ― Asta este. Acum ce facem? Hedrock nu-i răspunse imediat. Mai erau și alte soluții. Probabil se puteau găsi alte piste de cercetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
trecuse cu vederea tocmai ce era mai evident. AȘADAR, AVEA DE GÎND SĂ RĂMÎNĂ ȘI SĂ DESCOPERE. LA ÎNCEPUT NU ERA NIMIC. PLIMBÎNDU-ȘI PRIVIREA DE LA FEREASTRA DIN SPATELE BIROULUI ȘI PÎNĂ LA UȘĂ RESPINSE PE RÎND FIECARE OBIECT: BIROUL CU SERTARELE GOALE; FIȘIERUL, DE ASEMENEA GOL; SCAUNELE, CAMERA ÎN SINE \ GOALĂ, CU EXCEPȚIA UNUI MINIM INDISPENSABIL DE MOBILIER ȘI NICI O APARATURĂ AFARĂ DE TELEECRAN. SE OPRI ÎN DREPTUL ACESTUIA. ― Teleecran, zise el cu glas tare. A, firește. PORNI CĂTRE ACESTA ȘI APOI IAR RĂMASE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
centru, spre Portul Dunărea într-un debit de țigări se afla un cadavru de sex masculin într-o baltă de sânge, hârtiile erau răvășite și câteva bancnote erau împrăștiate pe jos, probabil scăpate de autori pe când se grăbeau să golească sertarul cu bani. Examinând cadavrul, medicul legist a stabilit că moartea a fost violentă și că se datora mai multor lovituri cu o rangă de fier în cap care de altfel s-a și gășit la locul faptei cu urme de
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
bătrânii. ― Nu, dragă Daniel, uitarea e indivizibilă. Ceva mai târziu, când a descoperit că i se umblase prin lucruri, mi-a încredințat mie jurnalul, rugîndu-mă să-l păstrez. N-am avut curiozitatea să-l răsfoiesc, l-am aruncat într-un sertar și l-am lăsat acolo. Abia după moartea lui Dinu l-am citit și am descoperit parcurgând însemnările din acest caiet de matematică, uzat, cu foile asprite de umezeala care s-a uscat, cât de simplist îl judecasem pe acest
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
sosisem la azil, aceleași dosare pline de praf și aceeași lumină care pătrundea prin fereastra largă, aurind mobila vopsită grosolan. Numai că până și amintirile despre această încăpere se decoloraseră parcă, arătau ca niște fotografii uitate, găsite întîmplător într-un sertar, despre care nu mai știi ce să crezi; sânt ale tale sau nu? M-am ridicat de pe scaun și apropiindu-mă de unul din pereți mă întrebam dacă nu cumva ne trăim mereu doar trecutul, însă după câțiva pași m-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
a speriat citind pe chipul său ravagiile răului care îl ardea și care progresa. Dar Grand părea mai lucid și, imediat, cu o voce ciudat de spartă, i-a rugat să-i aducă manuscrisul pe care îl pusese într-un sertar. Tarrou i-a dat foile pe care bolnavul le-a strâns cu grijă la piept, fără să le privească, pentru ca să le întindă apoi doctorului, invitându-l printr-un gest să le citească. Era un manuscris scurt, de vreo cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Gheorghiță nu a mai mers de două zile la Primărie, și-a dat jos banderola fiindcă s-a lămurit de jocul politic al revoluționarilor de birou, iar ’năuntrul său îi dictează: „dă cârpa jos, (banderola), las-o acasă într-un sertar pentru a-ți aminti când vrei de vremurile păcălelii și poate vei povesti la urmași despre sentimentele trăite, dezamăgirea culeasă în nopțile loviturii de stat.” Avem menirea noastră să ne refugiem în scris. Adună documente, adună voci de la români și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
făcuse asta avusese dreptate să nu zăbovească: era doar un birou. Observă câteva fire tăiate atârnând precum rădăcinile unui copac prăbușit: cineva furase telefoanele și faxul și lăsase restul. Poate că le-a scăpat ceva, se gândi Salam. Trase de sertarele biroului, sperând să găsească un stilou din aur sau chiar o casă de bani. Dar nu găsi decât niște coli vechi de hârtie. Dedesubt se afla un sertar mai mare; o să-l deschidă și pe ăsta și o să plece. Încuiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
restul. Poate că le-a scăpat ceva, se gândi Salam. Trase de sertarele biroului, sperând să găsească un stilou din aur sau chiar o casă de bani. Dar nu găsi decât niște coli vechi de hârtie. Dedesubt se afla un sertar mai mare; o să-l deschidă și pe ăsta și o să plece. Încuiat. Se îndreptă spre ușă, dar se impiedică de o denivelare de lângă birou. Privi în jos și văzu un bloc de piatră cubică ieșit. Ghinionul lui: toate celelalte erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
bătaie în ușă: vicepremierul. — Am auzit că avem niște vești. De la laborator? Prim-ministrul îi aruncă o privire ostilă lui Tal. —Convoacă o întâlnire în cincisprezece minute, aici. Ar fi bine să-l chemi și pe Ben-Ari. Yariv scoase din sertarul biroului textul la care lucrase în ultimele douăzeci și patru de ore. Schițat la Casa Albă, acesta conținea adnotările făcute de mână chiar de președinte: lucraseră toți la el de atâta vreme, încât Yariv îi recunoscu imediat scrisul aplecat și dezordonat. Președintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Yariv știa că, de fapt, oricare din ele ar putea aduce, în sfârșit, pacea pentru poporul lui sau o nouă epocă de vărsări de sânge și lacrimi. Când îl auzi pe Tal întorcându-se împreună cu ceilalți, îndesă