2,502 matches
-
luna” și să „onduleze nisipul”, „cad în cerneală cheile destinului”, “în glas se-ntorc ținuturi”, pictorul „cu un deget atinge oceanul cu o mână tăcerea / din viețile trecute printr-însul alcătuiește un lanț de revelații”, “în slovă-ntârzie visul și seva din legumă”, „e o emoție-n vântul care apleacă trestia”, „o transfuziune pală din mână în crepuscul”, „vorbele sunt ca lampioane în sărbătoarea pădurii”, „atâtea invizibile călătorii te leagă de-o formă virtuală” etc. etc. pretutindeni sunt căutate interferența, ecoul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mele sunt înfrângerile voastre Ca și voi nu sunt decât un copac pe care se odihnește o vreme pasărea călătoare a vieții”. Dar Voronca este, în Petre Schlemihl, și poetul pământului și al „luminii regăsite”, al „vieții ce freamătă în seve”, într-o atmosferă eterată în care peisajul se muzicalizează, topindu-se în pure reverberații de sunet și culoare: Odaie cu arome a unui han în munte Soarele, naftalină, în rufele din scrinuri, Cu brazi ce-și trec lumina în cerc
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
coada de cometă a nedefinitelor mele doruri alte ținuturi”. Unica presiune securizantă rămâne iubirea și spațiul propriei odăi a visătorului: „să gâfâi sub ferestrele mele ca sub un arbore al binefacerii din care îmi va cădea în mâini fructul cu seva caldă a iubirii”. În jurul acestui loc de refugiu, viața cu înălțările și căderile ei urmează să-și desfășoare pe mai departe spectacolele contrastante, contemplate dureros de spectatorul dezabuzat: „Am mers cu dimineața pe trotuarele sonore și în curând va începe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
dintr-însul, formăm împreună un centaur cu totul altfel decât cel din legendă, real, carnea mea îmbucându-se temeinic cu lemnul zgrunțuros și masiv ș...ț Să fiu atunci eu oare vasul comunicant, sângele meu stăruind la același nivel cu seva din creangă?” O astfel de ideală comuniune situează exteriorul mundan în cea mai strictă dependență de fluxul și refluxul sensibilității, asigură acel spațiu și timp al disponibilității absolute a spiritului, pentru care orice frontieră a dispărut: „Timpul necunoscându-și limite
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Unul dintre ultimii teoreticieni ai postmodernismului de la noi, poetul Daniel Corbu, își încheia cartea dedicată temei, în spiritul unei democrații culturale, cu invitația alegerii între modernism și postmodernism: "Cum postmodernismul coexistă în acest moment cu modernismul din care își trage sevele și cu care se află, cum e normal, în contradicție, "omul recent" mai poate alege: Pelicanul sau Babița?!"1 Decizie extrem de înțeleaptă, care, totuși, îndeamnă, mai degrabă, ținând cont de pledoaria cărții, spre Babiță, căci Pelicanul pare deja intrat în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
se constituie într-un corolar autentic al radicalit]ții Împ]r]ției lui Dumnezeu, cerându-ne s] trecem dincolo de luptă necesar] cu justiția, în vederea des]vârșirii iubirii. Acest lucru reprezint] o provocare, întrucât cele mai mari p]câte își trag seva din realiz]rile morale, nu din cele mai obișnuite și mai vizibile. Atât la nivel individual cât și colectiv, dec]derea se hr]nește cu realizarea moral], prima fiind cu atat mai mare cu cat cea de-a doua este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
schițat] vor fi animale care lucreaz] împreun], în mod sigur într-un scop biologic ultim, dar nu neap]rât pentru un câștig conștient imediat. Vor fi, măi degrab], animale care își pun forță la comun, din care își trag, apoi, seva în funcție de nevoi. Animale care consider] c] modul lor de comportament este corect și adecvat. Astfel, din unele puncte de vedere, aceasta pare, în mod remarcabil, o situație în care animalele au încheiat un fel de contract social (vezi capitolul 15
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ipocrit. După cum mulți clujeni octogenari de astăzi nu pot uita suferințele Îndurate sub regimul horthyst, tot așa, resentimentele generației de șaptezeci de ani, atât de vizibile În viața publică ardeleană din ultimul deceniu și jumătate, Își mai trag și acum seva din jignirile aduse sentimentului național românesc sub regimul comunist, În anii 1950. Pe lângă gestionarea neînțeleaptă a problemelor naționale, regimul comunist a mai adus În viața universitară, inclusiv În cea clujeană, o subordonare nemaiîntâlnită până atunci a Învățământului și științei În raport cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de regulă cu materii vegetale și animale în descompunere. Câteva specii sunt necrofage fiind răspândite pe cadavre (Hister brunneus), altele pot fi coprofage întâlnite în dejecțiile păsărilor și mamiferelor (Pachilister inaequalis, Hister merdarius). Există și specii care se hrănesc cu seva copacilor (Hister unicolor). Un număr important de histeride sunt prădătoare, atacând adulții sau larvele altor insecte. Saprinus virescens vânează larvele de Phaedon, Hister helluo este întâlnit pe frunzele de arin unde consumă larvele de Agelastica, iar H. pustulosus preferă ouăle
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
este situată numai în jumătatea posterioară a elitrei. Mai sunt vizibile o strie subhumerală anterioară și una posterioară, ultima fiind arcuită. Marginea externă a tibiilor anterioare cu 3 (rar 4) dinți ascuțiți. Specie răspândită în compost, pe cadavre și pe seva copacilor. Citată în toate provinciile românești cu excepția Dobrogei. l=7-10 mm. 4 Hister terricola Germar Partea dorsală neagră, cu microsculpturi bine vizibile, de formă alungită. Fosetele antenale ale prosternului adâncite. Elitrele au 3 strii longitudinale complete. Punctuația propigidiului deasă, relativ
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
fără vin, putem bea apă, dar, pentru omul biblic, pământul acoperit de curpeni de vie și umbrit de bolte este binecuvântat. Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne În Mine și Eu În el, acesta aduce roadă multă. Seva trece din butuc În viță. Harul, energia divină care vine de la Tatăl prin Fiu, este puterea roditoare care permite ucenicilor rămași Întru Domnul lor să facă să rodească câmpia Împărăției. Apariția calului Înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
gazele și lichidele) reprezintă un mediu continuu, infinit divizibil, care își modifică forma foarte mult sub acțiunea unei forțe mici. Ele au coeziune moleculară mică datorită căruia curg și iau forma vasului. Ințelegerea unor procese complexe cum ar fi circulația sevei brute, circulația sangvină, respirația etc., necesită cunoașterea legilor fizice care guvernează procesele din fluide. De aceea vom prezenta în continuare câteva fenomene specifice fluidelor, fenomene ce explică funcționarea organismelor vii (plante, organismul uman și animal). I.5.1. Caracteristicile fluidelor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cazul emboliilor gazoase, când pătrunderea de gaze în sânge poate bloca vasul capilar, fapt ce poate provoca moartea prin axfixie sau epuizarea inimii. Capilaritatea joacă un rol fundamental și pentru viața plantelor în special din două motive: capilaritatea asigură circulația sevei brute la plante, capilaritatea solului, ca factor pentru menținerea apei folosită apoi de plante. Un sol cu capilare își pierde apa foarte repede. De aceea trebuie aplicate măsuri agrotehnice prin care capilarele formate în sol sunt distruse (prășit). I.5
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a tonicității prin eliminarea excesului apei și a unor substanțe Dacă soluția de conservare a celulelor este hipotonică, apa pătrunde prin membrană producând umflarea cu apă (turgescența) frunzelor. Tonicitatea înaltă a citoplasmei celulei vegetale este implicată, alături de capilaritate, la ascensiunea sevei brute. Dacă procesul continuă, însă, se poate produce citoliza. Atunci când sângele este introdus într-o soluție mai diluată, apa pătrunde în eritrocit și se produce turgescența. Dacă membrana eritrocitară nu este suficient de rezistentă, aceasta se poate distruge și iese
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
CO2 și O2) în timpul fotosintezei este realizat de formațiuni ale epidermei, numite stomate, repartizate în mod diferit pe cele două fețe ale frunzelor, în funcție de specie. • Frunzele conțin vasele libero-lemnoase care transportă apa și substanțele minerale spre celulele mezofilului foliar și seva elaborată spre toate organele plantelor. • Frunzele prezintă organitele specializate în care se desfașoară procesul de fotosinteză: cloroplastele. III.6. Cloroplastele și rolul lor în fotosinteză Cloroplastele reprezintă organitele fotosintezei. Ele au o arhitectură extrem de complexă care le permite să îndeplineasca
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
păsări care consumă fructele și datorită viscinei semințele se lipesc de ciocul lor și vor fi duse la distanțe mari. Plantele parazite ( Cuscuta) pot fi vectori frecvenți ai virusurilor din plantele gazdă deoarece prin haustorii lor ele absorb paralel cu seva elaborată și virusurile existente, iar când ele vor parazita o plantă sănătoasă virusul va trece tot prin haustori în noua gazdă. Transmiterea și răspândirea agenților patogeni de către om În culturile intensive (sere,solarii, pepiniere viticole, pomicole, culturi intensive legumicole și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
aer. În plantă bacteriile pătrund prin deschiderile naturale (stomate, hidatode, lenticele) sau prin leziuni provocate mecanic sau de către insecte. După stabilirea relațiilor de parazitism cu gazda începe multiplicarea bacteriilor. Bacteriile care sunt localizate în vasele conducătoare pot fi antrenate de către seva plantei și în acest caz, simptomele parazitare nu vor mai fi strict localizate ci vor avea un efect generalizat, sistemic. Simptome produse de bacterii Bacteriile fitopatogene acționează asupra țesuturilor gazdelor prin enzimele și toxinele produse, determinând reacții fiziologice, biochimice și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