hârtia înapoi în sertar și, în aceeași clipă, scoase o pungă de garinim, semințele de floarea soarelui care deveniseră marca lui înregistrată. Nici unul din colegii săi nu văzuse notițele președintelui american. Nici nu le vor vedea până în momentul în care el și omologul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de prestigiu: „Se întâmplă să am o copie chiar aici, poate că domnul dorește să arunce o privire“. În schimb, Neather va fi răsplătit pentru timpul și expertiza sa. Cu alte cuvinte, ori va primi un teanc de bancnote din sertarul lui Henry de pe strada Bond ori, mai puțin probabil, o parte din profiturile obținute în urma eventualei vânzări. Dar nici măcar meschinul de Neather nu a vrut să colaboreze. Îmi pare rău, Henry, băiete... „Băiete“ îl enerva în mod special pe Henry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Dacă s-a îngropat ceva aici în ultimele două zile, aveau să găsească lucrul respectiv. Între timp, Ziad avea sarcini precise. Trebuia să găsească biroul muzeului -, să-l ia de la un capăt la altul și să-l controleze minuțios. Fiecare sertar, fiecare dulap de acte. Dacă găsea un seif, trebuia să-l deschidă și să nu lase nici un fir de praf neverificat. Directorul fusese extrem de explicit: „A fost nevoit să ascundă obiectul ăsta în grabă. N-a avut timp să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nu lase nici un fir de praf neverificat. Directorul fusese extrem de explicit: „A fost nevoit să ascundă obiectul ăsta în grabă. N-a avut timp să-l pună la loc sigur. Dacă e acolo, o să-l găsești“. Ziad verifică mai întâi sertarele biroului. Fleacurile obișnuite: curele de cauciuc, cărți de vizită, bandă adezivă, plicuri. Găsi o cutie veche de metal, de genul celor în care se ține tutunul de pipă, care părea să aibă potențial: cântărea cam cât trebuia. Dar înăuntru era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
al intrușilor și al hoților de pretutindeni: indolența pură a paznicilor. Dar acesta era altfel. Înaintă, raza aruncată de lanterna sa mărindu-se pe când se apropia de ușa de sticlă. Ziad, care stătea nemișcat în birou, cu mâna strânsă pe sertarul pe care tocmai îl scosese din dulapul de acte, auzi un zăngănit de chei. Într-o clipă, acest paznic va descoperi că broasca a fost forțată. Nu era timp de pierdut. Ziad scoase arma din toc și ieși în holul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
schimbare imediată de tactică. Scopul lui nu mai era acum să găsească obiectul, ci să mascheze intențiile misiunii. Ziad intră din nou în birou și, renunțând la meticuloasele lui verificări, întorcea acum locul cu susul în jos. Trase afară toate sertarele, răsturnându-le conținutul, negăsind nimic. Apoi dărâmă dulapurile, după care mătură birourile dintr-o mișcare a brațului, toate obiectele luându-și zborul. Apoi sparse toate geamurile cu pistolul. Se întoarse spre Marwan și Daoud, care cărau cadavrul gardianului ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
fie ca numele lor să rămână aici ca Isaac și Ismael. Așa că am grăit în fața judecătorilor mei că Muntele va fi împărțit după cum urmează... Aici caracterele erau mai șterse, de parcă nu ar fi fost atât de adânc inscripționate. Deschise un sertar al biroului și scoase o lupă. Unele structuri erau inedite: trebuiau puse față în față cu alte texte, căutându-se repetițiile care ar sugera o utilizare locală specifică. După două ore traducerea era gata. Când termină, Shimon Guttman nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
După ce o fumă până la filtru, o stinse și goli scrumiera în coșul de gunoi. Îi făcea plăcere să-l impresioneze pe domnul Levy cu ordinea de pe masa lui de scris. Alături de locul său era biroul cu capac-rulou al domnișoarei Trixie. Sertarele pe jumătate deschise erau ticsite cu ziare vechi. Sub el, printre grămăjoarele mici de scame, o bucată de carton vârâtă sub un picior îl făcea să stea drept. Pe birou se vedea o pungă cafenie de hârtie, umplută cu resturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
erau în birou, iar când dispărea vreun stilou, o pereche de ochelari, un portmoneu sau o brichetă, puteau fi de obicei găsite undeva în biroul ei. Domnișoara Trixie adunase și toate cărțile de telefon, care acum stăteau răvășite într-un sertar de-al ei. Domnul Gonzalez tocmai se pregătea să cerceteze zona de activitate a domnișoarei Trixie ca să-și găsească tușiera dispărută, când ușa biroului se deschise și bătrâna domnișoară intră târșâindu-și pantofii cu talpă de cauciuc pe podeaua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
spre toaleta doamnelor. — Domnule Reilly, n-aș vrea să te grăbesc, spuse prudent domnul Gonzalez, dar observ că ai un teanc întreg de hârtii pe birou care nu au fost încă înregistrate. — A, hârtiile. Da. Dar când am deschis primul sertar astăzi dimineață, am fost întâmpinat de un șobolan mare care părea să fie în curs de a roade dosarul firmei de confecții Abelman. M-am gândit că ar fi indicat să aștept până se satură. Nu mi-ar plăcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]