parte reprezentanți din fam. Cuscutaceae. Torțelul Cuscuta sp., cunoscută sub numele de cuscută, are în flora țării 16 specii, toate anuale, parazite pe tulpini filiforme, galbene, răsucite pe plantele gazdă. La locul de contact parazitul formează haustori prin care absoarbe seva elaborată. Pe tulpini se găsesc frunze reduse sub formă de solzi și inflorescențe cu mai multe flori (cimă glomerulară) ce produc fructe-capsule cu 2-4 semințe rugoase. Capitolul V 5. Prezentarea bolilor produse de ciupercile fitopatogene 5.1. Boli produse de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
chiar dacă la începutul atacului, veștejirea este observată numai ziua. Secțiunea transversală a tulpinii, relevă brunificarea pereților vaselor conducătoare, brunificare ce se observă și în secțiunile efectuate în pețiolul frunzelor. În vasele conducătoare, se observă prezența miceliului ciupercii care împiedică circulația sevei. Rădăcinile plantelor ofilite prezintă zone brune, acoperite de un mucegai roz. Ofilirea este produsă și datorită toxinelor lycomarasmina și acidul fusaric produse de patogen. Acumularea de amoniu și de fenoli în zona afectată, urgentează necroza țesuturilor. Agentul patogen Fusarium oxysporum
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
game foarte largi de produse comerciale ca: Dithane M-45, Dithane LF, Vondozeb, Nemispor 80, Onefung 50) Metiram, -derivați ai acidului carbamic și benzimidazoli sunt substanțe cu acțiune sistemică folosite în concentrații foarte mici, absorbite de plantă și vehiculate de seva brută. Ele, în urma reacțiilor chimice cu metaboliții celulari dau compuși stabili, având deci o acțiune endoterapeutică.Benomil, Carbendazim( baza toxică a produselor Bavistin 50, Bavistin FL, Derosal 50 și Kolfugo 25), Tiofanatul de metil( Topsin M-70, Metoben 70) -produse
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
reacționa: Ciclul constructiv Lemnul prin ardere creiază focul. Focul formează cenușa.(pămînt) Din pămînt se extrage metalul. Prin topire se produce un lichid(apă) Apa hrănește lemnul. Ciclul distructiv Apa stinge focul. Focul topește metalul. Metalul distruge lemnul. Lemnul suge seva pămîntului. Pămîntul oprește apa. Aceste cicluri sunt importante funcționării întregului organism. în explicarea Ciclul reductiv în care elementele sunt așezate ca în ciclul constructiv dar se citesc invers. Lemnul absoarbe apa. Apa corodează metalul. Metalul ia naștere din pămînt. Pămîntul
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
de a contempla misterul și de a‑l propune, a început să se profileze arta bisericească și sculpturală apărând primele schițări ale poeziei și muzicii creș‑ tine. Programul lor poetic valorifica formele moștenite de la clasici dar se inspira și din seva curată a Evangheliei, după cum declara Paulin de Nola: singura noastră artă este credința, iar Cristos este cântarea noastră. Sfântul Grigore cel Mare puțin timp mai târziu pune - prin redactarea acelui Antiphonarium - premisa pentru dezvoltarea organică a muzicii sacre. Cântul grego
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
un sentiment ludic, din plăcerea de a trăi frumusețea culorii ce se ordonează spontan, abia stimulată de un desen sugerat.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 101) Scărlătescu Mihai 1944 Pictor, scriitor „Naivi își trag seva inspirației din tradițiile satului românesc, iar culoarea din curcubeu.” Născut la 7 decembrie 1944, în localitatea Timișoara. Studii: Școala Populară de Artă, Râmnicu Vâlcea, promoția 1973. Debut 1980 Lucrare publicată: Devreme, târziu, Ed. Silviana, Călimănești, 2010. Mihai Scărlătescu Festivalul dansului
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
din zilele noastre, cum este Câinele ciobănesc carpatin, care este rodul preocupărilor, mai mult sau mai puțin conștiente ale ciobanilor și păstorilor, cât și a condițiilor naturale de mediu din cuprinsul Obcinelor Bucovinei. Din aceste preocupări și condiții Își trage seva și minunatul Câine ciobănesc mioritic. Probabil că Între timp, noi, autorii acestei cărți, vom reuși să finalizăm o documentare Începută cu peste 30 de ani În urmă În ținutul Bucovinei, și s-o concretizăm Într o carte În care să
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mamei sale, concomitent cu suptul, până la suprimarea totală a acestuia. Apare astfel o nouă etapă În viața cățelului, care Îi schimbă și mai mult comportamentul avut până atunci. Obișnuirea rapidă a cățeilor cu carne nu este Întâmplătoare, ea Își trage seva chiar din laptele supt de la mamă, care este rezultatul procesării directe a cărnii consumate de aceasta, pe care, prin glandele lactoforme a transformat-o În lapte, hrană complexă pentru cățeii nou-născuți. bă Comportamentul cățeilor de la Înțărcare până la maturitate. Această perioadă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]